Page 3 - Drumul_socialismului_1973_12

î3a^w^ia^sMâfiEH«finarme:
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 876 © SÏMBATA 1 DECEMBRIE 1973
wmmmuumamtotBjmum

55 de ani de la Unirea

Transilvaniei din zilele trecute, om călă­
CINSTE LOR I © „Intr-una
torit impreună cu o rudă,
pe ruta Simeria — Şi bot, cu
Sărbătorim aniversarea a lături de fraţii lor, de rea­ organizare şi de întrunire, trenul 2342. La Şibot am
55 de ani de la înfăptuirea lizarea acestui important libertatea presei, libertatea schimbat trenul şi ne-am ur­
măreţului act istoric — fi­ act Istoric. deplină şi egalitatea pen­ cat în altul. După multă
nirea Transilvaniei cu Trebuie să evidenţiem că tru naţionalităţile conlocui­ vreme, ruda mea şi-a dat
România. înfăptuirea aces­ trăsătura fundamentală a toare. seama că şi-a uitat poşeta
tei străvechi şi ar2ătoare luptei pentru eliberarea In preajma marelui eve­ cu acte şi o importantă su­
năzuinţe a românilor de pe Transilvaniei de sub jugul niment de la Alba Iulia, mă de bani în trenul ce-l
ambele versante ale Carpi- habsburgic şi realizarea U- întreaga populaţie se pre­ schimbasem. La următoarea
ţilor constituie un moment niril, a fost participarea gătea, pe buzele tuturor, în staţie eu am coborît şi
deosebit de important pen­ masivă a maselor populare, paginile ziarelor, revisteloi m-am întors în gara Şibot.
tru poporul nostru, o pagi­ lucru evidenţiat de tovară­ exista un singur cuvînt: U- Aici am găsit poşeta intac­
nă eroică din istoria sa şul Nicolae Ceauşescu, se­ nirea. Iată ce scria, cu cî- tă, datorită cinstei şi ones­
zbuciumată. cretar general al Partidului teva zile înainte de deschi­ tităţii conductorilor de tren
Unirea Transilvaniei cu Comunist Român, care, derea Adunării, poetul Va- Mircea Blănaru şi Matei
România a avut loc ca ur­ vorbind despre însemnăta­ sile Bora, în poezia „La Nicoară, cărora le adresăm
mare a unei îndelungate tea actului Unirii, spunea Alba Iulia", din care re­ cele mai sincere mulţumiri"
activităţi desfăşurate de că ea constituie o „încunu­ dăm cîteva versuri : — ne scria Ioan Cigmăian,
masele populare care, în nare a aspiraţiilor de „Ne cheamă acolo dato- pensionar din Simeria, stra­
pofida fărîmiţărli feudale, veacuri ale poporului nos­ rinţa/ Şi legea noastră stră­ da Teilor, nr. 89.
