Page 33 - Drumul_socialismului_1973_12

Proîefari din foaie gările, unif!-vă S

Stocuri de materii Combinele pentru
prime şi materiale recoltat porumb
ştiuleţi — în
reintegrate în
producţia de serie
circuitul economic
Pe ogoarele întreprinde­
In scopul identificării rii agricole de stat Ivâneşti-
stocărilor suplimentare de Slobozia au fost folosite în
materiale, colective cu- toamna aceasta primele 25
prinzînd specialişti ai ba­ de combine pentru recolta­
zelor judeţene de aprovi­ rea porumbului ştiuleţi re­
zionare, reprezentanţi ai or­ alizate în ţara noastră. Ve­
ganelor bancare şi delegaţi rificările tehnice făcute în
ai ministerelor au între­ exploatare au corespuns
prins o largă acţiune în necesităţilor de culegere ra­
întreaga ţară. Desfăşurată pidă şi fără pierderi a re­
în a doua jumătate a anu­ coltei de porumb.
lui, această acţiune, coor­ în prezent, în întreprin­
donată de Ministerul Apro­ derile Centralei industriale
vizionării Tehnico-Materia- de tractoare şi maşini a-
Gospodă­
Controlului
ANUL XXV Nr. 5 884 MARJI 11 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI le şi Fondurilor Fixe s-a gricole se fac pregătiri pen­
tru fabricaţia în serie a a-
ririi
soldat, pînă în prezent, cu cestui utilaj agricol. Se pre­
identificarea unor stocuri vede astfel ca, în anul
supranormative de circa un 1974, uzina „Semănătoarea"
- - - - —- :/ p- ^;v; ; ■ ; ■ ^ y ■ , f< Vj ţv% V.V • • • N-;.;. VV -* -V • ..... ... ; : jpijl x ... , ■ y .. .< V y,. v .... Pv.;. ? .... v% miliard de lei. Materiile să livreze agriculturii apro­
Obiectivul actual în economia himedoreana In pagina a ll-a nonmative au fost preluate ■ de recoltat porumbul ştiu-
W prime şi materialele supra- ximativ 1 000 de combine
de bazele teritoriale de a- leţi.
provizionare şi au fost, bi­
© Final de stagiune Noi sortimente
neînţeles, redistribuite şi
fotbalistică reintegrate în circuitul eco­ produse
nomic.
® „Cupa tineretului" din aluminiu
© Strălucitul succes Tabîă subţire întreprinderea de prelu­
din
al lui llie Nâstase inoxidabilă crare a şi-a aluminiului nomen­
Slatina
extins
@ Tribuna profesoru­ clatorul producţiei în acest
Angrenat cu toate forţele dentale au fost reduse cu 12 lui de sport Colaborarea dintre spe­ an cu încă 250 de noi re­
pere
şi
tipodimensiuni.
In­
pentru realizarea exemplară la sută, dar după cum am cialişti ai întreprinderii La­ tre acestea figurează diferi­
© Clasamente
Cercetătorii vizează o a planului pe 1973 şi asigu­ primit asigurări, ele mai pot © Pronosport minorul de tablă din Ga­ te profile, bare, table,
rarea
start
unui
corespunză­
laţi şi de la Institutul de
fi încă diminuate. Toţi ope­
laminate
pentru
ţevi,
benzi
cercetări
Bucu­
metalurgice
înţeles
anului
1974,
producţiei
tor
pe deplin
colectivul de muncă al sec­ ratorii au au obligaţia să asigure reşti şi Centrul de proiec­ folii, • elemente de tîmplărie
că
cabluri
electrice,
metalică,
tări
metalurgi-
creştere substanţială ţiei de mase plastice din ca­ funcţionarea normală a uti­ 8ii pagina a Iii-a ge Galaţi a avut ca rezul­ > produse de larg consum. De
cercetări
şi
întreprinderii
lajului la care lucrează, prin
chimice
drul
Orăştie obţine zi de zi noi aceasta contribuind la spori­ tat înscrierea în cataloage­ asemenea, au fost asimila­
aluminiu
succese în producţie. rea avuţiei naţionale. © Adunări de consti­ le industriei metalurgice te noi aliaje de plate şi
şi cupru,
produse
a randamentelor în făcute în ultimii ani în ca­ nu este un lucru deloc uşor - #e: tuire a organizaţiilor să­ româneşti a unui nou pro­ pulberi de aluminiu.
