Page 38 - Drumul_socialismului_1973_12

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. B8S5 © MIERCURI 12 DECEMBRIE 1973
2

Responsabilitate major

G S3
factorii, pentru sporirea

ITi™ materiale, pentru creşt

In cadrul întrecerii „Tine­
retul — factor activ în rea­ Darea de seamă, prezen­ lor de muncă. Cele două ex­ slaba organizare a fronturi­ popular orăşenesc, Dorin
lizarea cincinalului înainte tată de tovarăşul Petru Bar- ploatări miniere — Vulcan lor de lucru, întreţinerea ne­ Gheţa, secretarul comitetu­
de termen", comitetul U.T.C. bu, prim-secretar al Comi­ şi Paroşeni — prezintă res­ corespunzătoare a utilajelor, lui de partid al E.M. Paro­
de la E.M. Uricani a ini­ tetului orăşenesc de partid tanţe la o serie de indicatori aprovizionarea defectuoasă şeni, s-au referit la unele
ţiat o acţiune care se bucu­ Vulcan, la adunarea activu­ economici : volumul produc­ cu materiale şi, nu în ulti­ deficienţe care au existat în
ră de o largă audienţă. Sub lui orăşenesc de partid, a ţiei de cărbune extras (Pa­ ma instanţă, insuficienta în­ domeniile lor de activitate,
îndemnul „In fiecare săptă- subliniat mai puţin rezulta­ roşeni), calitatea cărbunelui drumare din partea organi­ au reliefat atenţia sporită ce
mînă — cel puţin o acţiune tele pozitive — care, trebuie (preparaţie), productivitatea zaţiilor de partid şi a comi­ trebuie acordată îmbunătăţi­
de muncă voluntar-patrioti- să spunem, au fost multe în muncii, indicele de folosire tetului de partid pe mină — rii asistenţei medicale, co­
că", tinerii din sectoarele acest an la Vulcan — ac- a maşinilor şi utilajelor mi­ iată principalele carenţe ca­ merţului şi cooperaţiei, gos­
minei nu lasă să treacă o zi centuînd, însă, cu insistenţă niere, preţul de cost şi chel­ re ne-au umbrit activitatea podăririi localităţilor din ra­
fără a-şi înscrie hărnicia în asupra lipsurilor şi neajun­ tuielile de producţie. De a- şi pe care Ie avem acum în za oraşului Vulcan, redresă­
fapte de laudă. In ultima surilor, a modalităţilor de semenea, la Uzina electrică centrul atenţiei. rii producţiei minei Paro­
şeni,
responsabilită­
sporirii
săptămînă, participarea lor înlăturare a lor, de îmbună­ Paroşeni s-a înregistrat un — E drept că sectorul ţii tuturor comuniştilor, tu­
g-a materializat la stivuirea tăţire sub toate aspectele a număr prea mare de avarii, VIII investiţii are unele res­ turor locuitorilor pentru
activităţii pe viitor. iar la Fabrica de stîlpi hi­ tanţe la plan şi asta ni se
materialelor în depozitul de draulici Vulcan, produsele datoreşte în primul rînd munca şi viaţa lor.
Pornind de la sarcinile
lemne, încărcarea şi descăr­ realizate n-au întrunit întot­ nouă, celor care lucrăm aici — Am întîmpinat destule
majore puse în faţa indus­ neajunsuri în acest an, am
carea stîlpilor hidraulici, a triei extractive, de la reco­ deauna calitatea corespun­ — a spus în cuvîntul său trecut prin multe greutăţi în
Chiron.