au organizat legături mul­ tru pentru eliberarea na­ moşească/ Să dăm dovezi
tilaterale intense pe tărîm ţională — rezultat al luptei la larga lume/ De marea
economic, social şi politic, dusă de cele mai înaintate dragoste frăţească! / La NAŞTERI © I n comuna
prin acestea întărind conti­ forţe social-politlce ale vre­ Alba Iulia ca mîine/ Vom In secţia gulere si căciuli, de la „Vidra“ Orăştic, lucrează un mari număr de muncitoare, care, prin hărnicie şl conştiin­ Dobra s-au născut anul a-
e
nuu conştiinţa unităţii de mii, în cadrul cărora rolul flutura noi tricolorul/ Şi ciozitate profesională, ?şl realizează ritmic sarcinile de plan, dau numai produse de bună calitate. Ia j,p to V n “ ( ? I ^ t 0 NOIU ° cesta 44 copil — 20 fetiţe şi
VI
neam şi limbă. hotărîtor l-au avut masele graniţele vechi şi strimte/ de muncă. 24 băieţi. Şl aici au fost a-
populare". cordate la naştere multe in­
Ideile cărturarilor care, Le hotărăşte azi poporul/“
în scrierile lor au căutat să Mare eveniment Istoric, demnizaţii pentru al treilea
demonstreze unitatea de Unirea Transilvaniei cu copil şi următorii, lată nu­
teritoriu, comunitatea de 0 pagină glorioasă România a înrîurit pozitiv DEZVOLTARE IMPETUOASĂ, LA ¡NALT KIVEL CALITATIV mai cîteva dintre mamele
limbă a muntenilor, moldo­ întreaga evoluţie ulterioară 3 ) care au primit în ultima pe­
venilor şi ardelenilor, au a ţării, a creat cadrul pen­ rioadă această indemniza­
fost continuate şi ridicate din istoria noastră tru înmănunchierea şi a- ECMOUCE SI SOCIALE ţie: Valeria Luncan din Roş-
pe noi trepte de către re­ firmarea tuturor energiilor A ¡IM ACTIVITĂŢI cani — pentru al 9-lea copil,
prezentanţii curentului de­ naţională creatoare ale naţiunii noas­ Eleonora Ocnean din Mlhă-
mocrat revoluţionar, al teo­ tre. Unirea a contribuit la ieşti şl Lidia Tobeasec din
reticienilor revoluţiei de la dezvoltarea pieţei interne, (Urmare din pag. 1) voltarea bazei materiale, Un capitol de importanţă acesteia cu bunuri şi servi­ Roşcani - pentru al 8-lea,
1848 din ţările române. Pe a forţelor de producţie şi măsuri ferme de folosire ju­ primordială a planului îl cii. Veronica Costa din Dobra
lîngă abolirea relaţiilor de Largul caracter de masă mişcării muncitoreşti, la nei în procesul de produc­ dicioasă a fondului fun­ constituie ridicarea conti­ întreaga structurare a - pentru al 4-lea, Victoria
producţie feudale, aceştia al ~ acestui act istoric este afirmarea României pe plan ţie. ciar, extinderea irigaţiilor, nuă a bunăstării materiale planului anului viitor, obiec­ Munteanu din Mihăieşti —
susţineau unirea ţărilor ro­ reliefat şi de sutele de mii internaţional. In centrul întregii noas­ exploatarea raţională a par­ şi spirituale a întregului po­ tivele şi orientările sale pentru al 3-lea.
mâne» într-un singur stat de semnături care au întă­ Crearea Partidului Comu­ tre activităţi se situează sar­ cului de maşini agricole, por, crearea noilor locuri demonstrează caracterul pro­
naţional — acest lucru rit mandatul încredinţat ce­ nist Român a constituit cina creşterii eficienţei e- buna întreţinere a culturi­ de muncă, sporirea salariu­ fund realist al prevederilor,
lor 1 228 de delegaţi la
conducînd şi la o 'dezvol­ triumful ideilor marxism- conomice. Acest obiectiv, lor, extinderea producţiei lui mediu şi a fondului to­ consecvenţa cu care parti­ CASATORII © Cu nume­
tare mai puternică a forţe­ marea adunare de la Alba leninismului în România arată secretarul general al legumicole şi de plante teh­ tal de salarii, creşterea dul nostru acţionează pen­ rele 65 şl 66 sînt înregistrate,
lor de producţie pentru a .Iulia hotărîrea unanimă a de la această dată întreaga partidului, trebuie să-l rea­ nice, iar în domeniul zoo­ veniturilor reale ale ţără­ tru dezvoltarea economică la Consiliul popular al ora­
înscrie România , pe orbita cetăţenilor români din istorie a poporului nostru lizăm acordînd o atenţie tehniei îmbunătăţirea rase­ nimii, majorarea sumelor şi socială a ţării, pentru şului Haţeg, căsătoriile lui
.' - ţărilor avansate ale conti­ Transilvania de a se uni cu este străbătută ca un fir prioritară sporirii producti­ lor de animale şi a repro­ alocate de la bugetul sta­ mobilizarea tuturor energii­ Dumitru Marc cu Angela Lu­
ţara.