Investiţiile
—
considerabile
— Să întreţii subansamblul
dus : tabla subţire inoxida­
drul secţiei, pregătirea judi- — ne spunea maistrul Vio- teşti ale Frontului Unită­ bilă şi refractară din oţe­ In prezent, specialiştii
luri înalt aliate. După cum din metalurgia metalului
exploatarea minereurilor Nicolae, de la principal Filip ţii Socialiste ne informează ing. Victor alb întocmesc studii în ve­
Manevrantul
noi
unor
derea
creării
directorul
Scorţeanu.
în­
® Semnal
laminorul
de
gă-
> v GHIMÍSTII DE LA ORĂŞTIE 750 mm al C.S.H., fruntaş în @ Pe urmele materia­ treprinderii metalurgice lo­ mărci de aliaje din alumi-
aluminiu-cupru-
niu-siliciu,
secre­
cu
împreună
producţie,
lăţene,
recent,
primele
./ Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, to­ tarul de partid al O.B. schim­ magneziu şi aluminiu-zinc-
varăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară a C.C. al bul „C“ — schimb fruntaş în lelor publicate turi industriale de tablă magneziu, solicitate de in­
P.C.R., în progresul general al economiei naţionale un rol producţie — tovarăşul Gh. Bă- @ Carnet cuitural subţire inoxidabilă au fost dustria constructoare de
cu
urmăresc
canu,
atenţie
important revine cercetării ştiinţifice, chemată să introdu­ CAUTĂ NOI CĂI DE VALORIFICARE mersul laminării. livrate unor benefioiari din maşini.
că cît mai rapid în producţie cuceririle ştiinţei şi tehnicii Foto : M. NEGRU ţară.
modern«. In acest context, Centrului de cercetări şi pro­
iectări pentru minereuri neferoase Deva, expresie a mate­ A REZERVELOR DE PRODUCŢIE
rializării funcţiei de cercetare a unei mari unităţi de pro­
ducţie minieră, îi revin sarcini deosebite, cărora colectivul
unităţii se străduieşte să le facă faţă în mod onorabil. Chibzuinţă şi spirit
In domeniul cercetării, munca de investigaţie şi de in­ cioasă pentru intrarea în rel Boldea, din cadrul atelie­
producţie a noi maşini şi u-
troducere a noului în minerit desfăşurată de specialiştii tilaje — ne spunea tovarăşul rului de întreţinere. De e-
din cadrul laboratorului de cercetări miniere a fost polari­ Iosif Rusu, secretarul comi­ xemplu, matriţele o dată con­
fecţionate la sculărie şi pri­
zată în jurul unor probleme care privesc perfecţionarea tetului de partid pe secţie gospodăresc în folosirea
tehnologiilor de extracţie a minereurilor, utilizarea pe scară — atrage după sine angaja­ mite la secţie intră deja în PRESTIGIOS SUCCES
urmărirea
noastră,
echipele
largă a înlocuitorilor, mecanizarea operaţiunilor grele şi rea tuturor factorilor răspun­
de mecanici şi lăcătuşi, ală-
cu consum mare de muncă, îmbunătăţirea condiţiilar de . turi, bineînţeles, de opera­
lucru în subteran, punerea în valoare a unor zone cu con­ zători de folosirea raţională AL ECONOMIEI HUNEDORENE
îşi
tori,
ţinuturi reduse. a tuturor capacităţilor de substanţială aduc o contribuţie pămintului
atingerea
pentru
Materializarea acestor preocupări a dus la executarea producţie. Noi avem obliga­ unor parametri maximi în
unor lucrări de cercetare şi experimentări la scară indus­ ţia să realizăm maximum de procesul de fabricaţie. Au e-
trială, vizîndu-se introducerea şi perfecţionarea unor meto­ producţie din fondurile fixe xistat desigur şi cazuri cînd B Să nu admitem nimănui la plenara comună a C.C. al
de de exploatare de mare productivitate în subteran, cum puse în funcţiune, atenţia matriţele diferitelor repere — chiar dacă este vorba de­ P.C.R. şi a Cdnsiliului Su­
ar fi metoda de exploatare cu subetaje, generalizată la principală fiind îndreptată au fost recondiţionate în a- spre întreprinderi economice prem al Dezvoltării Econo­
E.M. Deva şi în curs de experimentare la alte unităţi ale înspre întreţinerea, repararea telier. De fiecare dată putem — să încalce prevederile mice şi Sociale a României,
centralei. Un loc central l-a ocupat problema creşterii vi- în bune condiţii a maşinilor spune că s-au făcut lucrări legii. din noiembrie a.c., secretarul
şi utilajelor pe care le avem.
