Page 42 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 886 © JOI 13 DECEMBRIE 1973

La Grupul şcolar minier din Gurabarza

NICI UN RABAT LA CALITATE
Căminele-internaf—sub semnul

Analizînd modul în care calitatea noastră de comu­ putem să ne facem planul şi Anul 1974 trebuie să fie an
biroul organizaţiei de partid, nişti nu am insistat pe lîngă să ne încadrăm în cheltuieli. de producţie record pentru
toţi comuniştii din S.M.A. conducerile cooperativelor Totul depinde de modul cum agricultură. S-au făcut lu­
Orăştie au acţionat pentru ca terenurile să fie eliberate ne organizăm munca, cum crări de calitate la pregătirea
îndeplinirea sarcinilor, adu­ la timp, să fie fertilizate, iar folosim timpul şi capacitatea terenului şi semănat. Toate neglijentelor educative şi gospodăreşti
narea de dare de seamă a lucrările de arături, pregăti­ tractoarelor şi maşinilor, de culturile au o răsărire bună
evidenţiat o serie de aspecte rea terenului, însămînţări şi conştiinţa şi răspunderea fi­ şi se va putea obţine o pro­
pozitive, de rezultate care întreţinere să se facă la timp ecăruia. Nu se poate să stea ducţie sporită faţă de pre­ Grupul şcolar minier din bătaie ca-n filme între doi „Telefonul" funcţionează să păstrezi o cameră curată
fac cinste întregului colec­ şi de calitate. Pentru a spori să ne păzească cineva. Fie­ vederi în toate cooperativele Gurabarza are două cămine- viitori maiştri. N-am reuşit normal. Pedagogul de servi­ dacă nu ai posibilitatea să
tiv de muncă al staţiunii. în­ răspunderea colectivelor de care poartă răspunderea pen­ pe care le deservim. Pentru internat rezervate celor peste să le aflăm numele. ciu, Ioan Pleşa, apare şi re­ faci un duş cald cînd te în­
deplinirea planului anual pe mecanizatori, a fiecărui om tru lucrarea executată şi ca­ anul viitor se va chimiza 300 de elevi de la şcoala de Urcăm încă un etaj. La fel cunoaşte că, într-adevăr, că­ torci de la practică, cînd
1973 cu aproape două luni în parte, este necesar să se litatea muncii sale. 50—60 la sută din suprafaţa maiştri, de la profesională şi ca la primul (aceeaşi situa­ minul este într-o stare de n-ai unde să-ţi depozitezi
mai devreme şi a planului facă analize decadale privind Toţi comuniştii, toţi salari­ cultivată, pentru combaterea de la liceul industrial. La că­ ţie şi la etajul trei), cearşa­ plîns. A văzut chiar prin al­ hainele de lucru. Şi concursul
pe primii trei ani ai cinci­ modul în care se îndeplinesc aţii au merite deosebite în buruienilor. De aceea se ce­ min elevii îşi petrec o mare furile şi feţele de pernă sînt te localităţi cămine de elevi, proiectat nu va rezolva sosi­
nalului, cu un avans de două sarcinile în fiecare secţie. realizările pe care le-am do- re ca fiecare utilaj să fie parte din timp. Se citeşte cenuşii ; feţele de masă au „numai că acelea erau alt­ rile noaptea la cămin în sta­
luni şi jumătate, atestă creş­ Să privim prin prisma res­ bîndit — spunea Alexandru pus la punct — adaptînd în Sadoveanu şi Karl May, fost albe doar la ieşirea din fel". Dar de ce căminele un­ re de ebrietate, nu va rezol­
terea maturităţii şi răspun­ ponsabilităţii comuniste — Roşu. Organizaţia de partid acest scop maşinile de se­ „Săptămîna“ şi Haralamb fabrică. In camera „2", trei de dumnealui este pedagog va problema — s-o spunem
derii comuniştilor în îndepli­ mănat S.P.C. 6 care, folosin- Zincă, se joacă şah, table, se pe şleau — furturilor. Se
nirea sarcinilor, a rolului de du-le în acest an la C.A.P. fac planuri de viitor, se în­ fură bani, hrană. La dula­
conducător al organizaţiei de Jeledinţi şi Căstău, au dat vaţă lecţii grele pentru a © Curăţenia — oaspete rar ® Mannix, încă­ puri, lacătele grele de oţel
partid, care a reuşit să u- Ce spun, ce propun, ce măsuri adoptă rezultate foarte bune — pen­ doua zi, se scriu poezii, scri­ produc nu o senzaţie de si­
nească eforturile întregului tru ca lucrarea să fie făcu­ sori, se doarme. ierările şi sticlele de ţuică ® Nu avem ce guranţă, ci una de amără­
colectiv şi să le călăuzească comuniştii în adunările generale tă ca la „carte“, suplinind Dar cum ? face, afară e frig ciune.