Iată
adresa
se
cum
nentului nostru. vităţii muncii, reducerii ge­ ducţiei, asigurarea furaje­ lor creatoare ale naţiunii cia Costina şi Aurel Neiconi
Marii Adunări Naţionale de roşu de activitatea parti­ tului pentru acţiuni social- noastre la accelerarea mer­ cu Eleonora Vlăiconi. Tine­
Dar primul pas se rea­ la Alba Iulia obştea româ­ dului comunist. In anii ile­ nerale a costurilor de pro­ lor, dezvoltarea complexelor culturale, care vor determi­ rilor căsătoriţi, multă ferici­
lizează numai după 11 ani, nă din comuna Pişcari, co­ galităţii, partidul a condus ducţie, pe seama diminuării zootehnice de tip industrial. na o creştere de ansamblu sului înainte al României re în viitor I...
la 24 ianuarie 1859, prin mitatul Sătmarului: „Scum­ lupta pentru eliberarea so­ consumurilor specifice de O caracteristică a planu- pe drumul edificării socie­
Unirea Ţării Româneşti cu pii noştri fraţi ! Noi una cială şi naţională, a fost materii prime, materiale, , lui pe anul viitor o consti­ a veniturilor populaţiei, a tăţii socialiste multilateral
Moldova. Cu toate acestea comună, veche, curat ro­ iniţiatorul şi conducătorul combustibili şi energie, li­ tuie continuarea la nivel îmbunătăţirii aprovizionării dezvoltate. COMERJUL © In ziua de
inimile românilor, fie că mânească, cu 1 200 suflete... insurecţiei naţionale anti­ chidării cheltuielilor neeco- calitativ superior a progra­ 29 noiembrie a.c., în nici un
erau cei din tînărul stat, cu toată ardoarea inimii şi fasciste armate, iar apoi a nomicoase şi întăririi disci­ mului de investiţii, pentru magazin de profil din mu­
fie din Transilvania, erau neclintită încredere aderă mobilizat toate energiile plinei economico-financiare, a cărui realizare se cer e- nicipiul Deva nu s-au găsit
incomplet satisfăcute, pur- la... decizul vostru. Depăr­ naţiunii în procesul de fău­ îmbunătăţirii radicale a ca­ forturi şi preocupări susţi­ săniuţe pentru copii. O fi
tînd în ele cu amărăciune tarea e mare, dar uniţi sîn- rire a societăţii noi, socia­ lităţii produselor. nute în vederea reducerii Eveniment politic de seamă venit iarna prea repede ?
ideea că acest act e numai tem în simţuri şi cugete şi liste. Pornind de la faptul că ponderii construcţiilor, scur­ Ori comercianţii nu s-au
parţial. Contactele între ro­ ne încredinţăm în înţeleap- Astăzi, la a 55-a aniver­ dezvoltarea resurselor ener­ tării duratelor de execuţie pregătit din vreme s-o în-
mânii despărţiţi de Carpaţi tă-vă oblăduire şi puter­ sare de la Unirea Tran­ getice şi gospodărirea ra­ şi punerii la timp în func­ tîmpine cum se cuvine ?
s-au intensificat şi mai nică apărare“. silvaniei cu România, oa­ ţională a combustibililor şi ţiune a noilor capacităţi. In Ii viaţa satelor, comunelor, Cert este că săniuţele sînt
mult după unirea Ţării Ro­ Un rol deosebit în rea­ menii muncii de diferite energiei constituie o proble­ strînsă legătură cu aceasta mult solicitate şi nu trebuie
mâneşti cu Moldova, fapt lizarea Unirii l-a jucat pro­ naţionalităţi, români, ma­ mă fundamentală a progre­ este necesară asigurarea şi să lipsească din magazine.
