Page 40 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 40
BiEswaiBBiwwHwaaB—gamme
DRUMUL SO: G Nr. 5 885 9 MIERCURI 12 DECEMBRIE 1973
Furtună violentă
Atlas în sudul Tailandei
O violentă furtună s-a
Scade numărul abătut a asupra regiunii de
afectind,
sud
Tailandei,
VIZITA k Ti Semnarea tratatului accidentelor rutiere in mod deosebit, Narathi-
oraşele
şi
Pattani
Yala,
wat,
care
sînt
ru
complet
accidentelor
Bilanţul
cehoslovace—vest-german. tiere survenite în Franţa la inundate. 10 persoane şi-mi
II STATUT UITE PRAGA 11 — Corespon soancle fizice sau juridice, R.S. Cehoslovacă şi R.F. sfîrşitul săptămînii trecute, pierdut viaţa, sint comunicaţii
cind au fost aplicate pen
terestre
întrerupte,
le
[ dentul Agerpres, Constantin din dreptul aplicat în perioa Germania vor întreprinde în tru prima dată noile mă iar recolta de pe plantaţii
Prisăcaru, transmite : La Pra- da 30 septembrie 1938 — 9 continuare paşi în direcţia suri de limitare a vitezei le de orez grav compromi
ga a fost semnat, marţi, tra mai 1945 şi nici nu consti linei largi dezvoltări a rela maxime, indică o diminua să.
ERICH, MIATELE El, SUSCITĂ
re netă a numărului vic
ţiilor reciproce. Ele sînt con
pentru
tuie
o
juridică
tatul cu privire la normali
bază
Alt AM zarea relaţiilor dintre Repu pretenţii materiale din par vinse că extinderea colaboră timelor. In timp ce cu o Bilanţul tragic
săptămînă in urmă fuseseră
rii lor în domeniile economic,
blica
tea R.S. Cehoslovace, al per
Socialistă
Cehoslovacă
al
prote
cultural,
şi Republica Federală Germa soanelor fizice şi juridice alo ştiinţific, mediului înconjurător, înregistraţi 81 morţi şi 533 al unui ciclon
răniţi, sîmbătă şi dumini
jării
acesteia.
nia.
VIII INTERES PE TOATE C0IIH1ELE cumentul a fost semnat de lăuzi în relaţiile lor reciproce sportului, transporturilor şi că şi-au pierdut viaţa 49 oficial publicat la comunicai
Cele două ţări se vor că
Din partea cehoslovacă do
Potrivit
unui
persoane, iar 505 au fost
în alte sfere corespunde in
Dacca,
rănile.
tereselor celor două ţări.
R.S.
preşedintele
Europa
în
securităţii
şi
în
Cehoslovace, guvernului Strou- şi în problemele asigurării ★ bilanţul provizoriu al victi
melor
care
ciclonului
s-a
Lubomir
semnare,
de
înainte
Willy
Vizita pe care a întreprin tre şi de cotidianul „Wa Clevelandului", ziarul iugo gal, şi de ministrul afaceri lume de scopurile şi princi Brandt şi Walter Scheel au Decernarea unor abătut, duminică, asupra
consacrate
piile
în
Carta
s-o, recent, în Statele Unite shington Post“. Referindu-se slav „Novosti“ a publicat o lor externe, Bohuslav Chnou- O.N.U. Ele îşi vor reglemen făcut o vizită secretarului ge premii Nobel unor regiuni da pe coasta
pek, iar din partea vest-ger-
preşedintele Consiliului de la cursul pozitiv al relaţii ştire despre vizitarea acestui ta disputele exclusiv prin neral al C.C. al P.C. din Ce pe 1973 de sud a Republicii Ban
Stat al Republicii Socialiste lor dintre cele două ţări, ca centru industrial din Ohio, mană — de cancelarul fe mijloace paşnice şi vor evi hoslovacia, preşedintele Comi gladesh, este de 32 de per
România, Nicolae Ceauşescu, urmare a schimbului de vizi relevînd că, preşedintele deral Willy Brandt, şi de ta să ameninţe cu folosirea tetului Central al Frontului soane. Au fost înregistrate,
Walter
vicecancelar
Scheel,
împreună cu tovarăşa Elena te la nivel înalt, marele co Consiliului de Stat al Româ şi ministru de externe. forţei sau să folosească forţa Naţional al R.S. Cehoslova In Marea Sală a Palatu de asemenea, importante
Ceauşescu — considerată tidian american arată că niei a apreciat cu acest pri După cum se relevă în în problemele privind secu ce, Gustav Husak, preşedinte lui Concertelor din Stock- pagube materiale. Din cele
