Page 35 - Drumul_socialismului_1973_12

DRUMUL SOCIALISMULUI © Mr. 5 884 ® MARTI 11 DECEMBRIE 1973

Adunări de constituiré a organizaţiilor

săteşti ale Frontului Unităţii Socialists RICOL © Acum tînărul Pe­
IN AFARA ORICĂRUI PE­
tema „Coordonate ale poli­ tru Chelaru este în afară
Pentru
comi­
preşedinţii
Consfătuire privind siilor de răspîndlre a cu­ ticii interne şi externe a de orice pericol, deşi la un
PREOCUPĂRI MAJORE PENTRU răspîndirea cunoştin- noştinţelor ştiinţifice loc, partidului şi statului nos­ moment dat viaţa ii atîrna
din
tru", urmat de filmele do­
— cum se zice — de-un fir
a
cadrul
F.U.S.
avut
vizita
în aceeaşi zi, dezbaterea cu cumentare privind Nicolae de păr. In urma unui acci­
t o v a r ă ş u l u i
dent rutier, a fost adus la
DEZVOLTAREA ECONOMICO— ţelor ştiinţifice tema : „Contribuţia organi­ al partidului, secretar Brăila şi serviciul de urgenţă al Spi­
Ceauşescu,
general
zaţiilor
obşteşti,
instituţiilor
la
şi unităţilor culturale la ac­ Galaţi, în Olanda, R.F.G., talului unificat din Hune­
doara. Ruptura hepatică şi
popularizare
a
SOCIALĂ A SATELOR partid, Comisia judeţean răspîn- tivitatea şi de tehnicii, aportul Italia, San Marino şi Va­ nosticul pus - cereau inter­
hemoperitoneul şoc — diag--
de
Cabinetul
ştiinţei
tican.
de
dire a cunoştinţelor ştiinţi­ intelectualilor din localita­ La Boşorod, în faţa mem­ venţie rapidă, lucru c® l-au
Adunările de constituire trebuie să se obţină recolte fice din cadrul Frontului te". brilor C.A.P. a fost prezen­ şi făcut, prin hepatorafie, dr.
a organizaţiilor săteşti ale mai bune. Cele din 1973, Unităţii Socialiste şi Comi­ In încheiere au fost evi­ tat filmul românesc „Vi­ Ioan Micu, medic primar
Frontului Unităţii Socialiste spre deosebire de produc­ tetul judeţean de cultură denţiate sarcinile majore şl forniţa", despre conţinutul chirurg, şl dr. Silviu Mure-
au demonstrat grija şi pre­ ţiile realizate în anii 1971 şi educaţie socialistă au actuale pe care le au comi­ căruia a vorbit preşedintele şan, medic specialist. Dato­
ocuparea cetăţenilor pentru şi 1972, nu reflectă posibili­ La atingerea parametrilor ca litatlvl şl cantitativi al tuburilor organizat, duminică, la De­ siile de răspîndire a cu­ C.A.P., loan Fulea. La Geoa­ rită strădaniilor depuse de
dezvoltarea economico-soci- tăţile reale ale cooperativei. „premo", produşi de întreprinderea do matorlale de construcţii va, o consfătuire cu pre­ noştinţelor ştiinţifice din giu şl Baru a fost prezen­ aceşti medici şi personalul
aduce
contribuţia
Deva,
Işl
şl
comunistul
ală a satelor, pentru creş­ Ei s-au angajat să depună denţiat permanent In întrecerea socialistă pe acest an. Slmlon Larion, evi­ şedinţii comisiilor de răs- cadrul F.UjS. precum şi tat filmul „Clprian Porum- serviciului de urgenţă, Pe­
terea continuă a nivelului mai mult interes şi preocu­ Foto 1 VIRGIL ONOIU pîndire a cunoştinţelor şti­ conducerile universităţilor bescu”. tru Chelaru — la cel 17 ani
lor de viaţă material şi pare pentru ca producţia inţifice de la municipii, o- populare în educarea şi mo­ Profesoarele Maria Pascu ai săi - poate privi din nou
cultural. vegetală şl animalieră în raşe şi comune şi cu con­ bilizarea oamenilor muncii şi Maria Rahotă au pre­ cu optimism viitorul.
