Page 45 - Drumul_socialismului_1973_12

..
Proletari din toate fărlle, unlii-vă I .....................................- ................ .................................................................................—'. mi ...........................in, i ..... .... . ------------- ----------- • mm
Obiectivul actual în economia hunedoreân

74 pregâtit şi demarat optim

uri mater

asortate nevoilor producţiei

Asigurarea unor stocuri mînturi refractare, care nu apropiat. E adevărat, drumu­
corespunzătoare de materii satisfac nevoile. Toate aceste rile trebuia să le facem noi,
prime şi materiale este o aspecte au fost analizate de dar utilajele trebuia să ni 1«
I.F.E.T.
prezent
In
asigure
ANUL XXV Nr. 5 887 VINERI 14 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI problemă vitală a perioadei conducerea combinatului şi nu avem suficiente fierăstra­
s-au găsit soluţii ca în cel
de iarnă, o condiţie determi­
nantă pentru încheierea anu­ mai scurt timp stocurile pre­ ie mecanice, tractoare, funi-
lui curent şi pregătirea celui văzute să fie asigurate în culare şi instalaţii pentru «-
propiat.
proporţiile stabilite.
viitor în condiţii optime. Aşa
ŞEDINŢA COMUNA iA COMITETULUI EXECUTIV AL PA6INA A ll-A plenare a la C.C. al ra, — La fel ca la Hunedoa­ considerabil a de zăpezilor în
Din aceste cauze, agravat*
cum se arată in documentele
abundenţa
cu
mate­
aprovizionarea
recentei
pretimpurie
masă
prime
de
decurge
rii
cu
privire
P.C.R.
planul
satisfăcător
aprecia
Doi­
—
t t 9 CODUL MORAL AL pe 1974, intensificarea ritmu­ nei Frenţoni, inginerul şef al munţi, stocurile sînt incon­
sistente pentru a garanta un
de
folosirea
rilor
producţie,
producţiei
al
demaraj
bun
cu randament superior a uti­ I.V. Călan. La minereu avem în 74. Şi aceasta nu numai la
P.C.R. SI A ORDONATĂ A MUNCI! timpului de lucru, concomi­ e- coperă necesarul pe 48 de S.E.L. Haţeg ci la mai toate
COMUNIŞTILOR - CO­
în prezent un stoc care a-
lajelor, forţei de muncă şi a
datorită
sla­
unităţile,
unde,
zile, iar la cocs 45 de zile.
cu
tent
prevenirea
unor
belor pregătiri, un volum de
fluxul
în
asemenea,
de
Şl VIEŢII OMULUI CON­ ventuale dereglări tehnico-materi- Situaţia la calcar este, de masă lemnoasă de ordinul a
corespunzătoa­
aprovizionării
ale, obligă întreprinderile re. Probleme se pun la căr­ zeci de mii de metri cubi
TEMPORAN să-şi creeze din vreme stocuri bunele cocsificabil din Valea este blocat în parchete întru-
In ziua de 13 decembrie 1973, a avut loc şedinţa De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Mi­ Jiului. Aşteptăm ca prin re­ cît drumurile de acces sînt
comună a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Con­ niştri au dat o înaltă apreciere şi preţuire vizitei între­ curente şi de siguranţă, tre­ dresarea extracţiei şi măsu­ greu practicabile.
buincioase
constant
mersului
siliului de Miniştri, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae prinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­ @ Exigenţa, spiritul şi susţinut al proceselor de rile luate de conducerea Constatările consemnate au
Ceauşescu. siliului de Stat, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu critic se aplică începind producţie. Centralei cărbunelui Petro­ puncte de convergenţă cu si­
întreprinderi
multor
tuaţia
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­ în S.U.A. In legătură cu vizita în S.U.A., Comitetul Exe­ In ce mod se conformează şani, preparaţiile să respecte din judeţ, unde nu sînt asi­
graficele
atit
de
industriale
cretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­ cutiv şi Consiliul de Miniştri au adoptat o hotărîre, care cu propria persoană unităţile majore, acum acestei şi condiţiile de calitate. livrare cît gurate stocurile necesare. In
cînd
cerinţe
tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­ se dă publicităţii. sîntem în plină iarnă, iar La unităţile forestiere cre­ speţă, este vorba de l.U.M.