de bună calitate. Mil i EXPORT B Sistematizarea localită­ general al partidului, tova­
Dr. ing. ILIE GHIJĂ Formarea în ultimii ani a Intr-o perioadă era pus ţilor se poate face şi fără răşul Nicolae Ceauşescu,
directorul Centrului de cercetări unor cadre proprii bine pre­ sub semnul întrebării pla­ extinderi în afara vetrei a- subliniază că : „O condiţie
şi proiectări pentru gătite de operatori chimişti, nul la export la un produs. cestora. importantă a îndeplinirii
minereuri neferoase Deva mecanici şi lăcătuşi a făcut întreprinderile exportatoare din judeţul Hunedoara rapor­ q In fiecare C.A.P. se gă­ prevederilor planului în a-
posibil ca normele tehnice C. DUMITRU tează realizarea cu mai bine de 20 de zile înainte de ter­ sesc rezerve de punere în grlcultUTă o constituie mai
(Continucre in pag. a 3-a) de exploatare a maşinilor de men a sarcinilor anuale de export. Acest succes de prestigiu circuitul -productiv a unor buna folosire a fondului fun­
injecţie să fie respectate în­ înregistrat în marea întrecere pentru devansarea îndeplinirii terenuri sau de îmbunătăţire ciar. Trebuie arătat că con-
tocmai. întreruperile acci- (Continuare in pag. a 3-a) cincinalului constituie o încununare a preocupărilor intense ale
muncitorilor şi specialiştilor din judeţ, in frunte cu organi­
zaţiile de partid, pentru sporirea şi diversificarea producţiei
destinate pieţelor externe, ridicării performanţelor calitative şi
competitivităţii produselor livrate beneficiarilor străini, pentru
% 000 tone onorarea promptă a contractelor. a modului lor de folosinţă, tinuă să se practice o risipă
Rolul hotăritor în îndeplinirea planului anual de export care trebuie însă deplin inadmisibilă a acestui bun
fontă peste plan revine siderurgiştilor hunedoreni care, prin acţiunile energice fructificate. de interes naţional. Am mai
întreprinse, au realizat de la începutul anului şi pină acum o Potrivit prevederilor Legii discutat o dată — şi doresc
depăşire a prevederilor cu peste 21,5 milioane lei valută. Cu pentru adoptarea planului să subliniez din nou — că,
HUNEDOARA. Finalul a- însemnate depăşiri se prezintă şi colectivele I.F.E.T. Deva, naţional unic de dezvoltare indiferent de proprietate, pă-
cestul an hotărîtor al cin­ I.M.C. Deva, I.J.E. Coop., I.J.l.L. Deva, I.S.C.I.P. Orăştie, „Avi­ economico-socială a Republi­ nrîntul aparţine întregului
mi PEii vul secţiei I furnale de la cola" Mintia şi Consiliul intercooperatist Orăştie. O menţiune cii Socialiste România, vota­ popor, este o avuţie naţio­
colecti­
cinalului
găseşte
tă recent de Marea Adunare
deosebită pentru colectivul Întreprinderii „Vidra" Orăştie care
nală şi nimănui nu-i este ad­
în
plin
Hunedoara
de ridicare a parametri- efort j a reuşit in acest an să dubleze volumul producţiei destinate Naţională, în 1974 producţia mis să distrugă, sub o for­
lor calitativi ai producţi­ globală agricolă va trebui să
ei. Furnaliştii de aici sînt pieţei externe. fie în jurul a 113 miliarde mă sau alta, acest bun al
preocupaţi intens de spo­ Succesele dobîr.dite, intensificarea producţiei şi livrărilor naţiunii noastre". Cu o ase­
rirea Indicilor de utiliza- i lei, creşteri importante fiind menea problemă de însem­
Mari economii de La I.V. Călan re şl reducere a consu­ în perioada rămasă pină la finele lui ‘73 permit să se esti­ stabilite la producţia de ce­ nătate majoră sînt confrun­
mului de cocs.