Adunarea locuitorilor din 1974 să treacă dincolo de- ducerile universităţilor popu­ pentru înfăptuirea politicii zentat viaţa şi activitatea
satul Boiu — manifestare cît s-a planificat. Aceasta PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE lare din Judeţ. interne şi externe a parti­ compozitorului, acţiunea fi­ UN CENACLU... © Inte­
plenară a unităţii de voin­ cere mai multă muncă, o Cu acest prilej, tovarăşul dului şi statului nostru, ac­ ind completată de scurte resante dezbaterile din ca­
ţă şi de acţiune a obştei —, participare activă a tuturor Enache Pândele de la Con­ ţiunile concrete şi eficiente programe artistice. La Rîu drul cenaclului de ştiinţă şi
ne relata tovarăşul loan cooperatorilor la executa­ siliul culturii şi educaţiei pe care trebuie să le orga­ de Mori s-au prezentat fil­ artă „Leonnrdo da Vinci"
Filip, primarul comunei Ra- rea lucrărilor agricole în „CALITATEA PlINII — „CE PUTEM SERVI socialiste a prezentat ex­ nizeze activiştii culturali de mele „Ceaţa“, „Cu mîinile din lila ! De pildă, la re­
poltu Mare, a dezbătut cu timp optim şi de bună ca­ O PROBLEMA LA MICUL DEJUN IN punerea cu tema „Proble­ la oraşe şl sate în întîmpi- curate", „Ultimul cartuş", centa şedinţă, programul a
COFETĂRIILE
răspundere şi grijă gospo­ litate. Aşa cum spunea coo­ MEREU IN ATENŢIE" DIN ORAŞTIE” matica sociologică a educa­ narea celei de a 30-a ani­ pe marginea cărora s-a ini­ cuprins: „Comentariul poRtic
dărească problemele ma­ peratorul Oancea Luca, or­ ţiei şi culturii. Sociologia ţiat concursul cu buletine al sâptămînll" (prof. SiSvIu
jore cu care este confrun­ ganizaţia sătească a Fron­ Nu de mult, în ziarul nos­ şi acţiunea cultural-educa- versări a Eliberării patriei de participare pe tema Cercea), „Viaţa şl opera lui
tat satul lor,, manifestînd tului Unităţii Socialiste tru a fost publicat un mate­ Articolul cu acest titlu, a- tivă", iar tovarăşul Ionel şl a celui de al Xl-lea Con­ „Lupta P.C.R. pentru cuce­ Arthur Rimbaud" (prof. Doi­
interes pentru executarea trebuie să mobilizeze şl să rial scris pe marginea con­ părut în ziarul nostru, în­ Codreanu, activist la Comi­ gres al P.C.R. rirea şi consolidarea pute­ na Puşcău), „Rlchard Strauss
lucrărilor edilitar-gospodă- antreneze toţi locuitorii la sfătuirii organizate In luna făţişa constatările bune şl rii populare". Acţiunea va şi literaturizarea muzicii”
reşti, pentru o bogată viaţă soluţionarea problemelor ca­ august la Deva de comitetul mai puţin bune făcute într-o tetul judeţean de partid, a VIOREL ARIMESCU continua la Clopotiva, Os­ (prof. Eugen Stan), lac în
audiat
fost
cultural-artistică, pentru municipal de partid privind dimineaţă în ce priveşte ser­ vorbit despre „Principalele inspector la Comitetul de trov, Sarmizegetusa, Bo­ continuare „Till a Eulensp'Kegel".
poemul
creşterea contribuţiei lor la re interesează întreaga ob­ calitatea pîinii. virea micului dejun în cofe­ probleme internaţionale ac­ cultură şi educaţie socialistă şorod, Chitid şi Nădăştia Pentru cine studiază Istoria
aprovizionarea populaţiei de şte a satului, începînd de Pentru eliminarea defi­ tăriile din Orăştie. „Din cer­ tuale. Politica externă ac­ de Jos. La Pricaz, filmul dezvoltării culturale a sate­
la oraşe cu produse agro- la cele de ordin economic cienţelor semnalate în cursul cetările noastre rezultă că tivă a României socialiste". românesc „Zestrea“ a fost lor noastre din ultimele de­
alimentare, la formarea fon­ şi pînă la cele de ordin consfătuirii respective, îmbu­ cele ce s-au semnalat în A urmat dezbaterea cu tema A început Festivalul precedat de o prezentare a cenii, un asemenea cenaclu
dului de stat. In programul social-cultural. Docuitorii nătăţirea calităţii pîinii şi a ziar sînt juste şi că nu este „Legi şl decrete ce trebuie conţinutului festivalului şi literar înseamnă mai mult
de măsuri adoptat s-a pre­ din acest sat s-au angajat desfacerii produselor de pa­ preocupare în această pro­ popularizate şi cunoscute de urmat de un program ar­ decit o simplă manifestare
văzut ca pentru anul 1974 să contracteze pentru 1974 nificaţie către populaţie, în­ blemă din partea şefei de cetăţeni“, condusă de procu­ filmului la sate tistic.