drept un eveniment politic „legăturile dintre S.U.A. şi lej că „dialogul cu preşedin preambulul Tratatului ceho- ritatea în Europa şi în lume, le republicii, Ludvik Svobo- holm a avut loc, luni sea 200 de ambarcaţiuni ale
de importanţă istorică, o re România au progresat ra tele Nixon s-a desfăşurat în- slovaco-vest-german, părţile precum şi în relaţiile lor re da, şi preşedintelui guvernu ra, ceremonia înmînării pescarilor din districtul
marcabilă contribuţie la dez pid, în ciuda formelor dife tr-o atmosferă de înţelegere" „recunosc că acordul de la ciproce. lui R.S. Cehoslovace Lubo premiilor Nobel pe anul Pakthuakali surprinse în
voltarea relaţiilor de cola rite de guvernămînt pe care şi că „schimburile economi München din 29 septembrie Cele două părţi reafirmă mir Strougal. 1973 pentru literatură, chi larg, numai trei au putui
borare şi prietenie între le au". „Washington Post" ce vor fi sporite în viitor". 1938, a fost impus Republi inviolabilitatea graniţelor lor mie, fizică, medicină şi şti reveni in port. In districtul
România şi S.U.A., la cauza insistă asupra însemnătăţii Relatînd despre semnarea cii Cehoslovace de regimul comune, in prezent şi în vi Agenţia CTK informează inţe economice. Înaltele vecin, Chittagong, patru
cooperării internaţionale şi a Declaraţiei comune cu pri Declaraţiei comune, ziarul nazist sub ameninţarea folo itor, şi se obligă reciproc să că guvernele R.S. Cehoslova distincţii au fost remise vapoare şi cincizeci de am
păcii — continuă să reţină vire la cooperarea economi cehoslovac „Rude Pravo“ a sirii forţei“. respecte, din toate punctele ce şi R.F. Germania au con laureaţilor de către regele barcaţiuni de pescuit au
atenţia opiniei publice din că, industrială şi tehnică, e- relevat că atît preşedintele In tratat se arată că R.S. de vedere, integritatea teri venit să stabilească relaţii Cari al XVI-lea Gustaf. fost date dispărute.
întreaga lume. numerînd măsurile prevăzute Consiliului de Stat român, diplomatice şi să înfiinţeze
pentru extinderea schimburi cît şi preşedintele S.U.A. s-au Cehoslovacă şi R.F. Germa torială a celor două state.
Articolele şi comentariile lor comerciale, crearea de pronunţat, în acest document, nia „consideră acordul de la Părţile declară că în relaţii ambasade la Bonn şi la Pra-
apărute în marile ziare şi societăţi mixte şi alte acţi pentru soluţionarea prin mij München din 29 septembrie le dintre ele nu au nici un ga. Ambele state urmează
reviste, relatările agenţiilor uni de cooperare în produc loace paşnice a crizei din 1938 nul", menţionîndu-se că fel de pretenţii teritoriale şi să-şi numească, în viitorul
internaţionale de presă, emi ţie şi în domeniul marke Orientul Apropiat, pe baza Tratatul nu priveşte urmările nici . nu vor emite asemenea apropiat, reprezentanţii cu
siunile de radio şi televiziu tingului. In altă ordine de rezoluţiei Consiliului de Secu juridice, decurgînd pentru per- pretenţii în viitor. rang de ambasadori. Cooperativa de consum Orăştie
ne ilustrează tocmai acest idei, cotidianul american re ritate din noiembrie 1967. In
viu interes manifestat în levă că „în timpul întîlnirii declaraţie — menţionează r\
ţări de pe toate continente preşedintelui Ceauşescu cu „Rude Pravo“ — se exprimă, Str. N. Bălcescu, nr. 8
le faţă de recenta vizită, de liderii Congresului american, de asemenea, sprijinul faţă In Comitetul pentru problemele
rezultatele ei. ANGAJEAZA IMEDIAT
mulţi dintre ei au exprimat de Conferinţa general euro
Astfel, agenţia americană hotărîrea de a accelera pro peană pentru securitate şi © Lucrători gestionari pentru magazine din lo
Associated Press, în amplele cedura pentru a se acorda cooperare. politice şi de securitate ai O.N.U. calităţile Geoagiu-Băi şi Orăştioara de Sus.