scos în evidenţă îndeosebi letariatul şi mişcarea so­ ghiari, germani, muncesc sului economic şi social al pregătirea forţei de «muncă, oraşelor şi municipiilor, a judeţului ® S-au pus în vînzare fe­
prin actul de solidaritate cialistă din Transilvania. strîns uniţi sub stindardul ţării, planul pe 1974 este ridicarea nivelului profesio­ licitări pentru sărbătorile de
de neam, de care au dat Astfel, în Consiliul Naţio­ gloriosului nostru partid, în astfel structurat îneît să a- nal şi tehnic al tuturor ca­ (Urmare din pag. 1} iarnă. Unităţile comerţului
dovadă românii din Tran­ nal Român erau cuprinşi vederea aplicării în viaţă sigure îmbunătăţirea rapor­ drelor din economie. narei, precum şi cele pe ca­ dispun de 200 000 bucăţi în
silvania în timpul războ­ reprezentanţi ai mişcării a programului elaborat de tului dintre venitul naţio­ Participarea tot I mai ac­ re le va adopta sesiunea
iului pentru independenţă, socialiste. Ca urmare a a- Congresul al X-lea, pen­ nal şi consumul energetic, tivă a României la coo­ lui obştesc ; în îmbunătăţirea Marii Adunări Naţionale. 30 de sortimente.
din 1877. Astfel, un număr cestui fapt, Declaraţia de la tru a făuri o Românie cit prin stabilirea unor măsuri perarea internaţională şi activităţii deputaţilor consi­ Aceste documente, de excep­
însemnat de români au tre­ Alba Iulia a cuprins, pe mai înfloritoare, ridieînd-o riguroase de creştere a ba­ schimbul mondial de valori liilor populare. Aceasta este. ţională însemnătate, măsurile
cut graniţa şi s-au înrolat lîngă realizarea Unirii, pro­ pe noi culmi ale culturii şi zei de resurse energetice, îşi găseşte expresia în creş­ în principal, aria problema­ recente luate de conducerea CONTRAVENŢII © Aplica­
voluntari în armata româ­ bleme cu caracter demo­ civilizaţiei. economisirea combustibi­ terea şi orientarea comerţu­ tică la care trebuie să se re­ partidului şi statului pentru rea de tarife nelegale, ne-
nă, participînd la cucerirea cratic : reforma agrară ra­ lilor şi energiei şi comba­ lui exterior. In acest cadru, fere analizele şi programele continua dezvoltare a avu­ afişarea tarifelor sau neîn-
independenţei de stat a dicală, vot obştesc direct, NICOLAE VINTILA terea hotărîtă a risipei. planul pe 1974 prevede am­ pentru activitatea de viitor. ţiei naţionale, pentru o cît registrarea unor comenzi în
României, bucurîndu-se, a- egal şi secret, libertatea de Hunedoara Ca ramură de bază a e- plificarea exportului şi îm­ Adunările şi conferinţele mai raţională gospodărire a unităţile de prestări consti­
tuie contravenţii şi se sanc­
conomiei naţionale, agricul­ bunătăţirea structurii aces­ locale ale Frontului Unităţii ceea ce am creat şi creăm, ţionează, conform legilor în
tura are de făcut faţă u- tuia, extinderea acţiunilor Socialiste au ca nepreţuit în vederea ridicării continue vigoare, cu amendă. lată
nor sarcini mari privind de cooperare economică, ri­ îndreptar ideile, tezele, ana­ a nivelului de trai al popo­ cîţiva lucrători cooperatori
sporirea producţiei de cere­ liza ştiinţifică, spiritul revo­ rului — constituie, în fapt, care au primit în ultimul