reale,
zahăr, car­
sfeclă de
Succesele obţinute prin meze pe ansamblul judeţului o depăşire a sarcinilor anuale tofi, legume, fructe şi alte taţi şi lucrătorii ogoarelor,
energie electrică, materializarea acestor pre- ■ : cu mai bine de 15 milioane lei valută, iar pe relaţia devize produse. Sporirea cu 21.5 la toţi locuitorii judeţului nos­
MĂSURI CONCRETE, EFICIENTE
ocupări sînt lăudabile.
libere cu un plus de peste 20 la sută. De menţionat că spo­
tru.
producţiei
agricole
termică şi După ce a raportat înde- : ; rurile cantitative se obţin in condiţiile îmbunătăţirii cursului sută a faţă de realizările Ing. MIRCEA SILVESTRU
globale
plinirea Înainte de ter-
men a sarcinilor prinţilor | de revenire şi aportului net in valută, fapt ce atestă ridicarea acestui an necesită ca de pe director general adjunct
trei ani al cincinalului,
pneumatică PENTRU ECONOMISIREA 1 susţinută a eficienţei exportului hunedorean, amplificarea con­ acum să fie întreprinse o se­ şi al Direcţiei judeţene
colectivul secţiei a ajuns
rie
măsuri
energice
de
la o depăşire a planului
pentru agricultură,
— Da mina Vulcan, pre­ pe acest an de aproape tribuţiei economiei judeţului la creşterea resurselor valutare susţinute în ceea ce priveşte Industrie alimentară şi ape
15 000 tone fontă.
pregătirea
baze
temei­
unor
pe economie, la echilibrarea balanţei de plăţi externe a ţării.
vederile Decretului cu pri­ nice recoltei viitoare. In a-
vire la măsurile de dez­ cest context, în cuvîntarea (Continuare în pag. a 3-a)
voltare a bazei energetice SI
se aplică riguros, în toate
verigile procesului produc­ Bătrîna întreprindere si­ te cu comuniştii, au ajuns
tiv — ne-a declarat ing. derurgică din Călan benefi­ la concluzia că pot fi eco­ Eşti cetăţean major—o nobila iubire
Emil Muru, directorul ex­ ciază, prin perseverenţa cău­ nomisite însemnate cantităţi
ploatării. A fost întocmit tărilor colectivului său de de combustibil şi energie e-
un plan de măsuri, a cărui muncă, de o tinereţe perpe­ lectrică. Fiecare secţie pro­ de patrie şi popor să-ţi fie anii!
aplicare se urmăreşte cu tuă. S-a acţionat cu respon­ ductivă dispune de un pro­
exigenţă şi răspundere, au sabilitate şi au fost identi­ gram de măsuri în acest
fost repartizate sarcini ficate multiple căi de econo­ sens, iar la nivelul secţiei • îndemnul din titlul aces­ pentru a cărui iniţiere co­ tra „Sarmis", sub conduce­
concrete unor salariaţi pri­ misire a energiei electrice şi mecano-energetice şi al în­ tor rinduri l-am întîlnit, mitetul municipal al U.T.C. rea arhitectului Constantin
vind utilizarea raţională, tenmice, a combustibilului. treprinderii există un plan simbătă seara, in sala „Ar­ merită calde felicitări — au Stanciu şi aplaudatele snoa­
economicoasă, a energiei Vor fi puse în valoare noi de măsuri mai amplu, pe ta" din Deva, care a găzduit înmănuncheat, pe parcursul ve, cîntece şi jocuri ale a-
electrice, termice şi pneu­ surse de energie mai econo­ perioada prezentă şi de per­ spectacolul închinat tineri­ a două ore, muzica popu­ preciatului Liviu Oros, care
matice, s-a trecut efectiv micoasă, ceea ce înseamnă spectivă. Conducerea de lară cu cea uşoară, jocul semnînd şi regia spectacolu­
la o serie de transformări eficienţă, „forţă şi putere“ partid şi de stat a indicat lor ce-şi sărbătoreau virsta desprins din folclorul nostru lui dădea — odată cu pri­
şi îmbunătăţiri în această mai ieftină pentru procesul să fie stabilită o politică ri­ majoratului. Era scris cu li­ local cu dansul modern în mul program al ansamblu­