sale relatări privind vizita, Sub titlul „Declaraţia româ-
după ce pune accentul pe no-americană“, cotidianul po Condiţii, cel puţin 21 ani, şcoala generală şi ve
posibilitatea extinderii rela lonez „Trybuna Ludu“ a re NEW YORK 11. — Cores Totodată, documentul sub tru drepturile lor sacre la chime în comerţ. ţ
ţiilor economice româno-a- latat, într-o corespondenţă pondentul Agerpres, C. Ale- liniază suveranitatea naţio autodeterminare şi indepen O Lăcătuş mecanic auto.
mericane, subliniază faptul Revista presei din Washington, că docu xandroaie, transmite : Comi nală a statelor asupra resur denţă. _______________________________________________ (381)__
că ţara noastră se 'dezvoltă mentul semnat la încheierea tetul pentru problemele po selor lor naturale, necesita In încheierea rezoluţiei se
rapid. „Planul pe 1974 al convorbirilor dintre pre litice şi de securitate al A- tea urgentă a încetării cursei recomandă înscrierea punc
României — se arată în- internaţionale şedintele S.U.A., Richard Ni dunării Generale a adoptat înarmărilor şi, în primul tului privind întărirea secu
înarmărilor
cursei
tr-un comentariu al agenţiei xon. şi preşedintele Consi un proiect de rezoluţie avan rînd. a legitimitatea luptei rităţii internaţionale pe a-
nucleare,
— prevede o creştere a pro liului de Stat al României, sat de un grup de 29 de sta armate a popoarelor aflate genda provizorie a sesiunii Direcfia comercială judeţeană
ducţiei industriale cu 16,7 la Nicolae Ceauşescu, exprimă te, între care şi România, la sub dominaţia străină, pen- Adunării Generale din anul
1974.
sută". Acest ritm — relevă României clauza naţiunii ce hotărîrea de a dezvolta rela punctul „întărirea securităţii
AP — „este considerat a fi lei mai favorizate“. ţiile bilaterale pe baza prin internaţionale". ANUNŢĂ
cea mai înaltă rată de creş La rîndul său, „Washing cipiilor respectului reciproc, Documentul reafirmă so
tere din lume...“ ton News“ relevă, comen- lemn toate principiile şi In ziua de 17 decembrie 1973, ora 9, în sala res
tînd rezultatele vizitei, în independenţei, suveranităţii, prevederile declaraţiei asu
Intr-o ştire din Washing semnătatea pe care o are egalităţii. în drepturi şi re pra întăririi securităţii inter Şedinţă solemnă taurantului Perla Cetăţii din Deva se vor vinde prin
ton, agenţia de presă sovie pentru legăturile româno-a nunţării la forţă sau la ame naţionale şi face un apel licitaţie publică un număr de 26 autoturisme.
tică TASS, relatînd despre mericane semnarea Declara ninţarea cu aceasta. Ziarul urgent la toate statele lu
semnarea Declaraţiei comu ţiei comune „prin care se polonez a informat, de ase mii să adere şi să transpu Io Naţiunile Unite Informaţii se pot lua de la magazinul „Racheta"
ne privind convorbirile stabilesc noi principii vizînd menea. despre întîlnirile to nă integral în viaţă preve din Deva, telefon nr. 13084.