nia, a prezentat o informare în legătură cu vizita de prie­ In continuare, Comitetul Executiv şi Consiliul de Mi­ © Faptele dau adevă­ pînă la finele anului au mai area stocurilor ţine exclusiv Petroşani, U.U.M.R. Crlşcior,
tenie pe care a efectuat-o In Algeria, precum şi cu vi­ niştri au discutat şi aprobat proiectul Statutului cu pri­ rămas doar cîteva zile ? de preocuparea proprie, de C.M. Deva, „Marmura“ Si-
Lupeni
meria,
şi
„Vîscoza"
zita oficială întreprinsă în Statele Unite ale Americii. vire la organizarea cercetării ştiinţifice. S-a stabilit ca pe ■ rata valoare Prima investigaţie am fă- modul în care se acţionează altele, al căror necesar p*
cut-o la C.S. Hunedoara, u- pentru asigurarea masei lem­
Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au dat o baza observaţiilor care au fost făcute în cadrul şedinţei, 9 Secvenţe din ce s-a nitate care consumă cantităţi noase necesare bunului mers trimestrul I al anului viitor
înaltă apreciere şi au aprobat in unanimitate rezultatele proiectul să fie refăcut şi înaintat Consiliului de Stat, mari şi larg diversificate de al producţiei. Cum stau, deci, este acoperit doar în propor­
ţie de 11—49 la sută. Acest*
vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Algeria, ca o spre a fi adoptat şt aplicat, o anumită perioadă, în mod făcut dintr-un program materii şi materiale. Econo­ forestierii din acest punct elemente nevralgic* arată că
de vedere ?
Mihail
Dron,
şeful
mistul
nouă confirmare a politicii partidului şi statului nostru experimental. biroului plan-aprovizionare. La S.E.L. Haţeg, trebuiau în activitatea de pregătire a
de dezvoltare a unor relaţii active, multilaterale, de prie­ In vederea aplicării Legii preţurilor, Comitetul Exe­ de educaţie ne relatează: pregătite 21 de parchete din producţiei 74, crearea unor
tena, colaborare şi solidaritate cu statele arabe, cu ţă­ cutiv şi Consiliul de Miniştri au luat în discuţie reaşeza­ — Stocurile sint pentru noi care să rezulte circa 62 000 stocuri dimensionate raţional
corespunzător
nu
şi
asortate
pentru
rile Africii, cu toate ţările care au păşit pe calea dezvol­ rea preţurilor de producţie şi livrare la produsele de bază 9 Nu cit de mare este o problemă centrală, de stric­ mc masă 74. lemnoasă aici, ca a constituit o preocupare de
producţia
Dar
tării de-sine-stâtâtoare, a progresului economic şi so­ din ramurile extractivă şi prepararea minereurilor feroa­ funcţia, ci cit de util tă actualitate, iar pregătirile dealtfel în mai toate sec­ prim ordin a conducerilor
făcute se află într-un stadiu
cial, de participare activă a României la soluţionarea pe se, neferoase, de mangan, nemetalifere şi sare ; reaşe­ avansat. Sorturile de cărbu­ ţiile şi unităţile aparţinînd întreprinderilor. De unde ne­
cale politică a marilor probleme care preocupă omenirea. zarea preţurilor de livrare la produsele de bază ale in­ eşti societăţii I ne reprezintă la ora actuală I.F.E.T. Deva, se constată cesitatea *ca în cel mai scurt
Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri şi-au ex­ dustriei cărbunelui ; reaşezarea preţurilor de producţie 65 la sută din stocurile pla­ multe rămîneri în urmă. timp, prin insistenţe deosebi­
te la furnizori şi forurile de
—
Intr-adevăr,
primat satisfacţia pentru faptul că, în spiritul înţelegeri­ şi de livrare la produseie din ramura extracţiei ţiţeiului ® Oţelul se face cu nificate, iar pînă la finele a- neatacate o seamă noi avem resort, să se asigure toate
par­
de
nului
depăşi
prevederile
vor
lor stabilite de preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Houari şi gazelor naturale ; reaşezarea preţurilor de producţie, oameni de înalt aliaj e- cu circa 12 000 tone. La mi­ chete — recunoştea ing. Râul materiile prime şi materia­
Boumediene cu prilejul vizitei şefului statului român în de livrare şi adaosul comercial la produsele din indus­ nereuri prăfoase şi bulgări Bâlţăţeanu, şeful secţiei. Ca­ lele pe care le reclamă des­
Algeria, din martie 1972, relaţiile de colaborare au înre­ tria prelucrării ţiţeiului ; reaşezarea preţurilor de produc­ tic avem în prezent asigurat 77 uza constă în întîrzierile în făşurarea normală a produc­
gistrat o dezvoltare continuu ascendentă, recenta vizită ţie şi de livrare în ramura energiei electrice şi termice şi la sută şi preliminăm să în­ amenajarea unor drumuri ţiei industriale.