spre acelaşi ţel : înfăptuirea prin aceasta lipsa forţei de ...Marţi, 10 decembrie, ora Directorul Grupului şcolar
sarcinilor puse de partid şi muncă din unităţi şi contri­ 10, pătrundem în căminul minier, ing. George Gherga,
de stat în faţa lucrătorilor sublinia Ioan Popa — reali­ s-a ocupat cu răspundere de buind la reducerea costurilor nr. 1 al grupului. Nimeni nu elevi ne spun că „Nu avem nu sînt tot aşa de „altfel“ ? nu ne contrazice cînd îi re­
din agricultură. zarea de economii. Trebuie realizarea sarcinilor de pro­ de producţie, eliminîndu-se ne întreabă pe cine căutăm, ce face, unde merge, afară e La căminul celălalt, în clipa latăm succint cîteva din no­
Am obţinut rezultate bune să recondiţionăm cît mai ducţie, de dezvoltarea demo­ lucrările manuale de întreţi­ ce dorim. Vom afla, ceva mai frig şi de-abia după-amiază venirii noastre, avea loc în­ tele noastre. Şi dînsul ştie
şi ne mîndrim cu ele — spu­ multe piese, dar să avem craţiei muncitoreşti, a con­ nere a culturilor. tîrziu, că s-a redus schema mergem la practică". (Instruc­ locuirea rapidă a „cazarma- că la alte şcoli cu acelaşi
neau tovarăşii Cornel Frîncu grijă ca acestea să asigure ştiinţei şi răspunderii tutu­ In vederea bunei pregătiri şi de aceea portarul Vasile ţiunile afişate la fiecare etaj mentului...". profil (LupenI, Deva, Petro­
şi Ioan Popa — dar ele nu funcţionarea utilajelor şi ma­ ror salariaţilor faţă de sarci­ a activităţii de anul viitor e Grecu păzeşte simultan do­ interzic accesul elevilor în Virgil Sicoe ne relatează şani), căminele şi internatele
satisfac. Sînt încă lipsuri şi şinilor ca şi cele noi. Nică­ nile încredinţate, de creşterea necesar ca în această peri­ uă clădiri. Aşa că şi cu ca­ cămin între orele 8 şi 12). Şi despre existenţa unei echipe sînt aşa cum ar trebui să fie.
deficienţe. Avem 5 secţii de ieri, indiferent de lucrare, nivelului politic şi a pregăti­ oadă să se execute reparaţii mionul poţi scoate afară din în alte camere întîlnim elevi. de control obştesc, formată Adică curate, luminoase, li­
mecanizare care nu şi-au re­ să nu se facă lucru de mîn- rii profesionale. Am lichidat de foarte bună calitate. Să cămin rama gazetei de pere­ Toţi declară (inspecţie?!) că din reprezentanţii celor două niştite, care sprijină organic
alizat planul anual de veni­ tuială. La noi s-a construit fluctuaţia. Tractoriştii noştri nu uite nici un mecanizator te, infirmeria ş.a. sînt bolnavi. Asta aşa, de cămine. „Şi ce face echipa?“. procesul de învăţământ.
turi aşa cum au făcut cele­ şi dat în folosinţă o secţie sînt stabili. Aceasta şi pentru că de capacitatea maşinilor Auzim zgomot la etajul I circumstanţă. Te pui cu in­ „Vizitează uneori seara ca­ Centrala minereurilor Deva
lalte cinci. Deci şi realizări­ de vulcanizare. Avem mese­ că ne-am îngrijit şi ne în­ şi utilajelor depind randa­ şi pornim într-acolo. D întîl- strucţiunile ? Numai că in­ merele". „Şi apoi ?". „Apoi, are şi ea răspunderi în a-
le pe staţiune puteau fl mai riaşi de înaltă calificare care grijim să le asigurăm condi­ mentul zilnic, calitatea lu­ nim pe îngrijitoarea Elena strucţiunile de pe perete nu pe unii îi criticăm la gazeta cest sens. In definitiv, cine
substanţiale. Micşorarea chel­ fac lucrări de bună calitate. ţii bune de muncă şi de via­ crării, consumul de carbu­ Costea care ne dă primele se prea potrivesc cu progra­ de perete a şcolii !"... dacă nu centrala va benefi­
tuielilor, reducerea consu­ Prin recondiţionarea camere­ ţă, cîştiguri corespunzătoare. ranţi şi uzajul tractoarelor lămuriri şi la cerere descuie mul şcolii. Nici organizaţia U.T.C., nici cia de absolvenţii Grupului
murilor de combustibili şl e- lor şi anvelopelor pentru Cu toate realizările noastre, şi maşinilor. cîteva camere. N-a fost ne­ La „11“, pe dulap, la vede­ cea sindicală, nici profesoara şcolar minier ?