Ilie
brigadierul
Bri­
armăturilor T.H. şi a scocu­ mandările şi orientările da­ zătoare. S-au în manifestat ne­ gada pe care o conduc stă munca noastră — au relevat
ajunsuri
în
şi
comerţ,
rilor pentru transportoare. In te de tovarăşul Nicolae domeniul sănătăţii şi învă- bine pînă acum, dar putem tovarăşii Alexandru Aruncu-
Ceauşescu în timpul vizitei teanu, secretarul comitetului
Hlrnlcta ţi talentul tînărulul muncitor Mlhai Baclnscht, de la Fabrica de produse lac­ acelaşi timp, ei au colectat ţămîntului, al mişcării artis­ munci mai mult, mai orga­
tate din Petroşani, slnt binecunoscute. Fotoreporterul Ion Llclu l-a surprins pe peliculă In tim­ efectuate anul trecut în Va­ tice şi cultural-educative, al nizat. Săptămînă redusă de de partid, şi ing. Eugen
pul clnd regla maşina de Imbu tellat. şi 3 tone de cupru. Tinerii lea Jiului, şi apreciind efor­ Traistă, director la Uzina e-
care şi-au pus o frumoasă turile partidului şi statului lectrică Paroşeni. Este vorba
semnătură la aceste realizări pentru creşterea nivelului de de numărul mare de avarii
trai al minerilor, al întregu­
se numesc Gheorghe Vitejea- şi incidente, aproape 100,
lui popor, locuitorii Vulca­ Adunări de dări de seamă dar nici unul din vina per­
nu (însuşi numele îl îndeam­ nului — în frunte cu comuniş­ sonalului, cele mai multe
nă la... vitejii), Constantin tii — s-au angajat în acest dintre ele fiind generate de
Adomnlţei, Gheorghe Silaşi, an cu toate forţele pentru ale activelor de partid calitatea slabă a cărbunelui.
realizarea cincinalului înain­
Nicolae Holman, Emil Axe- te de termen, culegînd roa­ Trebuie să recunoaştem că
nia, Gheorghe Şerban, Ioan de dintre cele mai bune, în am stat rău cu disciplina,
motiv pentru care s-au acor­
Pentru tinerii lucrători din noutate : cîştigătorul locului elevii Liceului agricol din Toma, Romulus Obreja, Ioan toate domeniile de activita­ prestaţiilor de servicii către lucru ne avantajează. Avem dat cam multe sancţiuni şi
agricultură, Uniunea Tinere­ I la faza judeţeană va primi Geoagiu întrecerea „Viitorii Ciochina. Şi mai sînt mulţi. te. Astfel, producţia globală, populaţie şi edildtar-gospodă- vreme să gîndim, să ne ana­ chiar unor membri de partid.
tului Comunist organizează titlul de „Campion judeţean tehnicieni ai agriculturii". Iar pentru ca acţiunile hăr­ la nivelul economiei oraşu­ resc (cartierul Sohodol-Paro- lizăm posibilităţile, să ne or­ In cuvîntul său, tovarăşul
în fiecare an diferite con­ al Olimpiadei mecanizatori­ Consiliul tineret sătesc al niciei să fde sărbătorite, ti­ lui, a fost realizată pînă în şeni). ganizăm lucrul aşa cum tre­ Ştefan Almăşan, secretar a,}
cursuri, care se integrează lor“, iar cîştigătorilor la fa­ Comitetului judeţean al prezent în procent de 101,8 Toate aceste lipsuri au a- buie, iar sîmbăta şi dumini­ Comitetului judeţean de
în întrecerea „Tineretul — zele judeţene şi republicane U.T.C. şi-a propus ca, înce- nerii au încheiat săptămînă la sută, producţia marfă — vut la bază un complex de ca să ne odihnim şi recreăm. partid, a apreciat rezultatele
factor activ în realizarea li se vor acorda cîte o treap­ pînd cu acest an, în perioada cu o frumoasă şi recreativă 99,6 la sută, s-au extras pes­ factori, unii obiectivi, dar De aceea, aş propune ca în bune obţinute în acest an de
te 1,6 milioane tone de căr­
aceste zile de repaus să se
cincinalului înainte d« ter­ tă de salarizare, în condiţiile de iarnă să antreneze tine­ drumeţie la cabana „Cîmpu bune brut, din care E.M. cei mai mulţi subiectivi, le­ organizeze mai multe pro­ organizaţia orăşenească da
men“. Sînt concursuri meni­ în care îndeplinesc prevede­ retul şi la concursul „Mese­ lui Neag". Vulcan a dat peste plan gaţi de atitudini de auto- grame cultural-artistice şi partid Vulcan, a semnalat
te să ridice nivelul de cu­ rile Legii nr. 12 cu privire riile satului" — adresat tu­ mai mult de 16 000 tone, au mulţumire şi formalism, de excursii pentru mineri, să cu justeţe carenţele care au
noştinţe profesionale, să facă turor tinerilor meseriaşi de fost preparate aproape două sectarism în activitatea de se iniţieze acţiuni de muncă mai existat, a făcut reco­
cunoscute cele mai noi ma­ la sate. De asemenea, o no­ milioane tone de cărbune, conducere, de modul defec­ patriotică pentru a ne face mandări preţioase pentru
şini şi utilaje agricole cu uă întrecere: „Cel mal buni 9 s-au produs circa 1,5 mili­ tuos în care s-a urmărit oraşul mai frumos. Cît pri­ îmbunătăţirea activităţii de
care sînt dotate unităţile, să Ridicarea cunoştinţelor specialişti al agriculturii so­ arde kWh energie electrică felul cum se aplică măsu­ veşte sarcinile de producţie, viitor.