româno-americane, subliniază extinderea relaţiilor . dintre varăşului Nicolae Ceauşescu derile sale, să lărgească ac (379)
că în cursul acestor convor cele două state". cu directorul general al tuala arie a destinderii, în NAŢIUNILE UNITE 11 (A- Hussein (Egipt) şi Wilfred
biri au fost abordate relaţii Fondului Monetar Interna aşa fel îneît aceasta să cu gerpres). — Adunarea Gene Jenks (Anglia), fostul director
le dintre cele două ţări, pre Comen-tînd situaţia econo ţional. prindă întreaga lume şi să rală a O.N.U. s-a reunit, general al Organizaţiei Inter
cum şi principalele probleme mică a ţării noastre, alt co Intr-un articol prezentînd reafirme principiile relaţii luni, într-o şedinţă solemnă naţionale a Muncii (ambii
internaţionale. „In Declara tidian american, „Washing o analiză a contextului în lor prieteneşti dintre state ca consacrată împlinirii a 25 de cu titlu postum), episcopul
ţia comună cu privire la ton Star", scrie că Româ care a avut loc vizita şefu bază a relaţiilor lor. De ase ani de la adoptarea Declara Abel Muzorewa, preşedintele întreprinderea minieră
colaborarea economică, in nia se dezvoltă într-un ritm lui statului român în S.U.A., menea, rezoluţia reafirmă re ţiei universale a drepturilor Congresului Naţional African
dustrială şi tehnică dintre accelerat, care îi va permite ziarul „La Libre Belgique“ comandarea Adunării Gene omului. In cursul reuniunii, din Rhodesia, şi fostul secre
România şi Statele Unite — să devină un stat industrial face o trecere în revistă a rale a O.N.U. ca toate sta o serie de personalităţi ale tar general al O.N.U., U. Hunedoara
menţionează agenţia TASS avansat. Ea a realizat deja o relaţiilor româno-americane. tele să participe la crearea, lumii au fost distinse cu Thant (Birmania).
—, părţile şi-au exprimat ho- creştere economică anuală In legătură cu colaborarea în conformitate cu scopurile Premiul Naţiunilor Unite Ceremonia de remitere a
tărîrea de'a dezvolta în con care o plasează pe al doilea economică dintre cele două şi principiile Cartei, a unui pentru înalte servicii aduse premiilor a marcat începutul cu sediul în Teliuc, strada Minei nr. 1
tinuare această colaborare". loc în lume, după Japonia. sistem eficient de securitate cauzei traducerii. în viaţă a Deceniului de luptă contra
In încheiere, „Washington ţări. în articol se arată că
r Sub titlul „încheierea vizi- Star" pledează pentru a i se aceasta nu poate decît _ să colectivă universală fără a- Declaraţiei. Intre acestea fi rasismului şi discriminării ANGAJEAZA
tfi preşedintelui Ceauşescu acorda României clauza na beneficieze de pe urma vizi lianţe militare. gurează nume ca prof. Taha rasiale.
în Statele Unite", agenţia ţiunii celei mai favorizate. tei. După ce evidenţiază fap Pentru secţia Zlaşti — minele Cerişor şi Lelese :
China Nouă a difuzat, la 8 tul că schimburile comercia
decembrie, un material în Ziarele iugoslave au pu le dintre cele două ţări au — mineri subteran
care se arată: „Nicolae blicat corespondenţe din crescut de aproape patru ori MOSCOVA. - La Moscova formează că, la 10 decem proiect de lege privind extin
Ceauşescu, preşedintele Con Washington în care se rele în ultimii cinci ani, ziarul s-au încheiat lucrările plena brie, două avioane saigoneze derea controlului statului asu — ajutori mineri subteran
siliului de Stat al României, vă că rezultatele vizitei sînt subliniază cursul ascendent rei C.C. al P.C.U.S. Plenara a de tip „AD-6" au lansat mai pra industriei constructoare de — vagonetari subteran
împreună cu tovarăşa Elena apreciate favorabil de ambe al acestor relaţii, care se dezbătut planul de dezvol multe bombe asupra aeropor vagoane şi naţionalizarea ul
Ceauşescu, a încheiat vizita le părţi şi că întîlnirile din dovedeşte a fi ireversibil. tare a economiei naţionale a tului din Loc Ninh, cu numai terioară a acestui sector. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 şi Legii
oficială în S.U.A. In timpul tre cei doi preşedinţi s-au Ziarul brazilian „O Glo- U.R.S.S. pe anul 1974 şl bu 20 de minute înainte de a- nr. 12/1971. Informaţii suplimentare se primesc la
vizitei, Ceauşescu şi Nixon desfăşurat „excepţional de bo“ a publicat, într-unul din getul de stat pe anul viitor. terizarea avionului care asi In cadrul aceleiaşi şedinţe, biroul personal al întreprinderii.