tere aurii, pe fundalul sce­
direcţie. de producţie. Concret, cum guroasă de economisire a nei, însufleţind cu mesaju-i care graţia şi sensibilitatea lui tineretului devean — un
— Cîteva din aceste mă­ s-a procedat 7 tuturor formelor de energie, patriotic inimile tinerilor îşi dădeau mina cu tinere­ nou examen al talentului
suri ? — Imediat după Plenara colectivul nostru de muncă veniţi la bucuria sărbătorii. ţea. Chiar glumele — acea său artistic. Au fost ore în ca­
comună a Comitetului Cen­ răspunzînd cu fermitate a- re tinereţea s-a simţit la
— In primul rînd redu­ tral al Partidului Comunist cestor sarcini. O pregătise anume pentru glumă care stîrneşte rîsul
cerea iluminatului la stric­ Român şi Consiliului Suprem Experimentările care s-au ei Ansamblul artistic al Co­ sănătos — a izvorit tot ea acasă chiar şi atunci
tul necesar atît în birouri, al Dezvoltării Economice şi făcut la I.V. Călan pentru mitetului municipal Deva din... tema tinereţii. Au fost cînd un scurt (dar nease­
cît şi în ateliere şi depo­ Sociale — ne-a declarat to­ recuperarea căldurii gazelor al U.T.C., care îşi inaugu­ două ore de relaxare, . de muit de frumos) program
zite, la cantină şi în că­ varăşul Ioan M. Popa, se­ inerte de la stingerea uscată ra, astfel, primul său pro­ destindere, de drumeţie prin muzical a fost oferit... pă­
minele de locuit, peste tot cretarul comitetului de partid a cocsului brichete au con­ gram. cînt, joc, vers şi... glumă. rinţilor tinerilor sărbătoriţi.
unde se consumă energie — am trecut cu toate for­ dus la ideea că pe an pot „Trăim în miezul unui ev Le-au oferit soliştii vocali Sute de chipuri tinere, au­
electrică. De asemenea, s-a ţele din secţii şi serviciile fi economisite circa 1 000 to­ aprins / Şi-i dăm a-nsufleţi- şi instrumentişti de la Li­ reolate de bucuria serii.
trecut la înlocuirea becu­ de concepţie la studierea mai ne combustibil convenţional. rii noastră vamă...“. Versu­ ceul pedagogic şi Grupul Ne-api apropiat de o tînă-
rilor de puteri mari cu în amănunt a tuturor posi­ Cum ? Pentru 1974, s-a pre­ rile lui Labiş transmiteau — şcolar energetic, suita de ră : Mariana Dumitru.
becuri de puteri pînă la bilităţilor de care dispunem văzut stingerea uscată a prin graiul tinerelor prezen­ jocuri populare a ansam­ — Spune, Mariana, cu ce
60 W, la înlocuirea ilurni- în economisirea resurselor 25 000 tone cocs. Prin stin- tatoare — gindurile, simţă­ blului, dansurile moderne te ocupi la aceşli 18 ani ai
energetice. Exercitîndu-şi mai mintele încercate la acest ale tinerilor de la şcoala tăi ?
G. DINU bine rolul pe care îl au, or­ MARIN NEGOIŢÂ prag al maturităţii de sute­ generală nr. 4 şi liceul pe­
ganele şi organizaţiile de le de tineri. dagogic ce s-au întrecut în LUCIA LICIU
Tinerele bobinatoare primesc cu atenţie şi interes sfaturile
(Continuare In pag. a 3-a) partid, toţi oamenii, în frun­ (Continuare in pag. a 3-a) Realizatorii primului spec­ frumuseţe şt talent, origi­ şefului de echipă Mircea Dohel, de la Termocentrala Mintia.
tacol al tinerilor deveni — nalul moment folk, orches­ (Continuare in pag. a 3-a)
Foto : VIRGIL ONOIU
ROMÂNIA, NUME DE din oraş o expunere pri­ ţii şl asigurarea unor de un deosebit succes, fi­ magazin specializat „Elec­ sebito In activitatea de
vitoare la rolul lor de condiţii mal bune creşte­ ind urmărite de sute de tronica“, dotat cu mobi­
PRESTIGIU MONDIAL viitoare mame. rii florilor. Astfel a fosl spectatori. lier modern, Iar Ia etaj producţie şt viaţa de or­
ganizaţie.