să se contracteze 30 de un număr de 12 porci, 28 treprinderea judeţeană de unitate de la cofetăria nr. 1, rorul Iosif Pop, de la Reuşite programe artisti­ spirituală I
porci, 65 viţei, 20 bovine a- viţei şi 8 bovine adulte, 150 industrie locală, căreia îi e Ecaterina Olaru, deşi a avut Procuratura judeţului Hu­ ce au însoţit deschiderea STRADA © De fapt, nu-l
dulte, 5 vagoane de lapte, hl lapte şl alte produse. subordonată fabrica de pîi- din partea noastră ca sarci­ nedoara. Duminică în 80 de locali­ festivalului şi la Rorhos, stradă. E pasarelă. Tot un
200 kg lină şi alte produse. In adunarea locuitorilor ne, a întocmit un program nă permanentă servirea mi­ In continuare, pentru tăţi rurale ale judeţului Hu­ Vaidei, Zlaşti, Boş, Dăbîca, fel de stradă, dar... la înăl­
De asemenea, s-a hotărît ca din Aurel Vlaicu de consti­ de măsuri cu termene de e- cului dejun — răspunde re­ conducerile universităţilor nedoara, peste 8 000 de iar la Cerbăl acţiunea a fost ţime. Cu ajutorul ei, pieto­
prin muncă patriotică să fie tuire a organizaţiei săteşti xecutare, răspunderi şi con­ dacţiei I.J.E.COOP Deva. S-a populare s-a organizat dez­ spectatori au participat la însoţită de concursul cu te­ nii pot ajunge, din centrul
curăţate 30 ha păşuni, iar a Frontului Unităţii Socia­ atenţionat conducerea coope­ baterea cu tema : „Sfera de
: trolarea îndeplinirii lor. Ia­ festivităţile prilejuite de ma „Viaţa şi activitatea lui vechi a! Petroşaniului, la ga­
alte 60 ha să fie fertilizate, liste — ne relata tovarăşul rativei din Orăştie să ia mă­ cuprindere a cetăţenilor din ră sau în partea de apus a
să se construiască 5 pode­ Aurel Zaharie, vicepreşedin­ tă cîteva din măsurile pro­ surile corespunzătoare de a- localitate la cursurile uni­ deschiderea Festivalului fil­ Ion Creangă". La Topliţa, oraşului. Pot ajunge, dar nu
ţe din beton, să participe te al Consiliului popular puse, redate din programul provizionare cu cele necesa­ versităţii populare. Diversi­ mului la sate. La Pul, cu secretarul de partid, Gheor- oricum. Dacă trec la ora
amintit
la lucrările de reparaţii şi în­ comunal Geoagiu — s-a ho­ de măsuri împreună şi trimis re servirii micului dejun la ficarea cursurilor, a teme­ acest prilej, directoarea că­ ghe Gligor, membru al P.C.R. prînzulul, trebuie să stea cu­
redacţiei,
cu
răs­
treţinere a drumurilor etc. tărît să se contracteze 20 punsul întreprinderii jude­ această uniitate şi de a apli­ minţi, să aştepte să ptece
Luînd cuvîntul în cadrul a- porci, 30 viţei şi 2 500 1 ţene de industrie locală : ca pe viitor sancţiuni res­ lor şl a problematicii pen­ minului cultural, Angela din ilegalitate, a prezentat din gară personalul de Lu-
dunării, locuitorul David lapte. Participanţii la adu­ „Recepţionarea materiilor pri­ ponsabilei Olaru Ecaterina, tru ridicarea nivelului de Balaf< şi profesorii Nicolae aspecte legate de conţimi- peni. Altfel nu-i chip să a-
Romulus sublinia că avînd nare au subliniat necesita­ dacă nu va manifesta recep­ cunoaştere şl formare a Butu şi Ioan Toader au tul filmului românesc „Ase­ jungă de partea cealaftă a
organizaţia lor sătească pot tea de a se depune efor­ me şi auxiliare în conformi­ tivitate în această problemă conştiinţei socialist«“. susţinut un simpozion cu diul". pasarelei cu faţa şi cu hai­
să acţioneze în mod orga­ turi mai susţinute pentru tate cu normele şi STAS-u- şi altele ridicate în articol. nele curate. Pentru că, tre­
nizat, să unească eforturile dezvoltarea sectorului zoo­ rile în vigoare, efectuarea nul de persoane cu pricina
tuturor cetăţenilor spre a- tehnic al cooperativei, creş­ probelor de calitate şi con­ Jşi „aşează“ locomotiva ta­
celaşi ţel comun. terea efectivelor şl a pro­ comitent la a toate probelor de man sub pasarelă şl începe
loturile
gramaj
ce
Cetăţenii din satul Foit, ducţiei animaliere, anga- intră în fabricaţie, respecta­ să pufăie cu fum negru,
membri ai cooperativei a- jîndu-se totodată să mun­ rea cu stricteţe a reţetelor de Pentru economisirea combustibilului şi energiei Mari economii de timp de 10-15 minute. Din
gricole de producţie din lo­ cească mai bine şi mai fabricaţie în vederea men­ locomotivă, mecanicul pri­
calitate, şi-au exprimat pă­ spornic, să îndeplinească ţinerii la o cotă ridicată a (Urmare din pag. 1) ţiuni de imediată aplicare mit la nivel de întreprinde­ veşte zimbind spre trecăto­
rerea că în creşterea pro­ planul pe 1974. şi în acest calităţii produselor şi elimi­ aţi prevăzut 7 re — ne-a declarat tovară­ energie electrică, rii care-l adresează cuvin­
ducţiei agricole, vegetale important sector de pro- narea pătrunderii în reţeaua gerea unei singure tone de şul ing. Viorel Monda, şe­ te... deloc măgulitoare.