pa
menţionate
Sînt
au avut convorbiri şi au bine“. din comunicat referi numerele sale, alături de La plenară, L.l. Brejnev, se gură legătura dintre Loc cele două camere ale Parla (374)
saje
mentului indian - Consiliul
semnat o Declaraţie comună programul vizitei* în S.U.A., cretar general al C.C. al Ninh şi Saigon.
care „reafirmă principiile ce toare îndeosebi la rolul ţă o amplă biografie a tovară P.C.U.S., a rostit o cuvintare. statelor şi Camera Populară
rolul
mijlocii,
rilor
mici
şi
- au aprobat preluarea con
trebuie să stea la baza dez şului Nicolae Ceauşescu, in- In urma dezbaterilor a fost trolului de către stat asupra
voltării în continuare a re Naţiunilor Unite, situaţia din tegrînd o serie de date pri adoptată o hotârire în pro WASHINGTON. - Preşedin
laţiilor dintre cele două Orientul Apropiat. Ziarele au vind dezvoltarea economico- blemele discutate - anunţă tele Nixon a prezentat Sena a două companii particulara
de
asemenea,
ţări". „De la vizita preşedin menţionat, celor două acor socială a 'României. agenţia TASS. tului, spre aprobare, nu constructoare de vagoane -
semnarea
„Bern Co“ şi „Indian Stan
telui Nixon în România, în duri, evidenţiind. totodată, Parizianul „Le Monde“, ca mirea lui William Sax- dard Waggon Co“. Această
1969, şi a preşedintelui re a informat pe larg opinia HELSINKI. - In clădirea Bi
Nicolae Ceauşescu în S.U.A., problematica expusă de to publică franceză despre vi bliotecii centrale din oraşul măsură a întrunit larga ade
varăşul Nicolae Ceauşescu la
în 1970, relaţiile dintre cele conferinţa de presă de la zita în S.U.A., prezintă drept finlandez Kuopio, important 8 mSM ziune a membrilor forului le COLEGIUL JUDEŢEAN DE AVOCAŢI HUNEDOARA .ŞI BI
două ţări au continuat să se Clubul naţional al presei din o revelaţie faptul că „pre centru cultural şi economic gislativ indian. ROUL COLECTIV DE AVOCAŢI DIN MUNICIPIUL DEVA anun
ţă cu profund regret că în ziua do 11 decembrie" a.c. a tncetat
dezvolte“ — scrie agenţia şedintele Consiliului de Stat din partea centrală a Fin fulgerător din viaţă avocatul Dr. ANDRONIC RAULEA, In
China Nouă, remarcînd, de Washington. Presa iugoslavă al României a pledat în fa landei, a fost deschisă expo BONN. - Pină în prezent, vîrstă de 60 de ani. Amintirea Iul va rămîne veşnic neîntinată
a scos în evidenţă faptul că,
asemenea, că „în timpul vi voarea unei mai mari parti ziţia documentară de fotogra be in funcţia de ministru al în Inimile colegilor săi.. avea loc la cimitirul ortodox din municipiul
cei un milion trei sute de mii
înhumarea
va
zitei, România şi S.U.A. au în cadrul acestui amplu dia cipări a ţărilor mici la efor fii „Dimitrie Cantemir". Expo justiţiei. Preşedintele l-a ales de ucenici sînt rudele sărace Deva, In ziua de 13 decembrie, orele 15.