de acces pentru tractoare şi
exprimînd trăinicia raporturilor de prietenie dintre cele au hotârît ca propunerile respective să fie înaintate Con­ cepem anul 1974 cu un plus in lipsa instalaţiilor de scos- AL, VALERIU
de circa 75 000 tone faţă de
două ţări şi popoare, dorinţa comună de a le extinde în siliului de Stat spre legiferare. stocurile planificate. Pentru
continuare, pe multiple planuri, în interesul României şi Tinînd seama de rezultatele bune obţinute de oa­ sectorul oţelării situaţia este
Algeriei, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. menii muncii în realizarea planului de dezvoltare econo- CINCINALUL de asemenea bună, în sensul
că încă de pe acum sîntem
Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au stabilit mico-socială a ţării pe anul 1973, Comitetul Executiv şi la nivelul stocurilor normate Plenara Comisiei
ca ministerele şi organizaţiile economice de resort să în­ Consiliul de Miniştri au hotârît să aloce o sumă de 40 pentru fier vechi şi şpan,
treprindă măsurile necesare pentru dezvoltarea şi diver­ de milioane lei în vederea organizării Pomului de iarnă ÎNAINTE fontă albă, minereu de de­
sificarea cooperării româno-algeriene, pentru fructifica­ pentru copii. carburare, păcură, calcar. La
feroaliaje, electrozi, refrac­ ’ ude te ne de Cruce
rea marilor posibilităţi de adîncire a colaborării dintre In încheiere, Comitetul Executiv şi Consiliul de Mi­ tare, plăci termoizolante,
cele două ţări în toate domeniile de interes reciproc. niştri au rezolvat unele probleme ale activităţii curente. DE TERMEN prafuri exoterme, utilaj de
turnare, stocurile existente Ieri, s-a desfăşurat la In continuare, preşedintele
acoperă necesităţile de pro­ Deva plenara Comisiei ju­ Comisiei judeţene de Cruce
de
prezentat
darea
roşie
de
roşie.
Hotărîrea Comitetului Executiv a! C.C. al P.C.R. şi a Consiliului 1,6 milioane ducţie pe mai bine de 30 de deţene lucrări Cruce participat seamă a asupra activităţii des­
zile.
au
La
Cu toate acestea, avem în­ membrii Comisiei judeţene făşurate de la conferinţa
preşedinţii
roşie.
de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la vizita lei economii că zone înguste in satisface­ de Cruce municipale, oră­ judeţeană din septembrie a-
nul trecut şi pînă în pre­
rea
productive.
comisiilor
La
nevoilor
Tovarăşul
Nicolae
minereurile prăfoase trebuie şeneşti şi comunale, precum zent. secretar al Comisiei
Şerban,
VULCAN. La sectorul II al
tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Statele Unite ale Americii minei Vulcan s-a luat o va­ acoperite unele cerinţe sorti­ şi invitaţi din partea unor judeţene de Cruce roşie. a
organizaţii de stat, de masă
mentale, iar la cple brute se
loroasă iniţiativă : reutilizarea impune o mai bună ritmi­ şi obşteşti. făcut cunoscut participanţilor
1. Comitetul Executiv al siliul de Miniştri exprimă a- sul al X-lea în politica ex­ ză în direcţia aşezării rela­ in abataje a armăturilor folo­ citate în livrări. Se cere In cadrul lucrărilor plena­ la plenară planul de mun­
Comitetului Central al Parti­ dînca lor preţuire pentru că ternă, activităţii secretarului ţiilor dintre S.U.A. şi Româ­ site, importantă sursă de eco­ îmbunătăţită structura fieru­ rei, tovarăşul Ion Frăţilă, că al comisiei pe anul 1974,
dului Comunist Român şi în convorbirile purtate cu general al partidului îndrep­ nia pe baza principiilor inde­ nomii. Imbrăţişînd cu hotărîre lui vechi, la care I.C.M. preşedintele Cjbmisiei jude­ după care au urmat discu­
Consiliul de Miniştri au luat preşedintele S.U.A., cu mem­ tată în direcţia dezvoltării pendenţei şi suveranităţii na­ şi răspundere această iniţia­ trebuie să mărească procen­ ţene de Cruce roşie, a in­ ţii.