ale, creşterea efectivelor de dicarea eficienţei comerţu­ luţionar ce se desprind din călăuza sigură, fermă a în­ timp astfel de sancţiuni: Ma­
animale şi a producţiei ani­ lui exterior în scopul echi­ recenta cuvîntare a secreta­ tregii noastre activităţi pe rin Vasile - de la unita­
maliere. Aceste obiective librării balanţei de plăţi rului general al partidului, plan economic, politic şi so­ tea de croitorie şi Nicolae
Stica Nicolae — Govăjdia. ducerii T.C.I. Timişoara, ca­ Gheorghe Cerb — Brad. impun, în paralel cu dez- externe. tovarăşul Nicolae Ceauşescu. cial, pe plan material şi spi­
Multe din propunerile dum­ re conduce activitatea şan­ Datele în legătură cu anii la Consfătuirea de la C.C. ritual, în marea operă de Ardeleanu — de la cizmărie-
neavoastră se vor materiali­ tierului nr. 7 Chişcădaga. lucraţi în perioada arătată, al P.C.R. cu primii-secretari edificare a societăţii socia­ reparaţii ale Cooperativei
za anul viitor, cînd se îm­ Aurel Străuţ — Hunedoa­ le puteţi obţine -de la şi cu secretarii cu problemele liste multilateral dezvoltate „Unirea" Petroşani, Cristina
plinesc 225 de ani de meta­ ra. In problema litigiului dv. I.P.E.G. Deva. organizatorice de la judeţe, Martin - de la secţia trico­
lurgie la Hunedoara şi 90 de cu întreprinderea nu putem Confruntarea sesizări-răspunsuri orientările programatice cu­ pe pămîntul României. taje a Cooperativei „Viaţă
ani de existenţă a C.S.H. interveni decît după ce Ju­ Anonim — Deva. Acorda­ Această perioadă oferă con­ nouă" Orăştie, losif Potroca
Anonim — Brad. Sesizarea decătoria Hunedoara va da rea premiilor pentru activi­ prinse în expunerea la lu­ siliilor locale ale Frontului — de la auto-moto „Deser­
dv. a fost analizată la comi­ sentinţa. tate excepţională sau a altor SANCŢIONATE te disciplinar şi prelucra­ crările Plenarei comune a Unităţii Socialiste prilejul de virea" Lupeni, Petru Hiriza
tetul sindicatului al I. M. stimulente de ordin material, DISCIPLINAR te în colectivul de muncă Comitetului Central al Parti­ — de la unitatea de repa­
Barza, dar nu există indicii Brînduşă Dorina — Hune­ se face în comun, de către al staţiei cu ocazia şedinţe­ dului Comunist Român şi a iniţia noi acţiuni în vede­ raţii încălţăminte a Coope­
care să o confirme. doara. Angajarea şi reparti­ conducerea întreprinderii şi Cititorul nostru Dragomir lor de şcoală“. Consiliului Suprem al Dez­ rea bunei gospodăriri a ora­ rativei „Moţul" Brad, Liviu
Un grup de muncitori — zarea la locul de muncă a comitetul sindicatului. Iacob din Gurasada şi-a in­ voltării Economice şi Sociale şelor şi satelor, ca dealtfel lordache — de la o secţie
Hunedoara. Tn urma sesiză­ unui salariat nu se face du­ Octavian T. Haţegan — Si- titulat scrisoarea trimisă DE CE NU ESTE a României din 27—28 no­ în toate domeniile de activi­
rii organelor în drept, s-au pă preferinţele acestuia, ei meria. Stabilirea vechimii în redacţiei „S-a întîmplat la PLASTELINA LA DEVA? iembrie a.c., hotărîrile ple- tate. de croitorie a Cooperativei
luat măsuri de întărire a or­ după necesităţile întreprin­ muncă se calculează după Deva în gară". In scrisoare „Mureşul" Deva.