şi animaliere, se pot şi ducţie al cooperativei. — Cu trecerea timpului — ful secţiei mecano-energeti- termică şi
eomerclală a pîinii necores- cocs se obţine o cantitate de ne-a declarat Romulus Pe­ CINE RĂSPUNDE î © 3
0,335 tone abur, ceea ce în­ reni, tehnician principal la ce — cuprinde şi măsuri a
punzătoare”. muncitori ai întreprinderii
seamnă, global, 8 400 tone a- secţia mecano-energetică — o căror valoare se va vedea pneumatică pentru lianţi Deva, printre
bur (de 6 atmosfere) pentru serie de izolaţii din centra­ abia începînd cu anul vii­ care şi Ioan Marlncat — ac­
obţinerea căruia s-ar consu­ le şi reţele termice s-au de­ tor sau chiar peste mai mulţi (Urmare din pag. !} tualmente pe şantierul Fabri­
ma 1 000 tcc. De asemenea, teriorat. Se estimează că ani. Una dintre acestea, este cii de ipsos Călan — se în­
s-a avut în vedere reduce­ pierderile datorate acestui construirea centralei termo­ natului Incandescent cu treabă de ce efectuînd des­
Obiectivul actual m economia fnmedoreană rea consumului de gaz me­ fenomen sînt de 590 giga- electrice de 12 MW. Caza­ iluminat fluorescent, la cărcarea unor vagoane (cu
tan Ia producerea cocsului calorii pe an. Prin simpla nul nr. 1 de la această cen­ sectorizarea iluminatului în utilaje) pentru Chlşcădaga,
de fluidizare. Vor fi econo­ refacere a izolaţiei, va fi e- trală este terminat, iar cel depozite, staţiile de pompe, după orele normale de lu­
misite, anual, 3 000 tcc. Prin conomisită această energie de-al doilea urmează să in­ ateliere. Am întocmit pro­ cru, n-au beneficiat nici pî­
reconstrucţia preîncălzitoa- termică şi, implicit, 100 tcc. tre în probe tehnologice. In grame de funcţionare a nă acum de remunerare
relor de aer de la cubilou- De asemenea, prin elimina­ ianuarie 1974 va fi adus şi iluminatului şi a încălzirii pentru cele 32 de ore su­
rile de 1 300 mm, se va mări rea neetanşei tăţilor din re­ regulatorul de tensiune pen­ centrale am luat măsuri • plimentare efectuate in...
mmmmm temperatura aerului insuflat ţelele de aer comprimat, se tru generatorul turbinei şi de încărcare optimă a septembrie. „Semnalul" la
în acestea, rezultatul fiind vor consuma cu 25 tcc/an începînd cu trimestrul III, transformatorilor, de evita­
economisirea a 180 tone cocs mai puţin, pentru necesităţi­ pînă la sfîrşitul anului vii­ re a mersului în gol a adresa întreprinderii aşteap­
tă nu numai explicaţii, dar
CfRCfimmi I CBfSTfRl MKTMTMU pe an, echi­ le unităţii. Totodată, se pre­ tor, va fi economisită o can­ locomotivelor de mină şi o rezolvare promptă.
de
turnătorie
valent cu 162 tcc. Prin asi­
LHD-45.
conizează
titate de 40 000 tcc. Avem
consu­
reducerea
gurarea
raportului
In mină se consumă
—
COMERŢUL © In cele 11
mai
aer-gaze şi, utilizarea optim mului de gaz metan cu în vedere şi alte măsuri: un mare volum de energie luni trecute din acest an,
60 000 mc şi de gaz de fur­
preîncălzitoa-
modernizarea
\ EIN.MTMM bună a agentului de fluidi­ nal cu 570 000 mc prin opti­ relor de aer la furnalul nr. pneumatică. Şi aici sînt au fost desfăcute către
zare
încărcarea
la
re­
prin
2,
la
lucrărilor
înlocuirea
suflantelor
de
uscare
mizarea
gim a cuptoarelor de semi- a jgheaburilor şi oalelor de sectorul semicocs, înlocuirea canale de risipă. S-a pro­ populaţie mai mult decit
cedat la închiderea lor ?