cunoştinţă cu profundă satis­ bri ai guvernului, cu alte relaţiilor dintre România şi ţionale, a neamestecului în tivă, minerii sectorului II au tul de fier greu şarjabilizat. format plenara despre lu­ In încheierea lucrărilor
facţie de rezultatele deosebit personalităţi ale vieţii poli­ S.U.A., a normalizării rapor­ treburile interne, a egalităţii reuşit să recupereze armături Necazuri mari sînt la calcar, crările Congresului Societă­ plenarei a luat cuvîntul to­
de fructuoase, pe multiple tice, economice, culturale, în turilor reciproce şi eliminării în drepturi şi avantajului re­ in valoare de peste 1,6 mili­ unde abia sîntem la jumăta­ ţii de Cruce ' roşie din
planuri, ale vizitei întreprin­ documentele semnate, tova­ pas cu pas a obstacolelor din ciproc, ajungîndu-se la un oane lei. te din stocul planificat, pre­ varăşul David Lazăr, secretar
se de tovarăşul Nicolae răşul Nicolae Ceauşescu a calea îmbunătăţirii acdstor ra­ dialog constructiv între şefii In intenţia creşterii volumu­ cum şi la materiale diverse, România, desfăşurate în 1—2 al Comitetului judeţean Hu­
Ceauşescu, preşedintele Con­ promovat cu consecvenţa, di­ porturi, pentru instaurarea de stat ai celor două ţări. lui de economii prin utilizarea ca nisipuri, argile şi pă- decembrie la Bucureşti. nedoara al P.C.R.
siliului de Stat al Republicii namismul şi pasiunea — ca- unei atmosfere de stimă şi raţională, eficientă a materia­
Socialiste România, împreună re-i sînt caracteristice — in­ încredere. pentru stabilirea In acest sens, convorbirile lelor, la mina Vulcan se de­
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, teresele fundamentale ale unor legături de prietenie şi dintre preşedintele Consiliu­ pun strădanii pentru genera­
în Statele Unite ale Ameri­ poporului român şi ale so­ colaborare între cele două lui de Stat al României şi lizarea acestei iniţiative şi la
cii, dau o înaltă apreciere cialismului, ideile de convie­ ţări şi popoare. preşedinele Richard Nixon — alte sectoare. De asemenea, La înalta tensiune a
activităţii tovarăşului Nicolae ţuire şi conlucrare prieteneas­ In promovarea şi statorni­ începute în anul 1967 şi con­ există preocupări susţinute in
Ceauşescu şi exprimă, în u- că între toate popoarele, de cirea unor raporturi de stimă tinuate apoi, la nivel prezi­ direcţia economisirii energiei
nanimitate, deplina aprobare înfăptuire a idealurilor de şi încredere, în întărirea con­ denţial, cu prilejul vizitei şe­ electrice. Prin folosirea chib­ sesiunii de examene
faţă de documentele, acordu- pace şi progres ale întregii fului statului american în zuită a maşinilor şi a ilumi­
un
româno-americane,
, rile şi înţelegerile realizate umanităţi. lucrării important revine pre­ România, în 1969 — care a natului, in luna noiembrie s-a
rol
\Au ocazia vizitei. Viaţa a cQnfirmat justeţea şedintelui Richard Nixon, ca­ marcat un moment istoric în redus consumul de energie e- 12 decembrie 1973. La Institutul de bilanţurilor termice, asupra transmiterii
Comitetul Executiv şi Con- orientărilor date de Congre­ re de mai mulţi ani acţionea­ (Continuore In pag. a <-a) lectrică cu 5 kWh pe tona de subingineri din Hunedoara, frigul iernii căldurii — elemente absolut necesare
cărbune.