construită o seră nouă, o s-au mutat trei secţii
Aşa s-a Intitulat dezba­ PIONIERI magazie din cărămidă, un preslatoare de servicii şi VREMEA
terea organizată cu cei mic grup social, o insta­ IN TURNEU anume : croitorie, cizmă­
peste 150 de pionieri ai LA DATORIE laţie pentru încălzirea rie şi frizerie. Pentru 24 ore
Şcolii generale nr. 5 Hu­ florilor. Un merit deose­ Cu prilejul sărbătoririi a
nedoara (comandant-in- Pionierii Şcolii generale bit revine lucrătorilor 20 de ani dc la înfiinţa­ Vreme rece, cu cerul va­
structor prof. Cornelia Rapoltu Mare au colectat sectorului P.A 7... care au rea cooperativei agricole CINSTIRE TINERILOR riabil, mai noros ziua.
Tatolu) şi la care a par­ cinci tone de fler vechi, efectuat peste 400 ore de producţie din Sintan- TIPOGRAFI Izolat se vor semnala
ticipat prol. Ioan Udrea, ne scrie Ioan Romoşan, muncă pentru realizarea drei, formaţia de muzică ninsori slabe. Vîntul va
activist la Comitetul mu­ comandantul de unitate. celor propuse. populară a Clubului sin­ sufla cu intensificări tem­
nicipal dc partid, ne scrie Cu acest prilej s-au evi­ dicatelor din Simeria a Simbătă, cu prilejul u- porare din nord-est. Tem­
corespondentul nostru Ion denţiat pionieri ca : Ioan SEARA prezentat un reuşit spec­ nei manifestări închinate peratura va fi cuprinsă
Vlad. Oană, Ioan Irlmle, Horia tacol folcloric. Acelaşi „Zilei tipografului“, tine­ ziua între minus 2 grade
Acţiunea s-a finalizat Deac. Camelia Şcrban, LA ŞEZĂTOARE spectacol a fost prezentat rii utecişti de la Între­ şi plus 2 grade, Iar noap­
cu prezentarea unul reu­ loan June, Nicolae Mag­ de curtnd şl la staţia prinderea poligrafică din tea între minus 6 grade
şit montaj muzical-literar: da, Nicolae Tudor, Nico­ La căminul cultural din C.F.R. Hunedoara. Deva au trăit un moment şl minus 12 grade.
„Partid iubit, iţi mulţu­ lae Mert. Deva au avut loc două emoţionant. Primul secre­
mesc copiii ţării“. spectacole folclorice — tar al Comitetului muni­ Pentru următoarele
AMENAJĂRI LA SERA matineu şi seara — sub IN LOCAL NOU cipal Deva al U.T.C. —
PENTRU TINERELE FETE C.F.R. genericul „Seara la şeză­ La Geoagiu s-a constru­ tovarăşul — Octavian Mi- două zile
a
or­
reştean
înmlnat
toare“. Făcînd parte din it şl dat in folosinţă un ganizaţiei de tineret de Ia Vremea va fl rece, cu
De curînd, la Clubul La serele C.F.R. din cadrul manifestărilor cul- nou local cu etaj pentru întreprinderea poligrafică cerul variabil. La sfirşitul
sindicatelor din Simeria, cadrul secţiei L 5 Deva tural-artlstlce din perioa­ unităţile cooperaţiei de Diploma de onoare a Co­ perioadei cerul va deveni
Muncitorul Ioan Ioaneş se numără printre cei mai harnici prof. Aurelia Zsigmond a s-au făut unele amenajări da de iarnă, cele două consum. La parterul clă­ mitetului judeţean al noros, iar temperatura va
lucrători din cadrul secţiei sculări® a I.C. Orăştie. El îşi depă­ prezentat tinerelor fete pentru mărirea capacltă- spectacole s-au bucurat dirii s-a amenajat un U.T.C. pentru merite deo- creşte uşor.
şeşte cu regularitate sarcinile lunare de plan.