cocs, precum şi prin evita­ turnare. Acestea sînt cîteva încălzitoarelor cu abur, cu in aceeaşi perioadă a anu­
(Urmare din pag. ÎJ De asemenea, mergîndu-se fost următoarea : lemn-metal- rea pierderilor de căldură în — Desigur. S-au întoc­ lui trecut, cu 300 tone car­
pe aceeaşi linie, şi la I. M. mase plastice, găsindu-se în exterior ia utilizarea cuptoa­ măsuri în materializarea că­ apă supraîncălzită, la secţia mit programe speciale de ne, 430 tone zahăr, 200 tone V
tezelor de perforare şi re­ Barza se experimentează în prezent în fază de experi­ relor pentru cocs brichete, rora s-au făcut deja primii cocserie ş.a. Evident, impor­ funcţionare a staţiilor de ulei, 350 tone făină, 160
ducere a consumului specific domeniul metodelor de ex­ mentare în mai multe uni­ se vor obţine economii a- paşi şi vor fi încheiate cît tant este ca fiecare salariat compresoare. S-a stabilit tone preparate de carne, 35
de explozivi la lucrările mi­ ploatare aplicarea unor solu­ tăţi stîlpii din mase plastice nuale de 1 270 şi, respectiv, să înţeleagă necesitatea în­ ca în zilele de repaus să tone unt, 4 900 hl lapte, iar
niere orizontale — lucrare a- ţii tehnice mai evoluate cum armaţi cu fibră de sticlă, a 2 280 tcc. de curînd. făptuirii măsurilor stabilite, fie oprite parţial compre- la produse nealimentare
flată în fază de proiectare. sînt: metoda de exploatare bandajelor din mase plastice — Desigur, măsurile pre­ — Ce economii de valori să acţioneze cu toată răspun­ soarele, s-a procedat la s-au vîndut mărfuri în va­
direcţie
în
derea
această
Sînt în faza de experimenta­ cu suitori înaintaşi, metoda şi din lemn de fag impreg­ conizate sînt complexe şi ne­ energetice sînt preconizate pentru a putea produce mai remedierea neetanşeităţilor loare mai mare cu 16 mi­
re tehnologii noi de săpare de exploatare în fîşii direc­ nat. Rezolvarea problemelor cesită o investiţie mare, de în perspectivă ? mult cu energie cît mai pu­ la conductele de aer com­ lioane lei decit anul trecut.
a lucrărilor miniere prin a- ţionale cu mecanizarea trans­ privind comanda de la dis­ efort şi financiară. Ce ac­ — Planul energetic întoc­ ţină. primat.
plicarea unor noi procedee portului de minereu şi ram­ tanţă a maşinii de încărcat — Aţi făcut o evaluare REFLECTOR © Serviciul de
de perforare-puşcare şi de bleu şi, în sfîrşit, metoda de cu siloz şi reglarea automa­ a economiilor ce se obţin achiziţii al cooperativei de
susţinere a lucrărilor minie­ exploatare cu subetaje. In ca­ tă a presiunii apei în func­ prin aplicarea acestor mă­ consum zonale Ilia transmi­
re, utilizarea bandajelor din drul metodelor de exploata­ ţie de presiunea aerului la suri ? te către magazinul sătesc
materiale plastice. Se fac re cu suitori înaintaşi şi cu perforajul umed, s-a făcut EŞTI CETĂŢEAN MAJOR — Una riguroasă, pre­ din Bretea Mureşană: „Pre­
totodată experimentări în subetaje s-a introdus perfo­ prin aplicarea unor soluţii cisă, încă nu am făcut, în­ luaţi toate păsările achiziţio­
vederea omologării unui per­ rarea de găuri lungi, execu­ originale (panou de coman­ să este evident că econo­ nate de la cetăţeni. Venim
forator de tip greu pentru tate cu perforatoare grele dă şi dispozitiv de reglare), (Urmare din pag. 1) Mi-am dat seama că trebuie jorat : „O trecere de la co­ miile sînt considerabile ; mîine după ele (vineri, 30
găuri lungi, a maşinii de încăr­ pe sanie, s-au redus lucră­ ambele constituind obiectul să învăţ mult mai mult, ţi pil La ceva mai mult, în atît la energia electrică, noiembrie)". Vînzătorul s-a
cat cu siloz comandată de la rile de pregătire şi a scăzut unor dosare înaintate la — Învăţ să devin tim- sistematic. In anul 19 mă care va trebui să fiu EU. dar şi la cea termică şi conformat dispoziţiei primi­
distanţă, precum şi a dispo­ simţitor diluţia prin puşcarea O.S.I.M. pentru brevetare ca plăriţă. Sînt ucenic la locul aşteaptă marile examene". Mă refer la acel EU care pneumatică. Preocupările te. Dar n-a trecut nimeni
să ţtie să educe, să crească,