grăbite este anihilat de emoţiile exame­
nelor în desfăşurare. pentru economia de combustibil. Fiindcă
atunci cînd cunoşti practic cum decurge
La etajul I, în dreptul sălii 26, grupa arderea, parametrii arzătoarelor, poţi
214 din anul II, secţia deformări plastice măsura şi calcula pierderile de căldură,
Conferinţele organizaţiilor comunale şi tratamente termice, este in corpore de modul de acţionare asupra acestor pier­
„strajă", aşteptînd începerea examenului deri pentru îmbunătăţirea randamentu­
de cuptoare de încălzire — piatra de în­ lui. In cadrul cursului s-au făcut pro­
ale Frontului Unităţii Socialiste cercare a sesiunii. Regăsim cunoscuţi bleme. exerciţii, calcule cu datele de la
A din sesiunile trecute: Tiberiu Ilincca, cuptoarele existente în combinai, cu
care debutase anul trecut cu nota 10, combustibilii existenţi, cu material în­
îndeplinirea sarciniior de Maria Maţuga ş.a. Nici ei nu sînt scutiţi călzit în cuploare. In timpul aplicaţiilor
adresăm,
emoţii.
Ne
primele
după
de
li s-au dat probleme la care au fost o-
trei
răspunsuri,
movări (Nicolae două soldate cu nepro- bligaţi să meargă la cuptor, să urmă­
Arjoca
Bala),
Paul
şi
rească procesul de ardere. Sîntem foarte
producţie din agricultură profesorului examinator, ing. Gheorghe severi, pentru că în producţie ne izbim
Iacob, specialist în cadrul C.S.H., cu ru­
tocmai de golurile lor în cunoaştere, di
gămintea de a ne contura profilul disci­
Participanţii la conferin­ losim cum trebuie. Nici o plinei la care se desfăşoară examenul şi ceea ce nu ştiu nici acum. Este firesc
să le remediem aici, nu alunei cînd ar
ţa organizaţiei comunale a palmă de pămînt să nu ră- mobilul exigenţei manifestate. „Este o fi în dauna producţiei, a calităţii aces­
Frontului Unităţii Socialis­ mînă nelucrată, nici o cul­ materie de bază, aprofundâm teoretic tora“.
te Hărău au dezbătut cu tură neîngrijită. Trebuie să procesul de laminare. Importanţa sa de­ Examenul continuă la aceleaşi cote
răspundere şi seriozitate punem umărul cu toţii şi rivă tocmai din profilul subinginerilor înalţe^ ale^ exigenţei. Răspunde cu mici
modul cum s-au înfăptuit să muncim pentru a smul­ acestei secţii — viitori specialişti în pro­ ezitări Scînteia Sciucă-Angelescu. Viori­
obiectivele privind dezvol­ ge pămîntului rod mai bo­ bleme de laminare. Există, la acest pro­ ca Caraşca se pierde, dar îşi revine. La
tarea economico-socială a gat, pentru a creşte mai ces, două părţi distincte: încălzirea ma­ uşă mare animaţie, fierbere...
comunei, de gospodărire şi multe animale şi a obţine terialului şi laminarea propriu-zisă. Pri­ Alături, în sala 29, grupa 215 are exa­
înfrumuseţare a satelor şi producţii cît mai mari“. mul constituie tocmai obiectul acestui menul de tehnologia elaborării fontei şi
sarcinile de viitor ce stau La sarcinile ce revin curs. Este necesar ca studentul să aibă oţelului. O remarcă: aici, deşi e frig nu
temeinice
cunoştinţe
despre
teoretice
în faţa tuturor organizaţii­ membrilor cooperatori în scurgerea gazelor în cuptoare, transmi­ se tremură. In sala 26, cu toată căldura,
lor componente şi ale mem­ creşterea producţiei agricole intensitatea dîrdîielii era mare ! Profe­
brilor acestora. terea căldurii în general şi în special, sorul examinator, ing. Mihai Grigore.