nergie trebuie să preocupe tractoarele şi maşinile agri­ nu ne putem eschiva de la voie nici măcar să ne legiti­ re, o sticlă „de sfert" cu mi­ Dorina Truţiu, responsabila Căminul este de fapt un
de
Adunarea
comuniştilor
tot colectivul. Este necesar cole care, după cum ştim, au răspunderea ce ne revine la S.M.A. Orăştie a demon­ măm. ros proaspăt de prună. Por­ cu problemele sociale din co­ colectiv, o familie numeroa­
nu numai să ne încadrăm în o mare pondere în cheltuie­ pentru nerealizarea produc­ strat, prin luările de cuvânt Etajul întîi este rezervat tarul Vasile Grecu medi­ mitetul U.T.C., nici între­ să, care îşi va lăsa mai mult
consumurile planificate la lile noastre, vom putea face ţiilor planificate la coopera­ elevilor şcolii de maiştri, ve­ tează cu glas tare : „Nici prinderea minieră Barza nu sau mai puţin amprenta a-
combustibili, lubrifianţi, e- mari economii. tivele pe care le deservim. pe marginea dării de seamă, niţi din producţie. Cum ara­ n-are cine să se ocupe de vor „să vadă cum arată că­ supra viitorului locatarilor
nergie electrică şi termică, Aurel Damian, mecanic la Trebuie ca peste tot să facem grija şi preocuparea comu­ tă odăile după plecarea stă- ei...“. La diriginţi făcea alu­ minele în interior ? Admi­ săi. La cel din Gurabarza
piese de schimb, ci trebuie secţia din Căstău, spunea : lucrările aşa cum scrie la niştilor pentru ca întreaga pînilor ? Dificil de descris. zie portarul ? Şi aici, foto­ nistratorul Laurean Miclea există greutăţi materiale şi
să acţionăm pentru a le re­ Am fost citaţi şi noi că nu carte. Este necesar ca noi să activitate să fie ridicată la La „1" găsim un afiş cum grafii mai mult sau mai pu­ spunea că „şi eu am consta­ carenţe educative. De aici,
cote şi mai înalte, o exigen­
duce faţă de normative. Noi ne-am făcut planul. Cu e- fim nu numai buni mecani­ ţă şi responsabilitate spori­ se obişnuieşte prin localuri­ ţin „colorate". Cei de la „8" tat deficienţele astea". Numai o prezenţă nepotrivită în pe­
purtăm o mare răspundere forturi mai serioase îl pu­ zatori dar şi buni agronomi. le publice : „Stop ! Fumatul sînt în deplină siguranţă : că misiunea dumneavoastră, isajul şcolar al judeţului!»,
şi pentru realizarea şl depă­ team face. Pentru ca să exe­ Pentru aceasta este necesar tă, tăria morală de a privi oprit!". Pe parchet însă de pe perete îi veghează tovarăşe administrator, este
şirea planului de producţie cutăm reparaţiile la timp şi să ne însuşim cunoştinţe a- în mod critic tot ce s-a fă­ mucuri de ţigări stinse sub Mannix ! ca după constatări să luaţi Se impun necondiţionat
în cooperativele agricole pe de calitate, solicităm să fim grotehnice mai bogate, să cut bine şi mai puţin bine, talpă. La „2“, o situaţie iden­ La etajul trei, domeniul e- măsuri grabnice de remedie­ grabnice „reparaţii capitale",
ogoarele cărora lucrăm. Şi dotaţi cu un aparat de sudu­ cunoaştem la perfecţie tehno­ tică. In lipsa afişului, sticle levilor de la liceul industri­ re. Există, după cum ne spu­ la care să pună umărul te­
dacă la unele culturi nu ră electrică şi un polizor. logiile. Nimeni şi niciodată şi a acţiona cu toată fermi­ de bere. „Oho ! De cîte ori al, situaţia e la fel de jalni­ nea Virgil Sicoe, un proiect meinic şi cu răspundere toţi
Avem unele secţii — spunea nu trebuie să facă rabat ca­ tatea pentru ca munca să fie vin beţi, se bat, tovarăşu’ ! că. In camera „1“, cu un pat, de concurs pentru „Cea mai cei care... nu au făcut aproa­
s-au realizat producţiile pla­ pe nimic pînă acum în aceas­
Remus Şerban, tractorist la lităţii. Fiecare lucrare tre­ mai rodnică, mai eficientă. — zice îngrijitoarea. Ca chio­ locuieşte Virgil Sicoe, secre­ curată cameră“. Dar asta va
nificate aceasta ni se dato- secţia din Jeledinţi — care buie făcută nu bine, ci foar­ rii se bat!' . Şi ca dovadă, tarul comitetului U.T.C. (Re­ rezolva doar o parte din caz. tă privinţă.