zitivului de reglare automa­ zonei mineralizate. invenţii. Menţionăm, de ase­ de muncă. Georgeta Nicoară, de la să formeze oameni. Ve­ colectivului nostru sînt o- să ridice cele 9 gîşte şi 4
tă a presiunii apei în func­ Cît priveşte metoda de menea, că maşina de încărcat — Care sînt emblemele liceul pedagogic, era încă rientate în continuare, cu găini achiziţionate de la ce­
ţie de presiunea aerului com­ exploatare în fîşii direcţio­ cu siloz comandată de la dis­ pe care le-ai ales să le porţi sub stăpînirea acelui mo­ deţi..." Şi privirile ni s-au exigenţă şi responsabilitate, tăţeni pînă în ziua de 6 de­
primat la perforajul umed. nale, aplicarea el elimină tanţă a trecut de faza omolo­ trecînd pragul de azi ? ment folk, adus de Adrian oprit pe acel îndemn, scris spre economisirea resurse­ cembrie a.c. Puse pe cîntar,
Rezultatele obţinute prin transportul manual în aba­ gării preliminare, iar dispo­ — Munca ţi cinstea. ţi Mariana, care a impresi­ cu litere aurii ce domina lor energetice şi combusti­ orătăniile slăbiseră cu peste
aplicarea metodelor de ex­ taj şi conduce la o creştere a zitivul de reglare automată — Dar pentru dumnea­ onat puternic publicul. Cînd sala: „Eşti cetăţean ma­ bililor — problemă de ma­ 4 kilograme. Dacă mal în-
ploatare cu productivitate avansului la înaintarea fe­ a presiunii apei la perforajul ta? — ne-am adresat lui am întrebat-o ce înseamnă jor — o nobilă iubire de joră importanţă şi actua­ tîrziau, duceau la Ilia numai
sporită au arătat că aplica­ liei cu 2 m. Se preconizează umed se găseşte în faza de Virgil Andruţ, de la lice­ pentru ea vîrsta de aur, patrie ţi popor să-ţî fie litate a economiei noastre penele. Dar asta-i altă gîs-
rea acestora la extragerea ca în condiţiile de zâcămînt realizare a prototipului. ul „Decebal". „învăţătura. faţa-i frumoasă i s-a îmbu­ anii!". naţionale. că I Conducerea cooperati­
bauxitei conduce la creşte­ de la Barza aplicarea aces­ Saltul calitativ făcut în ul­ i \ vei va fi poate curioasă să
ştie din vina cui orătăniile
rea productivităţii muncii în tor metode să conducă la timii ani în activitatea de au devenit mai suple. ©
abataj cu peste 15 la sută şi creşteri substanţiale ale cercetare minieră a permis La cooperativa agricolă de
la reducerea consumului productivităţii muncii şi la rezolvarea unor probleme ac­ Chibzuinţă şi spirit gospodăresc producţie din Boz, s-a con­
specific de lemn de mină cu reducerea cheltuielilor ma­ tuale de importanţă majoră struit o bucătărie furajeră,
pînă la 10 mc pe 1 000 tone teriale de producţie. Experi­ pentru producţie, menite să dotată cu utilaje moderne
minereu extras, în timp ce mentările au condus la obţi­ contribuie la creşterea pro­ de tocat, desfibrat şi pre­
la extragerea minereului cu­ nerea unor rezultate încu­ ductivităţii muncii şi deci la ~n folosirea pămîiitului parat nutreţurile. Bucătăria
prifer, aplicarea metodei de rajatoare. obţinerea unor cantităţi spo­ este gata, dar nu poate
exploatare cu subetaje, pe In domeniul utilizării înlo­ rite de minereu. Cercetătorii funcţiona pentru că I.R.E.
lîngă substanţialele efecte e- din cadrul C.C.P.M.N. Deva (Urmare din pag. IJ Evident, pagubele provoca­ nuri plane, scoţînd din cir­ este însă că nici consiliile Deva nu şi-a respectat an­
conomice, prezintă tehnolo­ cuitorilor materialelor defi­ vor avea în continuare sar­ te nu sînt deloc neglijabile, cuitul productiv cele mai populare comunale nu au in­ gajamentul de a face racor­
gie de lucru uşor de asimi­ citare, ţinînd pasul cu pro­ cini mereu sporite, dar forţa unora dintre unităţile amin­ bune suprafeţe. De aseme­ sistat suficient ca aceste te­ dul electric, Este timpul ca
lat, reducîndu-se efortul fizic gresul tehnic general, evolu­ de creaţie, munca neobosită In legătură cu modul cum tite aplicîndu-li-se amenzile nea, nu poate fi trecut cu renuri să fie integrate în şi I.R.E. Deva să intre in
prin eliminarea susţinerii în ţia concepţiei specialiştilor în laboratoare, la unităţile se foloseşte fondul funciar, cuvenite. Recurgerea la o a- vederea nici faptul că odată producţie. Deşi s-au efectuat ţ priză.