vegetale şi animaliere s-au arderea combustibililor, încălzirea meta­
In cadrul dezbaterilor tin referit şi tovarăşii Da- lului în cuptoare, cunoaşterea propriu- ne explică faptul că materia acestui e-
loc important l-au ocupat maschin Păsculesc, coope­ zisă a cuptorului cu elementele lui con­ xamen e de cultură tehnică generală şi
problemele legate de înde­ rator, Toma Lenghel, ingi­ structive şi cu parametrii de funcţionare. e mai accesibilă studenţilor. Experienţa
primei zile de examen se soldase cu
plinirea sarcinilor de pro­ ner şef al C.A.P. Bîrsău, Cursul este important şi prin faptul că multe note bune, cu prezentări foarte
ducţie în agricultură, de Nicolae Benţa, preşedintele asigură elementele teoretice şi practice frumoase, cu lux de amănunte, cu în­
creşterea contribuţiei cetă­ C.A.P. Banpotoc, Gheorghe necesare întocmirii proiectului din se­ cadrarea logică în ansamblul de cunoş-
ţenilor la formarea fondu­ Borlea, Sofia Dîmpu, coope­ mestrul II. Din multitudinea de proble­ I
lui de stat la carne, lapte ratori, Alexandru Todea, La secţia sculări* de Ia I.C. Orăşlic. tinerii învaţă meseria sub îndrumarea atentă a ce­ me ce se ridică, le-am ales la alcătuirea ILEANA L. MUREŞANU
In
şi alte produse. In zooteh­ medic veterinar şi alţii. lor mai buni muncitori, care ic împărtăşesc cu generozitate din experienţa lor. Iată-1 dînd îndrumări ucenicilor Virginia cursului pe cele care, în general, nu se
unei
lecţii
practice
timpul
Vastle
Grădinarii
pe
comunistul
nie — spunea Cornel Tă- Pentru sporirea contribuţiei Buda şl Albu Zaharlc. cunosc in practică. Am accentuat asupra (Continuare in pag. a 3-a)
răpoancă, inginer şef , al la fondul de stat s-a hotă- Foto : VIRGIL ONOIU
C.A.P. Hărău — am reali­ rît în adunările de consti­
zat, faţă de anul trecut, o tuire a organizaţiilor să­
producţie dublă de lapte. teşti să se contractez* şi
Cu toate acestea nu s-au să se vîndă statului din
realizat nivelurile planificate. gospodăriile populaţiei can­ PE AICI AU TRECUT toate blocurile de locuin­ centa vizită a tovarăşului m Jori de aici cu primarul TOBOGANE SINT...
pînă
în
în
De asemenea, există restan­ tităţi sporite de lapte şi PIONIERII ţe planificate ultimele zile Nicolae Tot Ceauşescu semni­ oraşului. Sfîrşitul acestei PANTALONI SA FIE I VREMEA
In
prezent.
S.U.A.
va
despre
ţe la efectivul total şi carne. Astfel, locuitorii din au fost predate blocurile ficaţia acestei vizite — săptămîni artistic găsi din tînărul La Călan s-a procurat, Pentru 24 ore
ansamblu
De­
pionierii
de
curîntl,
matcă. Trebuie să fie depu­ Bîrsău vor contracta în la De Şcoala generală din G1-Z din cartierul „Ae­ după cum ne informează DE LĂ va în deplasare la Orăş- in bună parte, materialul
să mai multă muncă, mai 1974 410 hi lapte, revenind Simeria Veche şi-au aju­ roport“ Petroşani. blocul directoarea căminului cul­ tie. Un spectacol — tot necesar pentru amenaja­
P lc din Pctrila şi blocul
pentru tineri.
tural, Angela Bălăci — Ia
ce­
cu
mult interes în îngrijirea 370 1 pe cap de vacă, 62 tat părinţii la eliberarea D 12 din oraşul Lupeni — Ohaba-Ponor, Ivan Zalia- rea orăşelului copiilor. Ce rul Vreme închisă, noros. Lo­
mal
orăşelul
aduce,
în
mult
nou,
care
şi hrănirea animalelor, fie­ bovine adulte şi tineret, 27 terenului pe fierăria fusese toate însumînd un număr rie, secretarul comitetului ÎNTILNIRE acest an ? Două tobogane cal vor cădea ninsori sla­
satu­
construită
de 146 apartamente.