sporească preocuparea tine­ agrotehnice ale tinerilor cialiste“ — adresat tinerilor 35 = 40 şi 140 000 gigacalorii ener­ rile şi deciziile adoptate, de să avem ce ne trebuie, că Problema principală la a-
rilor pentru realizarea sar­ tehnicieni şi ingineri, medi­ gie termică. In acest an au insuficienta consifţare a co­ de lucru nu ne temem. Sec­ ceastă oră şi în continuare,
cinilor de producţie, respon­ lucrători din agricultură— cilor veterinari din tot ju­ fost date în folosinţă noi o- muniştilor, a masei largi de torul nostru este hotărît să-şi care trebuie să-i preocupe
sabilitatea lor şi grija faţă deţul. Se vor organiza şi con­ biective industriale, 220 a- oameni ai muncii asupra îmbunătăţească radical acti­ pe toţi factorii răspunzători
de avutul obştesc. sarcină importantă a sfătuiri ale tinerilor zooteh- 35 de tineri de la atelie­ partamente, o creşă, baze principalelor probleme din vitatea. de activitatea economică şi
Astfel, în acest an „Olim­ organizaţiilor U. T. C. nişti şi mecanizatori, precum rele E.M. Aninoasa, în frun­ sportive şi de agrement, s-au activitatea economică, din Referindu-se la sarcinile socială a oraşului Vulcan,
munca politică, din viaţa so­
piada mecanizatorilor", afla­ şi tradiţionala „Săptămînă a te cu Tiberlu Nagy, secreta­ desfăcut mai multe mărfuri cială a oraşului. ce revin mineritului Văii este asigurarea tuturor con­
tă la cea de-a VT-a ediţie, a- mecanizatorilor". rul comitetului U.T.C. pe mi­ prin comerţul socialist, s-a Jiului în anul viitor, şi im­ diţiilor pentru aplicarea op­
duce cîteva noutăţi organiza­ Organizarea şi desfăşurarea nă, şi Dumitru Moraru, se­ îmbunătăţit reţeaua sanitară — Am fost vizitaţi, con­ plicit Uzinei de utilaj minier timă a noului program de
torice şi de desfăşurare. Ea la încadrarea şi promovarea concursurilor va trebui să ai­ şi a transportului în comun, trolaţi, ajutaţi efectiv de Petroşani, inginerul şef al a- lucru al minerilor, urmări­
se asimilează cu concursul în muncă a salariaţilor. bă un caracter de masă, în cretarul organizaţiei U.T.C. prestările de servicii către organele locale, municipale, cestei uzine — Dumitru Cră­ rea riguroasă a modului în
naţional de arat, care este, In colaborare cu Direcţia aşa fel ca marea majoritate de la sectorul VIII, au parti­ populaţie. S-a înfrumuseţat judeţene şi centrale de par­ ciun — a accentuat asupra care este respectat. Mă re­
dealtfel, proba practică şi judeţeană pentru agricultură, cipat, într-una din după- continuu faţa oraşului, Vul­ tid şi de stat, dar nu în­ necesităţii diversificării şi fer îndeosebi la aproviziona­
industrie alimentară şi ape a tinerilor să fie cuprinşi la canul situîndu-se pe primul totdeauna am respectat cu rea tehnico-materială, utili­