dinii şi disciplinei în rîndul derii, şi în funcţie de cali­ legislaţia în vigoare şi nu descria greutăţile întîmpi- O mamă din Deva ne-a
, salariaţilor care lucrează în ficarea, vechimea şi alte ca­ după vorbe, aşa cum v-au nate la obţinerea unor le­ sesizat despre lipsa plaste-
cadrul întreprinderii „Tele- lităţi ale noului angajat. spus dv. nişte prieteni. A- gitimaţii de călătorie şi ne- linei în librăriile din oraş. PROCESE © Gheorghe Ja-
construcţia". Todor I. Lazăr — Călan. dresaţi-vă deci conducerii primirea restului de bani Direcţia comercială jude­ MOTE NOTE NOTE cotă a fost condamnat la 8
Anonim — Hunedoara. Ca­ Comitetul sindicatului ne co­ întreprinderii în care lucraţi. de la casieria gării. ţeană, la rîndul său, a in­
litatea dumneavoastră nu munică că problema echipa­ Constantin Popa — Vul­ Cercetînd cele întîmplate tervenit, luînd unele mă­ pedepse pentru 8 furturi. 7
exclude ci, dimpotrivă, vă mentului de protecţie este can. Cele semnalate de dv. şi constatînd justeţea sesi­ suri. In urmă cu cîteva In căutarea Că mai este nevoie de o a- i-au fost graţiate, dar de a
obligă să dovediţi conştiin­ rezolvată. în legătură cu accidentarea zării, Regionala C.F. Ti­ zile ne^a comunicat: „Prin numită organizare şi plani­ 8-a nu a mai „scăpat". Vd
ciozitate şi răspundere în Anonim — Gurasada. Du­ muncitoarei Maria Nicolcea, mişoara a luat măguri de I.C.R.M. Deva, s-a luat le­ chitanţierelor ficare a muncii — se ştie trebui să execute 6 luni în­
îndeplinirea sarcinilor de pă stabilirea noii forme or­ trebuie soluţionate de con­ pedepsire a celor vinovaţi gătura cu Fondul Plastic la sus-numita cooperativă.
serviciu. ganizatorice a unităţilor de ducerea Şantierului 71 C.F. de situaţia creată. In în­ Bucureşti, care este furni­ O dată a lipsit soluţia Dar, pînă una-alta, se caută chisoare, pentru că a furat
Pop Ioan — Hunedoara. industrie locală, puteţi lă­ Petroşani, unde lucraţi, iar cheierea răspunsului primit zorul la acest produs, pen­ pentru curăţat, altădată chitanţiere pe la vecini. lui F.l. o sumă de bani. Re­
Conducerea depozitului, îm­ muri aspectele ce le semna­ vinovaţii traşi la răspun­ la redacţie, se spune: „Con­ tru a-1 livra în devansare, ...bunăvoinţa lucrătoarei de cursul fiindu-i respins de
preună cu comitetul sindica­ laţi, la conducerea I.J.I.L. dere. ducerea staţiei C.F.R. De­ lucru însuşit de furnizor. la primire-distribuire, o da­ Termenul scadent Tribunalul judeţean, sentin­
tului, stabilesc programul de Deva. Viorica Teodorescu — Hu­ va, analizînd acest caz, l-a Aşa că, peste cîteva zile, tă a lipsit chitanţierul pen­
recuperare a orelor lucrate Dărăştean Ignat — Brad. nedoara. Puteţi primi lămu­ considerat ca o neîndcpli- se va trece la aproviziona­ tru „urgenţe“, altădată cel a trecut. Cînd se vor ţa Judecătoriei Petroşani a
în plus, în funcţie de nevoi­ La diferenţierea muncitorilor ririle necesare adresîndu-vă nire a atribuţiunilor de rea reţelei de desfacere în pentru „obişnuit". Acum rămas definitivă. @ Intr-o
le producţiei. din subteran cu cei de la serviciu, lipsă de tact şi o- mod corespunzător". lipsesc ambele chitanţiere. termina lucrările ? seară, la crama „Odobeşti"
Grosu Adam — Deva. A- suprafaţă, secţia Brad a conducerii Ţesătoriei de mă­ rientare, pentru care motiv Cele cîteva zile au trecut Şi astfel stînd lucrurile,
cordarea sporurilor pentru I.P.E.G. Deva procedează co­ tase Deva, strada Gh. Bari- casierele in cauză — Lidia deja, deci... în librării ar centrul de primire al cu­ Mai mulţi cetăţeni din din Petroşani, lui Emeric Ra-
sudorii do pe şantier, o pu­ rect, conform legislaţiei în ţiu, nr. 5 (fostul sediu al Moraru şi Ecaterina Cim- trebui să găsim plastelină, răţătoriei chimice, aparţină­ Vica, comuna Gurasada, ne dics i se făcuse de ceartă.