1
reşte şi nouă pentru că în nu şi-au făcut planul. Toţi te bine. N. BADIU ne arată pe peretele culoa­ gim special ?). Poţi să te străduieşti oricît C. DROZD
rului urme de sînge. Aflăm
că deunăzi s-a iscat aici o
Vrem rezultate în zootehnie Acţiuni energice pentru ridicarea tehnicităţii
Schimb de experienfă
DAR GRAJDURILE SĂ LE : Ieri, la sediul Centralei minereurilor Deva, a avut • produselor destinate raportului
| loc un util schimb de experienţă privind îmbunătăţirea j
: securităţii muncii şi sporirea eficienţei economice la me- :
î todele de mare productivitate aplicate la minele de mi- [ (Urmare din pag. 1) lierul de sculărie. Se veri­ de repere necesare în spe­
CONSTRUIASCĂ ALŢII ? | nereuri. Participanţii la discuţii, reprezentanţi al M.M.P.G., j fică filetul pentru a nu fi cial construcţiilor de bune
lo­
: Ministerului Muncii, C.M. Deva, au scos în evidenţă im- \
o
toleranţă,
admisă
nici
utilaje
Avem
cuinţe.
\ portanţa care trebuie acordată în continuare respectării E le-am construit cu forţe pentru a înlătura „săgeata“ de lucru, colectivul a intrat
care
împiedică
proprii,
şi
Acum, cînd iarna a intrat către biroul Comitetului ju­ s-au oprit după turnarea fun­ E normelor de tehnica securităţii muncii, reducerii cheltuie- j orice abatere de la calitate. la stîlpi. Evident, şi în ope­ deja în cunoaşterea profun­
în drepturi depline şi i-a gă­ deţean de partid. daţiei. Iată cum se ajunge E Iilor materiale de producţie în actuala etapă de dezvol- j — La executarea mufelor raţiile de vopsire şi balo- dă a produselor, îneît pu­
sit pe unii cooperatori cu o Măsurile stabilite de adu­ ca o construcţie să fie dată | tare a industriei miniere. şi piuliţelor — intervine to­ tare, oamenii respectă ce­ tem spune că minusuri la
serie de lucrări neterminate narea activului Comitetului în folosinţă abia după doi j Acţiunea de ieri reprezintă începutul unui pro- ; varăşul ing. Pech Ludovic, rinţele impuse de calitatea calitate nu există.
la construcţiile zootehnice, judeţean de partid din 9 no­ ani în loc de cel mult două ; gram mai amplu, care va continua şi în anul viitor, fina- i şef de atelier — se face produsului. — Accentuez ideea auto­
se pune fireşte întrebarea : iembrie ac. pentru îmbună­ luni ! A lăsat mult de dorit j lizat cu o amplă dezbatere de opinii, unde se vor reuni j controlul calităţii cu dispo­ — Cîte produse se exe­ controlului, care există în
de ce -nu s-au finalizat la tăţirea activităţii în zooteh­ şi atitudinea faţă de obiec­ ! cercetători, specialişti din producţie. zitive şi verificatoare con­ cută, unde sînt păstrate pî­ mod real în fabrică, şi a-
timp toate obiectivele plani­ nie prevedeau ca pînă la tivele zootehnice a conduce­ cepute şi fabricate în ate­ nă la expediere ? cest fapt ne ajută foarte
P ficate ? Orice „argumente“ data de 25 noiembrie a.c. să rilor C.A.P. Jeledinţi, Pricaz — Se finalizează circa 2 mult în verificarea calită­
6 ar invoca restanţierii, aces­ fie încheiată întreaga acţiu­ şi Ţebea, care au tratat cu vagoane de stîlpi pe săptă- ţii produselor---------ne-a ¡spus
tea nu pot fi luate în con­ ne de pregătire a adăpostu­ superficialitate construcţia şi mînă — ne-a spus tovară­ tovarăşul Nicolae Şimon, şe­
siderare dacă se ţine sea­ rilor de animale pentru pe­ punerea în funcţiune a bu­ şul Laurian Lucoi, secreta­ ful compartimentului C.T.C.