are loc în campania agricolă şi cu Casa agronomului Min­ una din întrecerile pe mese­ amiezile trecute, la o acţiu­ stricteţe recomandările făcu­ îmbunătăţirii calităţii pro­
de toamnă. Se desfăşoară pe rii. Iar aici organele şi or­ ne de amenajare a incintei loc pe judeţ şi obţinînd te, s-au perpetuat unele lip­ duselor fabricii, îndeosebi a zarea raţională, întreţinerea
două categorii de vîrstă : me­ tia, Comitetul judeţean al ganizaţiile U.T.C. de la sate menţiunea I pe ţară în în­ suri, care au grevat asupra stîlpilor hidraulici, precum şi revizia de înaltă calitate
canizatori pînă la 30 de ani U.T.C. organizează pentru au un cuvînt greu de spus. exploatării şi de colectare a trecerea de gospodărire a lo­ muncii noastre de ansamblu şi asupra instruirii temeini­ a utilajelor, asigurarea asis­
şi mecanizatori peste 30 de ceilalţi lucrători concursuri fierului vechi. Hărnicia lor calităţilor urbane. — recunoştea tovarăşul ce a muncitorilor din aba­ tenţei tehnice competente pa
ani. Şi tot cu această ediţie ca : „Cine ştie agricultură, a dat chip nou incintei mi­ Dincolo de aceste realizări, Gheorghe Săcăluş, secreta­ taje privind mînuirea şi în­ toate cele trei schimburi, or­
cîştigă“, „Cel mai bun legu­
se acordă premii şi la fazele CAROL GHEORGHIU nei, soldîndu-se, totodată, cu cu care vulcănenii se mîn- rul comitetului de partid de treţinerea utilajului modern, ganizarea ireproşabilă a
micultor", „Cel mai harnic preşedintele Consiliului tineret dresc, au existat o serie de asupra promovării cu mai fronturilor de lucru, intro­
pe secţii de mecanizare ale şi priceput crescător de ani­ sătesc al Comitetului judeţean o cantitate de 40 tone fier» lipsuri, de greutăţi şi ne­ la mina Vulcan. Pînă acum. mult curaj şi răspundere a ducerea pe scară largă a me­
S.M.A. şi I.A.S. Şi încă o male şi păsări", iar pentru al U.T.C. vechi. ajunsuri, multe dintre ele de la începutul anului, am tehnologiilor înaintate de canizării — toate aceste mă­
depăşit preţul de cost cu 17
datorate neangajării susţinu­ milioane lei, înregistrăm vreo lucru în subţeran. suri urmînd să conducă la
te a unor colective şi per­ 8 000 de absenţe nemotivate, Alţi vorbitori, între care creşterea productivităţii mun­
soane cu munci de răspun­ avem restanţe la pregătiri şi Maria Mihuţ, preşedinta co­ cii şi a producţiei de căr*
strădanie, hărnicie, să fac creze pe maşină şi nu s-a dere la unele acţiuni organi­ la investiţii, depăşiri la con­ mitetului orăşenesc al femei­ bune, la îmbunătăţirea cali­
dovada simţului datoriei, al mai putut despărţi de ea. zate, interesului scăzut acor­ sumul specific de lemn. aşa lor. Ioan Rădulescu, direc­ tăţii acestuia, la sporirea e-
demnităţii muncitoreşti, ca­ S-a hotărît să se facă dat unor preocupări majore, torul spitalului din localita­ ficienţei economice.