abataj, crescînd indicele de miniere, vor permite înscrie­ se constată o serie de aspec­ semenea soluţie acoperă cu întocmirea schiţelor de lucrări de îmbunătăţiri fun- 1
utilizare a maşinilor de în­ centrului în domeniul sus­ rea de noi succese în palma­ te negative care trebuie să doar aparent pagubele pro­ sistematizare a localităţilor ciare pe suprafeţe aprecia- ' CONTRAVENŢII © Cetăţe­
cărcat. ţinerii lucrărilor miniere a resul de pînă acum. fie combătute cu tărie, risi­ vocate C.A.P., realmente e- s-au inclus suprafeţe în afa­ bile, la C.A.P. Ilia, Mărti- nii Gheorghe şi llarion Iniş-
pa — sub orice formă s-ar xistînd pierderi provocate e- ra vetrelor construibile, fără neşti, Bretea Română, Rîu de l ca din comuna Dobra şi-au
manifesta — determinînd di­ conomiei naţionale care este a se avea în vedere şi rea­ Mori, I.A.S. Mintia şi Haţeg, făcut instalaţii electrice im­
CH11STII H Ut ORÂSIIE CUTĂ NI CĂI minuarea producţiei agricole lipsită de produsele agrico­ lizarea unei densităţi cores­ din cauza neîntreţinerii ca­ provizate in locuinţele lor,
afectînd
de­
şi
valorificarea
le ce se pot obţine de pe su-
punzătoare a populaţiei pe
nalelor de desecare, se întîl- ^
ceea ce prezintă un pericol
plină a posibilităţilor de îm­
bunătăţire a aprovizionării nesc fenomene de băltire a mare de incendiu, atît pen­
apei, excesul de umiditate
tru ei, cît şi pentru vecini.
DI VUÚR1FICABÍ A BfÉVÍli DE populaţiei cu Dintre cazurile işti fltf ttioio iişM pmtijn diminuînd recoltele. In ace- ţ Descoperiţi, au fost amen­
produse
agro-
alimentare.
laşi timp, necombaterea ero- i
Zapodeanu,
Aurel
de ocupare abuzivă şi de de­ ziunii solului prin arături ' daţi. © de întreţinere la
mecanic
gradare a terenurilor agri­ prafeţele respective. In vii­ kilometru pătrat. Asemenea pe curbele de nivel şi benzi ^ Spitalul din Orăştie, a fost
(Urmare din pag. 1) cu succes piese pentru pom­ călzire înainte de injecţie, cole se impun atenţiei cele tor, acţionînd în spiritul in­ situaţii s-au întîlnit la comu­ înierbate la . C.A.P. Mărti-
pe, am reuşit chiar să exe­ s-a conceput un dispozitiv semnalate la C.A.P. Orăştie, dicaţiilor secretarului gene­ nele Dobra şi Ilia, precum neşti, Dîncu Mare, Fintoag, sancţionat cu o amendă de
150 lei pentru că a execu­
Matriţele pentru reperele as­ cutăm pompe la maşini de elevator care menţine umidi­ Strei, Totia, Băcia, Şoimuş, rai al partidului, faţă de ca­ şi la oraşele Brad şi Orăştie. Silvaş, Bîrsău şi altele, une­ tat lucrări de sudură în
piratorului de praf, livrate injecţie, care pînţi acum erau tatea constantă a materialu­ Bejan, Simeria, Brad, I.A.S. zurile de risipă a fondului Nu este însă mai puţin a- le terenuri din pantă s-au locuri cu pericol de incen­
fabricii fără nici un fel de aduse din import. Am pre­ lui. Reuşim în acest fel să Simeria şi altele. Ignorînd funciar, vom manifesta ma­ devărat că există şi o serie degradat, diminuîndu-se po­ diu. De data asta au scă­
documentaţie, trebuiau re­ conizat ca la piesele cu uzu­ reducem la minimum şi re­ prevederile legii privind a- ximă exigenţă, datoria con­ de cooperative agricole ale tenţialul lor productiv. La pat numai cu amenda !...