log cu presa mondială, şe
înfiinţat Consiliul Economic ful statului român a insistat turile ce se fac pentru sta ziţia a fost inaugurată de se pentru acest post pe Saxbe, ale sistemului de învăţămînt
româno-american". bilirea păcii în lume“. Pre senator republican din partea
asupra principiilor indepen cretarul general al primăriei statului Ohio, în urmă cu o din Germania federală -
Ample spaţii sînt consa denţei, suveranităţii şi drep şedintele Ceauşescu — arată oraşului Kuopio, Heikki Vii- scrie ziarul vest-german „Die
crate reflectării vizitei ofi tului ţărilor mici şi mijlocii în continuare ziarul — a ex tala. lună, după demisia lui Eiliott Welt". Cu prilejul încercărilor
ciale în S.U.A. a preşedinte de a contribui la soluţiona primat opinia că. dacă mari Richardson. de reformare a grădiniţelor
lui Ceauşescu, relaţiilor rea problemelor internaţio le puteri au mari răspunderi GENEVA. Prof. univ. Tu- de copii, a şcolilor şi şcolilor
româno-americane, dezvoltă nale. Sub titlul „Ceauşescu şi un rol mai important de dor Popescu, de la Facultatea BANGKOK. - Regele Bhu- superioare, care se succedea- întreprinderea de foraje
rii economice a ţării noas- — cetăţean de onoare al jucat, problemele internaţio de drept din Bucureşti, mem mibol al Tailandei a desem ză din 1969, acest grup a
nale nu pot fi totuşi rezol bru in Consiliul de direcţie nat o convenţie naţională, fost uitat. Este, totuşi, de no
vate fără o cooperare gene al Institutului internaţional formată de 2 346 de persoa torietate publică faptul că, în Bucureşti
rală. pentru uniformizarea dreptu ne, provenind din toate sec şcolile profesionale, nu se
Vizita preşedintelui Nicolae lui privat (cu sediul la Ro toarele populaţiei şi avînd ca pot garanta nici chiar zece Şantierul 4 oonstruGţBf-montaj Timişoara
Veşti din ţările socialiste ma), a ţinut un număr de dunare Legislativă compusă ore de cursuri pe săptămînă STRADA DEMETRIADE, NR. 1/A
sarcină să aleagă o nouă A-
Ceauşescu în S.U.A. a fost
reflectată pe larg şi de pre
prelegeri în legătură cu regi
din cauza lipsei de profesori
din 299 de membri. Actuala
sa greacă. Ziarele greceşti au
publicat, de pildă, fotografia mul juridic al societăţilor mix Adunare, numită de fostul şi din cauză că, în întreprin
te in România la Institutul de
celor doi preşedinţi în bal regim militar, va fi dizolvată deri, ei îşi petrec timpul mai
1
conul Casei Albe, subliniind înalte studii internaţionale din automat, in momentul consti
U.R.S.S. următorul cincinal se vor a- ideea că „respectarea inde Geneva. tuirii celei noi. mult cu comisioane pentru
fecta dezvoltării învăţămîn- pendenţei este temelia pă cumpărături şi cu măturarea
Ministerul agriculturii al tului superior peste 200 mi cii”, şi argumentînd aceasta VIETNAMUL DE SUD. - A- DELHI. - Guvernul Indiei atelierelor, decît cu califica
Uniunii Sovietice a aprobat lioane leva, de patru ori cu largi citate din cuvîntă- genţia de presă Eliberarea in a introdus in Parlament un rea propriu-zisă. Execută pentru unităţi
proiectul construirii unei mai mult decît în actualul rile celor doi şefi de stat.
sere de proporţii neobişnui cincinal. le socialiste şi coopera
te pentru Extremul Orient. Peste un sfert din cursanţii (Agerpres)
In partea de est a oraşului învăţămîntului superior sînt tiste, foraje (puţuri) pen
Vladivostok urmează să în cuprinşi în cadrul formelor
ceapă, în 1974, realizarea serale şi fără frecvenţă. 45 Cinema de zi ; 5,20 Dragi mi-s cînte- jurnal ; 22,30 Concert de sea tru alimentare cu apă şi
respectivei sere pe o supra la sută din totalul studen cul şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar; ră ; 24,00 Buletin de ştiri ; recondiţionarea puţurilor
0,00—8,08
5,50 Muzică uşoară ;
0,03—5,00 Estrada nocturnă.
faţă de 1 800 000 metri pă ţilor bulgari beneficiază de Remítatele alegerilor Radioprogramul dimineţii ; 8,08
Uverturi
muzical.
traţi, care va livra anual burse de stat. Potrivit unei DEVA : In munţi creşte un Matineu 8,25 Moment poetic. la înnisipate.