comunal de partid, a sus­
care cooperator trebuind să ovine şi 55 porcine, iar cei lui. Ei au adunat molozul ţinut o expunere. O ZI pentru joaca celor mici be. Vîntul va sufla mode­
din
vest.
rat
sud-vest
şi
lupte pentru realizarea pro­ din Chimindia 260 hi lapte, rămas după demolare, OASPEŢI Al CU CITITORII au fost executate prin Temperatura va fi cu­
contribuţia
cetăţenilor.
centrului
ducţiilor planificate. Avem 36 bovine adulte şi tineret, conferind aspect plăcut, satu­ CETĂŢENILOR DIN „TRECUI, ASEARĂ, Aşadar, tobogane sint, prinsă noaptea între mi­
ci­
lui
un
Ieri seara, sala căminu­
posibilităţi şi se pot obţine 27 ovine şi 30 porci. Pe co­ vilizat. In locul unde au PE ULIŢA" lui cultural din Zdrapţl a numai... pantaloni să fie ! nus 10 grade şi minus S
grade.
intre
ziua
Iar
mi­
rezultate mai bune. Totul mună se vor contracta şi muncit el, se află o ta­ PONOR După debutul cu succes găzduit o plăcută întllnl- APARTAMENTE NOI nus 3 grade şl z grade.
blă pe care scrie „Pe aici
depinde de noi, de modul livra 1 440 hi lapte, 209 bo­ au trecut pionierii“ — a- O brigadă ştiinţifică de pe scena din localitate re a cititorilor cu scrii­ PE STRADA BRADULUI Ceaţă locală.
cum înţelegem să ne facem vine adulte şi tineret, 108 flăm de la învăţătorul Ion la nivelul comunei Pul, ansamblul artistic al Co­ torul Itadu Ciobanu, cu Pe strada Bradului din
poeţii
Traian
Filimon
şl
medicul
datoria. Ladislau Vincze, oi şi miei, 164 porci şi al­ Berea, comandantul in­ compusă şi din profesorii loan mitetului municipal De Gheorghe C. Naidin, mem­ oraşul nou Călan, în Pentru următoarele
va al U.T.C. a pornit, iu
Nistor
Do-
tronsonul C al blocului 6,
cooperator, spunea : ,,La tele. structor do unitate. rel Stoica, Mircea Drago- primul său turneu, cu bri ai cenaclului literar aflat in construcţie, se
toţi ne trebuie carne şi lap­ Fiecare cetăţean — ară­ mir şi loan Toader, a spectacolul „Trecui, asea­ „Ritmuri“ din Deva. vor da in folosinţă, în a- două zile
Au
avut loc, cu
acest
cetăţenilor
dedicat
uliţă“,
ti­
te. Dar rezultate bune nu tau mai mulţi delegaţi — LOCUINŢE NOI fost oaspetele Printre nu­ ră, pe din Simeria care ALTA prilej, discuţii interesante ceste zile, 60 de aparta­
Ponor.
nerilor
a-
satului
Vremea
se pot obţine fără muncă. trebuie să înţeleagă că are Harnicul colectiv dc meroasele întrebări adre­ şi-au sărbătorit majora­ pe marginea creaţiilor ro­ mente. De majoritatea sa­ uşor. Cerul se va va ft încălzi
cestora
vor
beneficia
mai
Nu avem nevoie de vorbe, muncă al Grupului de sate de locuitori membri­ tul. Spectacolul de la mancierului Radu Cioba­ lariaţii noului obiectiv in­ mult noros şl vor cădea
avem nevoie de fapte. For­ şantiere Petroşani a reu­ lor brigăzii, cele mal Simeria a fost precedat Hi _____________________ J nu, pe marginea fenome­ dustrial din oraş — fabri­ precipitaţii sub formă de
şit să predea la termen
multe s-au referit la re­
de Intilnirea tinerilor ma-
ca de Ipsos.
ţă de muncă avem, s-o fo­ (Continuare in pag. a 3-a) nului de creaţie. iapovlţă şi ninsoare.