ma că adăposturile, bucătă­ rioada de iarnă, iar pînă la cătăriilor furajere. Restanţe rul organizaţiei de partid De asemenea, activitatea
riile furajere sau alimentă­ 1 decembrie a.c. să fie exe­ inadmisibile se semnalează, pe secţie. Pînă în momen­ controlorilor de calitate a
rile cu apă trebuiau date în cutate toate adăposturile- şi de asemenea, la construcţia tul livrării, sînt depozitaţi fost organizată de aşa na­
folosinţă cel mad tîrziu în lu­ alimentările cu apă prevăzu­ alimentărilor cu apă. La la magazia de produse fini­ tură îneît, practic, un pro­
na octombrie a.c. Au existat te a fi construite în acest an. C.A.P. Sîncrai, Turdaş, Boşo- te a fabricii, special ame­ dus nu poate trece de la o
condiţii ca un asemenea de­ rod şi Ocoliş era realmente najată în acest scop. Subli­ fază de lucru la alta fără
ziderat să fie materializat în posibil să fie terminate lu­ niez că cei peste 90 de co­ viza C.T.C. Ne-ar mai tre­
mod exemplar, asigurarea Despre unele crările mult mai devreme, munişti care fac parte din bui, totuşi, pentru întărirea
din timp a materialelor şi a dar s-a tărăgănat începerea colectivul secţiei noastre şi mai mult a exigenţei pe
forţei de muncă făcînd po­ din timp a obiectivelor pre­ reprezintă un puternic nu­ această linie, un aparat
sibil ca durata de execuţie restanţe Inadmisibile văzute. Este cazul'ca cel pu­ cleu care are un rol hotă- de verificare a calităţii su­
a oricărui obiectiv să dure­ ţin acum, cînd se ridică pro­ rîtor în materializarea sar­ durilor şi un aparat
ze cel mult două luni de în construirea bleme serioase cu adăpatul cinilor trasate de partid. pentru analiza carbonului
zile. animalelor, să fie urgentată Totodată, menţionez că da­ care dă, de fapt, calitatea
In privinţa preocupării adăposturilor încheierea construcţiei ali­ torită specializării pe ope­ fontei produse de noi.
pentru realizarea construcţi­ mentărilor cu apă. Surprin­ raţii a muncitorilor — prin Cerinţele calităţii sînt
cursuri de calificare şi re­
ilor zootehnice planificate pentru animale zătoare este şi situaţia întîl- ciclare — se ating în pre­ multe, rezultatele obţinute
sînt de menţionat exemple­ nită la C.A.P. Orăştie, unde zent înalte cote de calitate de colectivul F.I.L. Orăştie
le oferite de C.A.P. Gînţa- ridicarea şi instalarea caza­ la toate produsele. sînt deosebit de frumoase,
ga, Teiu, Lăpuşnic, Boz şi Totodată, s-a stabilit ca pînă nului de apă s-a tergiver­ ...Programul „Hammer", discuţiile cu factorii de răs­
altele, unde s-au luat mă­ la sfîrşitul lunii noiembrie sat mai mult de o lună de pe care îl execută atelierul pundere în această direcţie
suri energice şi s-a acţionat a.c. să fie date în folosinţă zile (?). In ciuda promisiuni­ piese, condus de maistrul ar fi putut continua. Sub­
cu perseverenţă în direcţia toate bucătăriile furajere. Cu lor că instalaţia se va ter­ Nicolae Ţeghe, reprezintă liniem că din întreaga ac­
pregătirii unor condiţii cît asemenea sarcini au fost mină pînă la 15 noiembrie, circa 28 la sută din produc­ tivitate a acestui harnic co­
mai bune de iernare a ani­ confruntate şi conducerile nici la sfîrşitul lunii respec­ ţia de export a fabricii şi lectiv se desprinde ideea
malelor, situaţia adăposturi­ cooperativelor agricole din tive nu s-a încheiat lucrarea. cuprinde 130 de repere. că problema calităţii repre­
lor, bucătăriilor furajere şi Rîu Alb, Hărău, Şoimuş şi Cu toate că întîmpină o se­ — Firma „Kulminex" din zintă un obiectiv central al