opere ;
verde
şi
Ultimele
şa
aproximativ 7 000 tone de hotărîri a Plenarei C.C. al brad minute („Patria“) ; Infai Meliusz Iozsef ; 8,30 La micro Âviziun^
se
legume. P.C. Bulgar din decembrie, pentru Sfaturile libilul Raffles („Arta“) ; SI- fon, melodia preferată ; 9,00
în următorii ani toţi stu MERIA : Fantoma lui Barbă Buletin de ştiri ; 9,30 Viaţa Informaţii în scris sau
denţii bulgari vor primi Neagră („Mureşul") ; HUNE cărţilor ; 9,50 Laudă patriei — 9,00 l’eleşcoală. Cronici numis
R.P. BULGARIA bursă. Populare din DOARA : Stare de asediu („Si- cintece de Dumitru Stancu ; 10,05 matice ; la telefon 33641, Timişoa
10.00 Buletin de ştiri ;
derurgistul")
;
Biologie
(anul
Acti
structorul“); Balada Filiera lui („Con Folclor muzical mehedinţean ; 9,10 vitatea nervoasă III): superi ra.
Cable
In peste 25 de institute Hogue („Arta“) ; CĂLAN : Aici 10,30 Vreau să ştiu : 10,50 Dan oară;
de învăţămînt superior din R.P. POLONA R.P. Polonă zorile sînt din nou liniştite, suri instrumentale ; 11,00 Bu 9.30 Electrotehnică: Instalaţii
Bulgaria se pregătesc, în seriile I-II („11 Iunie“) ; TE- letin de ştiri ; 11,05 Muzică u- electrice interioare;
11,15 Litera si spiritul
şoară :
LIUC : Livada din stepă („Mi
prezent, 101 000 studenţi în Cu începere de la 1 ia nerul“) ; GHELAR : Dragoste şi legii : 11,30 Variaţiuni simfoni 10.00 Telex; Municipalitatea răspunde
10.05
aproximativ 150 de specia nuarie 1974, în Polonia îşi VARŞOVIA 11 — Cores amenzi („Minerul“) ; PETRO ce pe teme româneşti de Theo bucurcşteanului;
dor Lupu ; 12,00 Discul zilei —
lităţi, faţă de numai 10 000 va începe activitatea noua pondentul Agerpres, Gh. Cio- ŞANI : Florentiner *73 („7 No Gitte ; 12,15 Recital de operă 10,25 Tineri interpreţi;
Andrei
Rubliov,
iembrie“)
;
de studenţi în 11 facultăţi „Editură şcolară şi pedago banu, transmite: Comisia seriile I-II şi Lumea se dis Nicolae Florei.; 12,30 Intîlnlre 10.50 Film pentru copii. „De-a
cu 25 de specialităţi în pe gică“, care, în cadrul pro centrală electorală a dat pu trează („Republica") ; LU- cu melodia populară şi inter Albă ca zăpada“ ;
pretul preferat ;
13,00 Radio
şase
minute
rioada antebelică. In cadrul gramului de măsuri pentru blicităţii rezultatele alegeri PENI : Ultimele umbra violen jurnal • 13,15 Avanpremieră co 12.05 Telejurnal ;
(„Cultural")
In
;
reţelei de învăţămînt supe generalizarea sistemului de lor pentru Sfaturile Popu ţei („Muncitoresc“) ; LONEA : tidiană ; 13,30 Concert de prînz; 17.30 Curs de limba rusă.