lităţi pe care le-am văzut strungar. Intr-adevăr, după minimei responsabilităţi a că nu putem spune că stăm te, Vasile Beteringhe, vice­
la comunistele Maria Cio­ terminarea şcolii profesio-“ unor comunişti la locurile pe roze. Indisciplina muncii, preşedinte al consiliului DUMITRU GHEONEA
can, Maria Sabău, Elena nale, s-a înscris la un curs
Crăciunean, la multe tova­ de scurtă durată, calificîn-
răşe de muncă din secţie. du-se în meseria’ de strun­
Si'nt tînără, am 24 de ani ! gar. Bineînţeles că acest
Sînt căsătorită şi am un curs a constituit, să zicem
copil. M-am angajat aici, aşa, numai punctul de ple­
odată cu semnarea certi­ care spre perfecţiune în
ficatului „de naştere“ al meserie. Au urmat apoi zi­
secţiei. Tot aici m-am ca­ le, luni şi ani de preocu­
lificat şi format ca munci­ pări asidue pentru a-i cu­
toare. noaşte „tainele", pentru a
— Ce înseamnă munca stăpîni maşina şi a o pune (Urmare din pag. 1) mai putem spune atunci de­ cită controlul asupra modului Mare, care începe zilnic la
pentru dumneavoastră ? cu maximum de folos la spre disciplină ? cum factorii de răspundere ora 5,30 trebuia să fie pre­
— Străduindu-mă să-mi lucru. L-au ajutat şi vîrst- chii lumii ? Sau tovarăşii din Ordinul 57/412 al Ministe­ ai cooperativei veghează la zentă în 11 decembrie a.c.
realizez exemplar sarcinile nicii, dar nici el nu le-a re­ conducerea cooperativei con­ rului Agriculturii, Industriei respectarea programului de Erica Benko, pentru a urmă­
de plan — unde obţin, lună fuzat sfaturile. sideră că în zootehnie nu Alimentare şi Apelor şi Mi­ grajd. Aşa se explică situa­ ri modul cum se face cură­
de lună, depăşiri de peste Astăzi, Aurel Beldeanu mai este nimic de pus la nisterului Sănătăţii prevede ţia întîlnită aici, faptul că ţenia şi furajarea animale­
10 la sută — cred că mun­ este unul dintre cei mai punct ? că asigurarea materialelor de producţia de lapte planifica­ lor, şi Ion Roman, ajutorul
ca înseamnă răspundere, buni strungari de ia ateli­ SPINI întreţinere a curăţeniei, a tă nu se realizează, că pro­ şefului de fermă, care să
încredere în forţele şi po- erul mecanic al minei De­ substanţelor dezinfectante, gramul de grajd nu se res­ urmărească mulsul. Am in­
tenţele tale şi, aş zice, bu­ va, bucurîndu-se de apre­ PROGRAMUL ÎNCEPE LA detergenţilor, precum şi a pectă, iar animalele nu sînt trat în acest adăpost cu gin-
curiile de fiecare zi. cierea şi stima întregului ORA 6. INGINERUL ŞEF echipamentului de protecţie furajate în mod corespun­ dul că o să ne întîlnim şi
— Sînteţi multe fete ti­ colectiv. De curînd, la cea sanitară cade în sarcina con­ zător. Nici controlul medical cu cei doi. Ne-a întîmpinat
nere în secţie. Vorbiţi-mi de-a cincea ediţie a fazei ju­ VINE CÎND VREA ducerilor unităţilor agricole. periodic al îngrijitorilor nu paznicul de noapte, Traian
ceva despre climatul colec­ deţene a „Olimpiadei Este ora 5,30. Intrăm în La Spini s-a uitat de acest se face. Din luna mai, me­ Sîrb, care ne-a informat
1
tiv de muncă şi viaţă. ordin ? dicul uman n-a mai făcut printre altele că îngrijitorii
strungarilor" colegul nos­ grajdul nr. 1 al C.A.P. Spini, ŞOIMUŞ nici un asemenea control.