alimentărilor cu apă neridi- Rişca — unităţi care au pre­ rie de greutăţi la adăpatul R.F. Germania ne-a încre­ tuturor secţiilor şi ateliere­
cînd probleme care să influ­ văzut în plan să construias­ animalelor şi în desfăşurarea dinţat execuţia acestui pro­ lor, al fiecărei organizaţii
enţeze desfăşurarea cores­ că şi să dea în folosinţă cî­ activităţii în fermele zooteh­ gram pe o perioadă de a- de partid. Şi acesta este
punzătoare a activităţii în te un grajd de 50-100 capete nice, la C.A.P. Livadea şi proape 10 ani — ne-a de­ faptul esenţial care trebuie
Utccista Mana Mlhăilă lucrează la I.M.C. Bircea. Hind un exemplu de conştiinciozitate
fermele de animale. Consilii­ bovine —, precum şi comi­ Rişculiţa construcţia ali­ în muncă. Datorită calităţilor sale, a fost evidenţiată lună de lună in acest an. clarat tovarăşul Nicolae Ţe­ să intereseze permanent
le de conducere ale unităţi­ tetele de partid şi consiliile mentărilor cu apă a rămas ghe. Este vorba de o serie toate colectivele munci­
lor amintite, cu sprijinul or­ populare comunale în raza doar în faza de... intenţii. toreşti hunedorene.
ganelor comunale de partid cărora se situează C.A.P.-u- Aflîndu-ne în plină iarnă,
şi de stat, au dovedit recep­ rile amintite. Deşi termenele se impune cu deosebită acui­
tivitate şi răspundere în în­ scadente au expirat, adăpos­ tate ca organele comunale
deplinirea sarcinilor ce le-au turile se află în faze de e- de partid şi de stat, condu­ Locul unde sc face
revenit din programul ju­ xecuţie mult întîrziate (la cerile C.A.P. şi întreprinde­
deţean de dezvoltare a zoo­ C.A.P. Hărău şi Şoimuş graj­ rii de construcţii şi prestaţii u
tehniei, o grijă sporită pen­ durile se găsesc la invelitoa- servicii — Agrocoop — Ha­
tru aplicarea în viaţă a in­ re), datorită ritmului lent de ţeg să acţioneze cu toate for­ Activînd numai de 2 ani cei mai buni halterofili din
dicaţiilor şi învăţămintelor lucru, pe de o parte, cît şi ţele la finalizarea neîntîrzia- în cadrul asociaţiei Mine­ ţară, a ocupat tot locul 1.
tărăgănării nepermise a în­ tă a tuturor construcţiilor „Capa tineretului (Urmare din pag. 1)
desprinse în urma schimbu­ zootehnice ; de înfăptuirea u- rul, fostul vicecampion al Nicolae Catrinoiu a ocupat
ceperii obiectivelor. Să nu
lui de experienţă organizat mal amintim că la C.A.P. nei asemenea sarcini depin- R.S.R. pe anul 1972, actu­ locul 5 la campionatele
antrenor,
alul
Dumitru
în zootehnie cu secretarii co­ Rişca (invocîndu-se lipsa me­ zînd nemijlocit soarta reali­ Gheorghe, a reuşit în acest R.S.R. de seniori. In cadrul cilia Candin, care face
republicane
campionatelor
plan
mitetelor comunale de partid seriaşilor ?), lucrările Ia graj­ zării indicatorilor de zoo­ ds la " scurt interval de timp să de juniori, Attila Nagy, to- „ştiinţa“" seminţei de peste
pentru
stabiliţi
sectorul
20 de ani — efectitâm a-
şi cu primarii comunelor de dul pentru 50 capete bovine tehnic. formeze o nouă garnitură talizînd 215 kg, a cucerit naliza de puritate la cel
Ediţia a V-a a tradiţionalei competiţii „Cupa tinere­ de tineri halterofili, cu rea­ medalia de bronz, iar Ion puţin 15 probe, ceea ce în­
tului de ia sate", la trîntă, dedicată aniversării a 26 de le perspective de viitor, ob- Incze — locul IV, Cornel seamnă numărarea a cel
ani de la proclamarea Republicii, a mobilizat la etapa de ţinînd numai în acest an Biholar — locul VIII, apoi puţin 15 000 boabe de ţe-
ACUM CONCRETE, DE EFICIENTĂ masă un număr mare de tineri din satele şi comunele ju­ rezultate demne de o secţie în „Cupa F.R.H.-C", organi- lină, de varză, de ceapă ori
deţului nostru.