teţi lămuri adresîndu-vă con­ vigoare. I.G.C.L. Deva). poner — au fost sancţiona­ dar nu este. De ce ? toare cooperativei „Progre­ scriu cu îngrijorare despre A insultat mai multe per­
sul“ din Deva, nu mai... soarta unor obiective aflate soane pe care nu le cunoş­
primeşte. In schimb, distri­ în construcţie în satul lor, tea şi a lovit un lucrător de
buie. Distribuie îmbrăcă­ care trebuiau să fie finali­ miliţie, chemat să intervină.
mintea acelora care au a- zate pînă la această dată.
vut norocul să o predea la Este vorba despre construc­ Pentru huliganism şi ultraj
curăţat pe vremea existen­ ţia unui magazin sătesc şi contra bunelor moravuri, a
ţei chitanţierelor. Desigur, a unui pod, de realizarea fost condamnat la 8 luni în­
lucrătoarele de aici n-au cărora organele comunale chisoare.
nici o vină că stau degea­ se pare că au „uitat“. Nu­
SPORT TELEX H SPORT TELEX ba sau mai încearcă să lă­ mai aşa se poate explica
de ce de mai mult de un
Fotbal pe zăpadă şi murească pe cei care le so­ an construcţia magazinului camioane de ambalaje zac
ULTIMA ORA © Cam 20
să
se
în­
serviciile
licită
toarcă frumuşel acasă, cu s-a oprit după ce a fost ri­
T E N I S bagaj cu tot. Conducerea dicat acoperişul. Consiliul de tare multă vreme prin u-
pentru pronosportişti cooperativei a fost sesizată popular comunal şi condu­ nităţile comerciale ale coo­
con­
de
cerea
cooperativei
perativei de consum din O-
Campicnafele internationale de lipsa bonierelor, a chi­ sum zonale din Ilia ce au răştie. Unele prin şoproane şi
tanţierelor, iar acum se oare de spus despre aceas­ magazii, cele mai multe -
S-a întîmplat ca previziunile meteoro­ dorean al diviziei B se consumă la tem­ „zbate“ să le dea de urmă. tă situaţie ?
logice să se împlinească întocmai şi, că ata­ peratura înaltelor pasiuni, alimentate, din de ia Rio de Janeiro în aer liber, supuse distru­
re, să avem, la sfîrşitul acestei săptămîni, păcate, de umbra unei rivalităţi trecute, nu gerii. Cooperativa n-are mij­
fotbal pe zăpadă. Pe zăpadă sau pe iarbă, prea „fair-play“. Sperăm însă că reîntîlnirea RIO DE JANEIRO 30 (A- ţa căruia a pierdut în trei loace de transport, coloana
la urma urmei, nu ne interesează atît de oficială a celor două echipe se va desfă­ gerpres). — Campionatele seturi : 6-2, 3-6, 3-6. Pentru I.T.A. Orăştie nu-i asigură,
mult. Fotbal să fie, încolo, suprafaţa de şura sub cele mai bune şi sportive auspicii, internaţionale de tenis ale semifinale s-au mai califi­
joc fie ce-o fi. Fotbal şi, mai ales, rezulta­ dînd la iveală un meci bun, cît se poate Braziliei au continuat la cat tenismenii brazilieni i.C.'TA. nu vrea să audă...