— In secţia noastră, ori- îngrijitorii sînt prezenţi la sînt la treabă.
cît de personală ar fi o tru Aurel Beldeanu a o- datorie. Le dăm bineţe IN RAŢIE, PE HÎRTiE, VEŢEL Am trecut în revistă cele
realizare, ea este, intr-o cupat locul III, deşi după ş-apoi intrăm în vorbă. trei adăposturi în care se
mare măsură, rodul clima­ proba practică se afla pe — Acum, dimineaţa, ce le SFECLĂ Şl TĂRÎŢE. IN UN PAZNIC DĂ află vacile cu lapte. Ceasul
tului colectiv de muncă şi primul loc. daţi vacilor să mănînce ? IESLE - FÎN, COCENI Şl „ALARMA", DAR NU-I arăta ora 6,30 şi încă nici u-
de
răs­
factorii
nul
dintre
„Propun ca membră a bi­ de viaţă, al întrajutorării Cui .se datoreşte acest — Coceni de porumb şi PAIE RĂSPUNDE NIMENI pundere, care au obligaţia de
roului organizaţiei U.T.C. colegiale, tinereşti. Aş a- succes ? sfeclă. Un coş de coceni to­ a participa la programul de
caţi şi o găleată de sfeclă la
pe tovarăşa Georgeta Ma­ dăuga că trăsăturile mora­ •‘.Perseverenţei şi seriozită­ In grajdul pentru vacile In seara zilei de 10 de­ grajd, nu-şi făcuseră apari­
tei. Este o tovarăşă harni­ le se realizează aici, la fiecâre vacă. cu lapte al C.A.P. din Şoi- cembrie a.c. în jurul orelor 18, ţia. Am constatat însă că în­
— De ce sînt vacile aşa de
că. cinstită, modestă, bine ţii ce-1 caracterizează pe murdare ? muş sînt afişate şi raţiile de am intrat în incinta sediului grijitorii nu se prea potrivesc
pregătită profesional, un a- locurile de muncă. Cînd or­ acest tînăr la cei 23 de ani furaje. Un lucru bun. Numai cooperativei agricole de în ceea ce priveşte desfăşura­
devărat exemplu de muncă ganizăm dezbateri, în ca­ ai săi, felului în care înţe­ — Nu le putem ţesăla şi că una scrie şi alta primesc producţie din Veţel, unde se rea programului. Unii, cum
şi viaţă". Cuvintele aparţin drul organizaţiei U.T.C., pe lege să se pregătească pen- peria. Aşternut nu avem. ca hrană animalele. O raţie află şi ferma zootehnică. Un ar fi de pildă, Elena Paştu,
tinerei Sofica Dumitrovici, Toate animalele se culcă pe se compune, pe hîrtie, din 4 paznic „ne filează", apoi a Maria Nuţăscu, Maria Or-
secretara organizaţiei U.T.C. tema eticii profesionale — Utecistul Aurel Beldeanu tru muncă, pentru viaţă — podele umede şi pe ciment. kg fin, 10 kg sfeclă furaje­ porneşte grăbit pe una din ban, Sabina Mertu, Maria
de la secţia de deşeuri e atît de frumos să-ţi argu­ a învăţat primele taine ale aş zice —, dragostei cu care Au diaree. Asta din cauză ră, 1 kg tărîţe, 8 kg coceni uliţele satului să-i anunţe pe Cărpinişan, Marioara Crăciun
Hunedoara a Fabricii „Vi­ mentezi vorbele cu exemple meseriei aici, în mijlocul a îmbrăţişat meseria pe ca­ că mănîncă sfeclă îngheţată şi 1,5 kg paie de aşternut. „cei mari" că în adăposturile şi Elena Magda făceau cu­
dra" Orăştie, rostite cu o- din rîndul colegelor tale nostru, de la oameni mai re şi-a ales-o. şi dorm în umezeală. In realitate, vacile nu pri­ de animale a pătruns un ins răţenia necesară în adăpos­
cazia adunării generale în vîrstă. Tot aici au în­ In grajdurile nr. 2 şi 3 si­ mesc sfeclă şi tărîţe. In iesle suspect. Intre timp am dis­ turi şi ţesălau animalele,
U.T.C. pentru alegeri. Su­ de muncă. E adevărat, mai văţat meserie şi alţi ti­ Aurel Beldeanu este un tuaţia este aceeaşi. In graj­ li se pune fin, coceni şi pa­ cutat cu îngrijitorii Romulus alţii însă se apucaseră de
pusă la vot, propunerea a avem şi fapte care nu ne neri dintre cei peste 50 exemplu pentru mulţi ti­ dul nr. 4 — unde sînt viţe- ie. Şi cu aşa hrană, aşa şi Gaşpar şi Voicu Draşoveanu. muls. îngrijitorii care mulg
fost aprobată în unanimi­ fac bucurie, dar muncim, cîţi lucrează în atelierul neri. Un exemplu nu nu­ lele de reproducţie — mur­ producţie. îngrijitorul Ion — Din partea consiliului nu au halate. Nefiind nimeni