castraveţi,
destul
unele
de
Etapa judeţeană, organizată duminică, 9 decembrie de minuscule.
a.c., în comuna Baia de Criş, a reunit în cadrul întreceri­ Le-am privit cum mun­
(Urmare din pag. 1) a iluminatului în birouri şi lectrică, va reuşi în mod lor disputate peste 80 tineri, campioni ai asociaţiilor spor­ Binamica obiectivelor cesc pe salariatele de aici.
60 la sută pe coridoare, cert să materializeze într-un tive comunale. Am trecut şi prin sala de
conduc la economii de e- precum şi raţionalizarea timp scurt măsurile preco­ Nivelul întrecerilor a dovedit că trînta — sport tra­ germinaţie, acolo unde pe
nergie electrică, de alte ma­ iluminatului exterior — se nizate în direcţia reducerii diţional în viaţa satelor — a găsit un teren fertil în jude­ de performanţă 1973 rafturi se înşiră zeci de
teriale şi echipamente. Mă­ va obţine, pînă la finele a- consumurilor tehnologice, a ţul nostru, existînd posibilităţi reale pentru promovarea vase, unele încărcate de
surile adoptate de I.R.E. nului, o economie de un pierderilor din reţele. Im­ elementelor talentate spre secţiile de performanţă. Minerul Lupen! — hafîere vegetaţie, de covorul ver­
Deva sînt edificatoare pen­ milion kWh, iar în 1974 de portant. este însă ca şi din Nivelul tehnic al întrecerilor, cît şi dîrzenia cu care de al seminţelor încolţite.
tru eforturile ce se fac în circa 7 milioane kWh. La punct de vedere al titula­ au fost disputate titlurile de campioni judeţeni ne întă­ In fiecare vas — ne spu­
resc convingerea într-o participare cît mai bună la etapa
această direcţie de către iluminatul comercial, alt turii de „furnizor de ener­ de performanţă. Cu tinere­ zată la Oneşti în zilele de nea laboranta Maria Grui-
toate colectivele. muncito­ domeniu vizat de lege, eco­ gie", colectivul de muncă finală po ţară. le „speranţe“ selecţionate 23—26 noiembrie a.c., e- tan — punem cîte 400
Câştigătorii acestei ediţii, pe categorii de greutate, sînt:
reşti hunedorene. Dar, ca nomiile realizate în acest respectiv să declanşeze o Categoria pînă la 55 kg : 1. Ionel Benoa („Recolta“ Lunco- din cadrul şcolilor din ora­ chipa de juniori, formată boabe, care au termen de
unitate specializată în do­ an vor fi de 300 000 kWh, serie de acţiuni pentru şul Lupeni, sportivi dornici din Attila Nagy, Ion Incze, încolţiră 15 zile. Ni se um­
meniul energiei electrice, ne pentru 1974 scontîndu-se pe popularizarea prevederilor iu de Jos) ; 2. Aurel Călătan („Recolta“ Geoagiu) ; 3. Sa­ de a fi cît mai puternici, Cornel Biholar, Ionel Bul­ ple inima de bucurie cînd
bin Chiş („Viitorul“ Baia de Criş). Categoria 61 kg: 1.
interesează şi ce s-a făcut un volum de 2 400 000 kWh. legale, a indicaţiilor date Ioan Blescun („Ponorul" Vaţa) ; 2. Ioan Brînduş („Recol­ viguroşi, armonios dezvol­ gara, Constantin Para şi la „citirea"“ boabelor în­
pentru aplicarea măsurilor Avîncl în vedere ponderea în acest sens de către con­ ta" Beriu) ; 3. Flavius Stoian („Recolta“ Geoagiu). Catego­ taţi fizic şi cu calităţi psi­ Carol Szocsa, a ocupat un colţite constatăm că pro­
de raţionalizare şi reducere marilor unităţi industriale ducerea partidului şi statu­ ria 68 kg : 1. Ioan Groza („Aurul“ Certej) ; 2. Constantin hice deosebite, bine inte­ merituos loc VIII, din 23 bele se încadrează în nor­
a consumului, prevăzute de în consumul de energie e- lui, mai ales la iluminat şi Dorea („Victoria" Dobra) ; 3. Pavel Brustureanu („Ponorul" graţi într-un proces de an­ de echipe participante în­ mele tehnice.