condiţionate. Numai inge­ ră mare să realizăm un stoc butul, să îmbunătăţim calita­ părarea, conservarea şi folo­ ducerilor întreprinderilor in­ căror conduceri nu se preo­ toate acestea se mai adaugă Ă
niozitatea tehnică a celor de tampon, astfel încît maşinile tea produselor. sirea raţională a pămîntului. dustriale fiind aceea de a cupă cu întreaga răspundere insuficienta preocupare pen­ ULTIMA ORA © De mul­
la atelierul de întreţinere a să nu staţioneze din cauza Tot la nivelul secţiei de unele întreprinderi economi­ înţelege că şi ele trebuie să de gospodărirea raţională a tru fertilizarea terenurilor şi tă vreme, încercările direc­
făcut posibil ca producţia să noastră. Printre cei care îşi mase plastice am fost infor­ ce — Trustul electromontaj militeze pentru evitarea de­ pămîntului. Exemplele de ri­ aplicarea agrotehnicii mo­ torului căminului cultural din
intre în ritm normal. Situ­ aduc zi de zi o contribuţie maţi că s-a reorganizat lu­ Cluj, E.G.C.L. Orăştie, I.R.E. gradării şi ocupării nejusti­ sipă sînt destul do numeroa­ derne. Zdrapţi de a procura lemne ,
aţii similare s-au semnalat de seamă la realizarea sar­ crul la maşinile care injec­ Deva, întreprinderea electro- ficate a terenurilor agricole. se. De pildă, la C.A.P. Vaidei. Deoarece folosirea raţiona- 1 pentru aşezămint eşuează. 1
şi la matriţele pentru fitin- cinilor îi amintim pe mun­ tează materiale speciale, ope­ centrale Deva, întreprinde­ Un alt aspect vizează ne­ Bărăşti, Boşorod, Sarmizege­ lă e fondului funciar este o ţ La depozitul de lemne al (
guri şi unele repere pentru citorii Augustin Ispas, Ion raţiile executîndu-se cu oa­ rea de conducte magistrale cesitatea ca proiectanţii şi tusa şi altele, se utilizează chestiune care priveşte pe i I.C.S. mixtă Brad (din ime- /
„Dacia 1300", cînd 80 la sută Depcea, Stelian Toma, Alfred meni de înaltă calificare. A- gaz metan Mediaş ş.a. — au beneficiarii de investiţii să pentru centrele gospodăreşti fiecare cetăţean, şi în pri- - diata apropiere a Consiliu- 1
din corpul matriţei a fost Szeghedy, Nicolae Ducoi, To­ cest lucru permite şi o redu­ creat drumuri prin culturi­ urmărească limitarea la suprafeţe mult mai mari de- mul rînd pe deţinătorii de lui popular al comunei Criş- i
înlocuit. ma Adam şi Ioan Suciu. cere a consumurilor specifi­ le agricole, au depozitat mo­ strictul necesar a cererilor cît este necesar, sustrăgîn- terenuri, se impune să acţio­ cior) nu există nici urmă de i
ce cu circa 9 la sută. Utili­ loz pe păşuni, au proiectat de terenuri. Ţinînd seama du-se producţiei terenuri ca­
— De o atenţie deosebită In actuala etapă de dez­ năm cu toţii pentru aplica­ combustibil. De ce rămîne >
fost
de
au
acest
deziderat,
trebuie să se bucure şi acti­ voltare a secţiei noastre a- zarea în viitorul apropiat a linii electrice pe terenuri a- respinse unele documentaţii re s-ar preta îndeosebi cul­ rea riguroasă a legilor sta­ depozitul... „de lemn" la ce- \
turii cu plante de nutreţ. La
matriţelor la care se urmă­
rabile, au dezafectat linii e-
vitatea de întreţinere a ma­ vem în vedere îmbunătăţirea reşte încălzirea deşeului se lectrice cu stîlpi de beton ale E.G.C.L. Deva, I.M. Hu­ unele C.A.P., suprafeţe în­ tului nostru, să iniţiem de l rinţele căminului ? ţ
şinilor de injecţie. In acest fluxurilor de producţie, că­ exclude operaţia de măcinare. fără a scoate şi fundaţiile a- nedoara, I.M. Barza şi alte­ semnate situate în pantă — pe acum măsuri hotărîte în
sens noi deja am luat o se­ utarea celor mai optime so­ Şi un ultim amănunt : utili­ cestora, sau nu au luat mă­ le, care solicitau suprafeţe cîte 30—70 de hectare — nu scopul valorificării depline REPORTER \
rie de măsuri — ne spunea luţii de lucru — ne spunea zarea matriţelor cu plăci tra­ suri de protejare a suprafe­ în plus faţă de necesar. Este au mai fost cultivate, dimi- a potenţialului productiv al ţ
maistrul Vasile Horea. Gama ing. Ioan Socaciu, locţiitorul tate termic va reprezenta un ţelor agricole limitrofe, cau- criticabil şi faptul că se sta­ nuîndu-se astfel arabilul. A- pămîntului — condiţie esen­ I
variată de piese de schimb şefului de secţie. Pentru o a- real cîştig pe linia reduce­ zînd astfel băltirea apelor şi bilesc unele amplasamente . semenea cazuri se întîlnesc ţială pentru obţinerea, în a- I
o realizăm astăzi în cadrul numită categorie de materie rii rebuturilor şi îmbunătăţi­ scoaterea din producţie a u- fără a se avea în vedere la C.A.P. Răduleşti, Bejan, nul viitor, a unor producţii I
întreprinderii. Confecţionăm primă care necesita o preîn- rii calităţii produselor. nor terenuri. prevederile legale, pe tero- Holda, Ruşi, Veţel etc. Rău agricole record. V