tate. ne străduim să le înlătu­ mecanic de la mina Deva. mai în conduita profesio­ dărie peste tot. îngrijitoare­ Raţ, care împreună cu soţia de conducere vine cineva să care să le îndrume munca
Nu a trecut mult de a- Dar aş vrea să vă vor­ le Maria Popa şi Ileana Ro- îngrijeşte 30 de vaci, de la participe la programul de nu mai trebuie să mire de
tunci. Am căutat-o pe tînă- răm. Şi cînd această stră­ besc despre dragostea şi nală, ci şl în cea morală, şoş se plîng că nu au cu ce cele 18 care se află în lacta- grajd ? ce unii îngrijitori se abat
ra Georgeta Matei la locul danie are finalitate —bucu­ pasiunea cu care munceşte în viaţa de toate zilele. să le hrănească mai bine, ce ţie nu mulge mal mult de — Mal vine cîte unul din de la desfăşurarea progra­
ei de muncă. Era aplecată ria, mulţumirea sufletească Aurel Beldeanu, strungarul Aurel este un tînăr cu care le aşterne. Ca hrană li se dă 9—10 litri. Asemenea „pro­ cînd în cînd... mului de grajd !
peste maşina de cusut la e deosebită. Trebuie să nostru — cum îi spunem la viţele cîte un kilogram ducţii" se realizează şi de — Care este raţia de fura­
care realizează calote pen­ crezi în ceea ce faci, să ai noi. De fapt, Aurel a ter­ organizaţia noastră revolu­ de uruială, nişte fin şi apă. la celelalte loturi. jare a animalelor ?
tru căciuli, mesade pentru minat şcoala profesională ţionară şi întregul colectiv Asta dimineaţa. După-amia- Program de grajd nu exis­ Unul ne spune o cantitate,
veste, carpete etc. Am ru­ conştiinţa utilităţii muncii de lăcătuşi. De pe atunci, de la mina Deva se mîn- za cîte un braţ de coceni şi tă. Şeful fermei, medicul ve­ altul ne îndrumă la graficul Concluziile pot fi desprin­
gat-o să ne vorbească de­ tale şi atunci nu se poate însă, chemarea lui era spre dreşte pe drept cuvînt. nişte fin. Toate viţelele sînt terinar, Aurel Bota, n-a avut afişat cu raţiile pentru fu­ se cu uşurinţă. Cu toate că
spre munca ei. să nu reuşeşti ! strung. De pe atunci s-a slabe şi pricăjite. Astfel în­ timp să-l întocmească, aşa rajare. s-au stabilit şi afişat grafice
— Am căutat, de fiecare deprins cu noţiunile de Maistru ILIE TOMA grijite numai viţele bune de cum n-a avut timp nici să Vrem să aflăm care este cu participarea membrilor
dată — spunea Georgeta I. VLADESCU strungărie. In orele de secretarul organizaţiei U.T.C. reproducţie nu vor ieşi din vină la programul de grajd „meniul" stabilit pentru va­ din conducerile C.A.P. la
Matei — să mă impun prin corespondent practică a învăţat să lu­ atelierul mecanic, mina Deva ele. din seara zilei de 10/11 de­ cile cu lapte, dar un cîine programul de lucru în fer­
Tovarăşii Vaier Covaci, cembrie. La programul de care se afla pe post de paz­ mele zootehnice, acestea nu
brigadier zootehnist, şi Flo- grajd trebuia să fie prezen­ nic, în camera unde se păs­ sînt respectate, ceea ce fa­
rica Bilie, tehnician însă- tă, să asiste la muls, tova­ trează laptele şi unde se a- ce ca o serie de neajunsuri
mînţător, sînt singurii din răşa Valeria Ardeleanu, din flă afişat atît programul de să influenţeze negativ pro­
I ! factorii de conducere pre­ partea consiliului de condu­ grajd cît şi instrucţiunile cu ducţia de lapte şi carne. In
dînşii
la
„Fiecare utecist — zenţi spun program. Şi paiele cere. A uitat, Nimeni nu modul de furajare, nu ne unele unităţi raţiile sînt
lipsesc
ne
că
i 1 controlează — deşi aceasta permite să intrăm. stabilite doar simbolic, gro­
î pentru aşternut, că nu sînt este o obligaţie — cît lapte Plecăm fără să putem lua sierele nu se prepară, dis­
| un prieten a! economiilor“ Consiliul de conducere cu­ s-a muls de la fiecare lot, vreo relaţie de la „mai ma­ tribuirea ochi, iar respectarea
mături
curăţenie.