decretul nr. 620/1973. lectrică al judeţului, este utilizări casnice, în scopul Vaţa). Categoria 76 kg: 1. Aurel Mihăilă („Recolta“ Be­ trenament cu adevărat şti­ tr-o competiţie rezervată Am mai aflat că aceste har­
necesar ca şi acestea să ac­ angrenării micilor consuma­
— Unele din obligaţiile riu) ; 2. Ioan Iancu („Retezatul" Sălaşu de Sus) ; 3. Ferdi- inţific, antrenorul Dumitru seniorilor. Numai în anul nice şi pasionate femei au
prevăzute în decret au fost ţioneze cu fermitate pentru tori la lupta pentru econo­ nand Hribal („Măgura" Pui). Categoria 84 kg: 1. Nicolae Gheorghe a reuşit ca anul 1973 halterofilii secţiei Mi­ determinat de la începu­
îndeplinite, parţial, încă de reducerea normelor de misirea energiei electrice. Rib („Viitorul“ Baia de Criş) ; 2. Nicolae Sturza („Viitorul“ 1973 să-i aducă acele satis­ nerul au realizat normele tul anului pînă în prezent
anul trecut — ne-a relatat consum, înlocuirea tehno­ Asociaţiile de locatari, uni­ Valea Brad) ; 3. Teodor Pelan („Măgura” Pui). facţii ale realizărilor mai pentru un titlu de maestru peste 3 900 de probe din
tovarăşul Dimitrie Arde- logiilor învechite, a utila­ tăţile comerciale, instituţii­ Ciştigătorilor le-au fost înmînate, din partea Comite­ mari decît planificările. Ast­ seminţele ce se însămîn-
leanu, inginerul şef al între­ jelor, echipamentelor şi a- le şi unităţile economice tului judeţean al U.T.C., medalii, diplome, plachete, pre­ fel, halterofilii de la Mine­ al sportului, 6 categoria a ţează pe terenurile jude­
prinderii. In prezent, ilumi­ paratajelor cu randamente trebuie să participe efectiv cum şi premii în obiecte. Cupa de cristal pentru cea mai rul Lupeni s-au prezentat Il-a de clasificare, 5 cate­ ţului. Pe drept cuvînt se
natul public este redus în scăzute, în acest domeniu la traducerea în viaţă a -a- omogenă echipă a revenit Asociaţiei sportive „Viitorul" bine la campionatele R.S.R. goria a IlI-a, 5 categoria poate spune că aici, in
proporţie de 52 la sută, în fiind estimată o economie cestor sarcini, destul de Baia de Criş. de seniori, obţinînd un ti­ juniori, obţinute în majori­ cadrul Inspectoratului pen­
acest an realizîndu-se o e- pe 1974 de aproape 100 mi­ complexe, întrucît ele se a- Primii concurenţi clasaţi pe categorii de greutate ur­ tlu de campion, prin Ştefan tru controlul calităţii se­
conomie de 2 milioane dresează tuturor, în mod e- mează să participe în zilele de 14—16 decembrie a.c. la Pintilie, care a totalizat la tate numai de sportivi ju­ minţelor Deva, se înfăptu­
kWh, iar la anul de 5 mili­ lioane kWh. gal, privesc dezvoltarea e- etapa finală pe ţară, care va avea loc la Piteşti. cele două stiluri 285 kg, în­ niori, care practică haltere­ ieşte, zi de zi, o muncă de
oane. Prin aplicarea altor întreprinderea de reţele conomiei noastre naţionale deplinind şi norma de ma­ le de doi ani de zile. mare răspundere: se face.
prevederi ale legii — adică electrice Deva, ca mare şi, implicit, bunăstarea po­ Prof. VIOREL HERBAN estru al sportului, iar în „ştiinţa seminţei““. Aici se
-aducerea cu '0—40 la sută consumator de energie e- porului. şef sector sport la cadrul „Cupei F.R. hallere- Prof. VASILE VLASIE certifică modul în care se
Comitetul judeţean al U.T.C. culturism", unde participă metodist 'a C.J.E.F.S. Deva asigură baza recoltelor bo­
gate, a producţiilor mari.