te, asta-i. Că pe nimeni n-ar supăra un de bun pe un teren înzăpezit sau fost aco­ Rio de Janeiro cu disputa­ Edson Mandarino şi Tho- Totuşr, cs va face cu a-
rezultat bun al Jiului la Dinamo. Adică, perit de mantia albă a sezonului întîrziat rea sferturilor de finală ale mas Koch. Primul a dispus ceste ambalaje î © „Non",
cum să nu, ar supăra pe suporterii echipei fotbalistic. cu 6-7, 7-6, 6-3 de spaniolul pe numele adevărat, Ioan
din Şoseaua Ştefan cel Mare. In schimb, Derbiul seriei a 8-a a diviziei C se dis­ probei de simplu bărbaţi. Manuel Santana, iar al doi­
ar bucura pe minerii Văii Jiului, pe toţi pută la Orăştie, între Dacia şi Minerul Ghe- Jucătorul român Ion Ţiri- lea a cîştigat cu 6-0, 6-3 Zăvoian, din Teliucu Infe­
cei ce ţin cu Jiul. Da, dar ce fel de jucător lar. Două echipe anunţate în acest an ca ac l-a întîlnit pe sud-afri- partida susţinută cu austria­ rior, bărbat zdravăn, tînăr,
la Pronosport trebuie să fi ca să joci cu surprize evolutive — cea gazdă, ca nou pro­ canul Cliff Drysdale, în fa­ cul Hans Kary. divorţat, nu lucrează de
„X“ sau „2“ ? ! Ori de inspiraţie, ori de movată a avut o comportare meritorie ; cea foarte multă vreme. De fapt,
hazard. Şi într-un caz şi-n altul, însă, ai n-a lucrat niciodată. Trăieş­
oaspe, reaşezată de un antrenor priceput,
şanse egale şi de cîştig şi de pierdut. Dacă A. Pîrvu, a devenit o echipă de locul doi. te din pensia mamei sale,
şi mîine ar fi o etapă ca cea de duminică, B A S C H E T femeie văduvă, în etate de
Va fi acest meci cu adevărat un derbi ?
atunci calculul hîrtiei nu-şi mai are rostul. peste 75 de ani. Din pen­
Antrenorul Daciei, T. Pop, ne spunea ur­
Şi-atunci' ar exista posibilitatea unui egal mătoarele : „Meci foarte greu, unul dintre sioara mamei sale plăteşte
al Jiului pe stadionul „Dinamo“, ceea ce, Racing Ford-Dinamo Bucuresb şi pensia alimentară pentru
cele mai grele, dar trebuie să învingem !“.
în fond, n-ar fi mare lucru, pentru că şi Dealtfel, mîine se consumă ultima etapă copilul părăsit. întrebat re­
Dinamo şi Jiul au oferit în ultimele etape 75-65 (38-38) cent de sănătate, „Non" a
a turului diviziei C şi aşteptăm ca lăsarea
rezultate-surpriză şi evoluţii contradictorii. cortinei peste competiţia eşalonului trei să spus că e în căutare de ser- |
In orice caz, un suporter al Jiului ar juca BRUXELLES 30 (Ager- baschet masculin. După ce viciu. Să-l credem? |
prindă cele opt formaţii hunedorene la adă­
cu toate cele trei posibilităţi, ca să cîştige pres). — La An vers s-a dis­ la pauză scorul a fost e-
postul cald al punctelor liniştitoare. Chiar REPORTER I
la Pronosport, dar i l-ar întrista succesul dacă ultima etapă se joacă pe zăpadă şi putat primul meci dintre gal : 38-38, în final victoria
revenit
baschetbaliştilor
a
asigurat de varianta cu... 1. nu mai poate produce mari acumulări (ca­ echipa locală Racing Ford belgieni cu 75-65.
şi formaţia Dinamo Bucu­
Dar ce poate juca un pronosportist devean reşti, contînd pentru opti­ Partida retur se va des­
zul Ştiinţei Petroşani). — Aici e în ordine : consumul s-a redus de la două picături
şi unul hunedorean la meciul Corvinul Hu­ mile de finală ale „Cupei făşura la 6 decembrie, la la o picătură. Să urcăm în camion şi să mergem ; mai avem
nedoara — Mureşul Deva ? Derbiul hune­ N. STANCIU campionilor europeni“ la Bucureşti. mult de inspectat pe ziua de azi !... Desen de M. CARANFIL