pentru
face
nutreţurilor
se
condiţiile
respectă
dacă
se
după
noaşte situaţia. Măsuri însă de igienă a mulsului. Nu se rii" cooperativei agricole. regulilor de zooigienă este lă­
nu ia. Nici furajele nu sînt ţine o evidenţă strictă a RAPOLTU MARE sată la latitudinea îngrijito­
Sub această deviză — precedată şi de îndemnul: suficiente. Dar de procurarea
: „Stop risipei de energie electrică" — acţionează uteciştii La întreprinderea de plante medicinale din Orăştie. producţiei. CITE ADĂPOSTURI DE rilor.
j anului II, secţia dentară, de Ia Şcoala tehnică sanitară s-a făcut, în toamna acestui en, bilanţul hărniciei tine­ lor nu se ocupă nimeni. Lip­ La lotul nr. 5 — îngriji­ ANIMALE - TOT ATÎTEA Curmarea unor asemenea
! din Hunedoara. Iniţiativa, care s-a născut în adunarea rilor din judeţul nostru, care au înţeles semnificaţia ma­ sa de preocupare faţă de zo­ rea vacilor se face cu rîndul stări de lucruri este o obli­
1 generală a organizaţiei U.T.C. de la sfîrşitul lunii noiein- joră a unor acţiuni patriotice. Este vorba de p^ţjticiparea otehnie o dovedeşte şi modul de către două femei, Dar în MODURI DE ÎNGRIJIRE gaţie de căpetenie a organe­
ziua de 10 decembrie n-a ve­
în care se face controlul asu­
j brie, a fost îmbrăţişată de toţi cei 29 de tineri. Indein- lor la strîngerea plantelor medicinale din flora spontană pra respectării programului nit nici una la program. Va­ Şl FURAJARE lor comunale de partid şi de
— cum sînt potbalul, florile de soc, urzica moartă, coada stat, a preşedinţilor, ingineri­
: nul ca fiecare utecist să devină un prieten al cconomii- de grajd. In ziua de 11 de­ cile le-a îngrijit Ion Raţ. La
şoricelului şi altele. Participarea lor la aceste acţiuni s-a lor şefi, şefilor de ferme şi
j lor, se confirmă, faptic, în fiecare zi. soldat cu mari cantităţi de plante predate întreprinderii cembrie trebuia să fie pre­ depozitul de furaje domneşte In graficul cu participarea medicilor veterinari. Evident,
din Orăştie. Locurile de onoare le deţin tinerii din muni­ zentă şi să asiste la program dezordinea şi risipa. Totul e membrilor consiliului de con­ nici organelor agricole judeţe­
| ION CINCIŞAN cipiul Hunedoara (care nu colectat 3 980 kg), Simeria tovarăşa Paraschiva Cizmaş. vraişte. ducere, afişat la adăpostul ne nu le poate fi indiferent
j corespondent (2 000 kg), Deva şi Orăştie. inginerul şef al cooperativei. Ordinea şi disciplina lasă nr. 1 citim că la programul modul cum se desfăşoară ac­
Trecuse de ora 7,30 şi dînsa de dorit. Organele comunale de grajd al fermei zooteh­ tivitatea pe timpul iernii în
încă nu venise la serviri. Ce de partid şl de stat nu exer­ nice de la C.A.P. Rapoltu fermele zootehnice.
e