rior sînt cuprinşi peste învăţămînt de zece ani, are lare din Polonia, desfăşura Fugi ca să te prindă („Mine 14.00 Compozitorul săptămînii— Lecţia a 70-a; (376)
George Enescu ;
14,40 Selecţi-
8 000 de lucrători ştiinţifici sarcina elaborării unor con te duminică. Au fost aleşi rul“) ; PETRILA : La răscru uni din opereta „Gasparone“ 18.00 Telex;
(„Muncitoresc“):
de
vînturi
ce
şi cadre didactice. cepţii moderne pentru ma 135 454 de deputaţi din VULCAN : Şapte zile („Mun de Millöcker ; 15,00 Buletin de 18.05 Tragerea pronoexpres;
15,05 Fişier editorial ;
Ultimii ani au marcat în nualele şcolare necesare cei peste 200 000 de can citoresc“) ; URICANI : Ultimul ştiri ; Melodii populare de vir 18.15 Micii meşteri mari;
15,15
18,35 Muzică populară;
Bulgaria trecerea la realiza procesului educaţional. didaţi înscrişi pe lista războinic („7 Noiembrie") ; O- tuozitate ; 15,30 Muzică de es 18.50 Invăţămîntu! superior si
RĂŞTIE ; Nunta de aur („Pa
rea unui vast program de Editura şcolară şi peda Frontului Unităţii Poporului. tria") ; Joe Hill („Flacăra") ; tradă ; 16,00 Rndioiurnal ; 16,15 lumea contemporană ; întreprinderea de hîrfie
corale
de
O
reorganizare a învăţămîn- gogică, care va dispune de La alegerile pentru Sfatu GEOAGIU-BAI : seriile floare şi ; Pagini 16.30 Stihita ia zi ; Ioan Chires- 19.15 Publicitate;
cu ;
16,35
I-II
doi
grădinari,
tului superior în direcţia a- o bază poligrafică proprie, rile Populare voievodale au HAŢEG : Egor Buliciov şi al Medalion Nicolae Kirculescu ; 19.20 1001 de seri. Petreşti
16,50 Publicitate radio ;
propierii sale de nece are planificat pentru 1974 participat 97,38 la sută din ţii („Popular") ; BRAD : Clasa Concertul pentru chitară şi 17,00 Bolek şi Lolek;
or
merge
sităţile curente ale econo realizarea unui număr de cetăţenii înscrişi pe listele e- muncitoare roşie") ; în paradis chestră de Manuel Ponce (so 19.30 Telejurnal. înainte de ter JUDEJUL ALBA
GURABAR-
(„Steaua
Cincinalul
miei naţionale. Incepînd cu 750 de titluri într-un tiraj lectorale.- Şi-au dat votul ZA : Fuga, seriile I-II („Mi list Andres Segovia, dirijor men. 1973 — an hotărîtor;
acest an universitar, o par total de 45 milioane, echi pentru candidaţii Frontului nerul") ; ILIA ; Antoniu şi Enrique Jorda) ; 17,30 Muzică 20.00 Cîntecul săptămînii: „Braţ ANGAJEAZA URGENT
te din studenţi beneficiază valent cu a treia parte din 99,49 la sută din numărul Cleopatra, seriile I-II („Lumi populară ; 18,00 Orele serii ; la braţ cu tinereţea"; următorul personal C.F.R. :
na“) ;
de programe noi de pregă producţia anuală de cărţi participanţilor. Din totalul 20.00 Zece melodii preferate : 20.05 Teleobiectiv; - mecanici locomotivă Diesel hidrauiică
tire. Se dezvoltă într-un a Poloniei, din care 34 mi de 4 524 candidaţi au fost 20.45 Consemnări de Dan Tăr- 20.20 Telecinemateca:
ritm rapid baza materială lioane manuale, cu un mi declaraţi aleşi 3160 deputaţi. chilă : 20.50 Cîntece bihorene Ciclul „Gerard Philipe“ : - şefi manevră
lion mai mult decît în 1973. S-a înregistrat, de asemenea, cu Viorica Flintaşu ; 21,00 Re Orgolioşii; Se asigură locuinţă.
a institutelor de învăţămînt 22.00 Mar! artişti în studiouri
Tot sub egida noii edituri un procent ridicat de parti vista şlagărelor ; 21,25 Moment
superior şi a unităţilor şti vor mai apare 23 de publi cipare în alegerile pentru PROGRAMUL I : 5,00 Buletin poetic. Lirică africană ; 21,30 le noastre. Giuseppe Tad- Doritorii se vor adresa la întreprinderea de hîr-
dei:
inţifice şi de cercetare. In caţii pedagogice. deputaţi în celelalte tipuri de ştiri ; 5,05 Melodii în zori Bijuterii muzicale ; 22,00 Radio- 22.20 24 de ore. tie cu sediul în Petreşti, judeţul Alba.
de sfaturi populare. (377)
Redacţia şt administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.