Page 46 - Drumul_socialismului_1973_12

a DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 887 ® VINERI 14 DECEMBRIE 1973

m—

a muncii

------------------------------------------------- ----------------------------------- ---------

In adunarea activului or­ fundăm, deci, exigenţa cu
ganizaţiei de partid a oraşu­ Exigenţa» spiritul critic se aplică vorbele despre exigenţă. Să
lui Petrila, s-au folosit mul­ privim exigenţa în mod se­
te cuvinte. Fără nici o exa­ rios.
gerare, cel mai des pronun­ începînd cu propria persoană Referindu-se la una din
ţat a fost cuvîntul: exigen­ cerinţele fundamentale ale
ţă. S-a întîlnit în darea de spiritului de partid — atitu­
seamă şi a fost frecvent re­ dinea critică faţă de lipsuri,
petat în intervenţiile tuturor te ori rămînînd suspendate bele prin care pretindem e- ţe în ceea ce priveşte pre­ Nici unul din vorbitori nu a dar şi faţă de succese, tova­
participanţilor la -dezbateri, la anumite niveluri"..., că xigenţă maximă faţă de alţii gătirea şi desfăşurarea adu­ încercat să analizeze prin răşul Nicolae Ceauşescu sub­
fără excepţie. E un lucru „lipsurile şi neajunsurile din din moment ce trecem cu nărilor generale ale organi­ prisma activităţii proprii, în linia : „Trebuie să tindem
foarte bun că oamenii sînt activitatea lor, de multe ori vederea observaţiile critice zaţiilor de bază... lipsuri se­ domeniul de care răspunde, întotdeauna spre o analiză
conştienţi de necesitatea e- sînt căutate în altă parte". cu privire la activitatea pro­ rioase existînd şi în educa­ cauzele deficienţelor reflec­ exigentă a muncii noastre.
xigenţei. Efortul către per­ Este adevărat, aceste obser­ prie 7 rea tineretului“... sau : „deşi tate în darea de seamă (sau Trebuie să privim întotdeau­
fecţionare este de neconce­ vaţii critice erau fără adre­ S-a mai reţinut din mate­ a trecut o perioadă destul măcar să fi combătut criti- na în spirit critic ceea ce
put fără creşterea spiritului să exactă, neprecizîndu-se şi rialul supus dezbaterii adu­ de îndelungată de la consti­ cile aduse, dacă acestea nu am înfăptuit — fireşte, nu
critic şi autocritic. Acesta numele persoanelor vizate, nării activului orăşenesc de tuirea comitetului orăşenesc erau întemeiate I). Fiecare a în sensul de a nega realiză­
este modul în care partidul dar cei prezenţi au înţeles partid şi o seamă de obser­ pentru cultură şi educaţie trecut sub tăcere (de parcă rile, ci de a desprinde învă­
ne cere să măsurăm, să cîn- că este vorba de preşedinţii vaţii în care se reflectau de­ socialistă... activitatea aces­ n-ar fi auzit) criticile care ţăminte pentru activitatea
tărim, să apreciem întreaga comitetelor oamenilor muncii ficienţe ale unor comunişti tuia nu Se ridică la niVelul îl priveau, împingînd exigen­ viitoare. Gu atît mai mult
noastră activitate. de la exploatările miniere cu munci de răspundere în scopului în care a fost ţa mai departe, îndeosebi trebuie să facem aceasta,
Unii din cei care au luat Petrila şi Lonea. conducerea organizaţiilor de creat...". mai în... jos. E adevărat, u- cînd în muncă se manifestă
cuvîntul la adunarea activu­ In cuvîntul lor, tovarăşii masă şi obşteşti din oraşul După ce am ascultat aces­ nul din aceşti vorbitori a ce­ lipsuri şi greşeli. Analiza
lui de partid din Petrila, se Dimltrie Simota şi Aurel Petrila. De pildă: „comite­ te observaţii făcute, poate, rut organului orăşenesc de critică este o obligaţie pen­
pare că înţeleg noţiunea de Brînduş, conducătorii celor tele sindicatelor de la ex­ nu de pe poziţiile unor exi­ partid „să calce pe accelera­ tru fiecare organizaţie, pen­
exigenţă într-o accepţiune două unităţi miniere amin­ ploatările miniere s-au ocu­ genţe prea mari, am urmă­ ţie", „să ne împingă din tru fiecare activist de partid, ţ
personală, unilaterală. S-a tite, au vorbit despre multe: pat prea puţin de întărirea rit cu atenţie luările de cu- urmă”, iar altul a sugerat Pînă la urmă, aceasta este |
arătat, spre exemplu, în da­ despre indisciplina în rîndul disciplinei în producţie, de vînt ale tovarăşilor Vasile ca organul în fruntea căruia un criteriu de apreciere a
rea de seamă că activitatea unor formaţii de lucru, de­ educarea salariaţilor, de re­ Bălăuţă, preşedintele consi­ se află „să primească un maturităţii activiştilor, a or­
comitetelor oamenilor mun­ spre unele măsuri tehnice şi zolvarea unor probleme so­ liului orăşenesc al sindicate­ plus de exigenţă". Dar pe ganizaţiilor de partid".
cii „nu s-a ridicat în toate organizatorice care nu se a- ciale ; sînt lipsuri şi în ceea lor, Ileana Moldovan, pre­ fondul general, al discuţii­
cazurile la nivelul sarcinilor plică şi mai ales despre ne­ ce priveşte organizarea şi lor purtate de aceşti tova­ Cît de mult ar avea de cîş-
puse de partid", că „măsuri­ cesitatea de a se merge „pe urmărirea întrecerii socialis­ şedinta comitetului orăşenesc răşi, îndemnurile şi solici­ tigat activitatea noastră da­
le stabilite de ele nu şi-au linia unei exigenţe maxime te, stimularea iniţiativelor al femeilor, Gheorghe Lăză- tările de „plusuri de exigen­ că am aplica consecvent, cu
dovedit eficienţa, n-au răs­ faţă de asigurarea condiţii­ oamenilor muncii, extinderea rescu, secretarul comitetului ţă“ din partea organului o- mai mult curaj, aceste preţi­
puns cerinţelor majore com­ lor optime de lucru brigăzi­ experienţei bune" sau: „în orăşenesc al U.T.C., şi Cor­ răşenesc de partid nu apar
plexe apărute în procesul nelia Pantelimon, preşedinta oase învăţăminte !
realizării planului, au avut lor”. E bine tot ce s-a spus. munca organizaţiilor U.T.C. comitetului orăşenesc pentru decît ceea ce 6Înt în realita­
Brlgadierul Ion Dinu de la E.M. Dîlja ?t şeful de schimb un caracter general, de mul- Ce efect pot avea însă vor­ se manifestă unele deficien­ cultură şi educaţie socialistă. te : simple vorbe. Să nu con- M. CRISTESCU
Romus Cosma au sosit la sluft. Foto : I. LICIU
V

„...astăzi, în blocul d« mar­ de partid. Dar oamenii, în Cum concepeţl chipul comunistului la lucru? Aici l-au al« tinerii să le te mare: armături pentru --------------------------------------
mură preţioasă, dar Încă In­ mijlocul cărora ne aflam, nu conducă organizaţia revolu­ secţia cocsochimlcă. Erau e-
suficient prelucrată, a socia­ s-au oprit asupra lor, poate ţionară, aici l-am primit în lemente noi, care ne puneau
lismului, s-au trasat contu­ le-au ocolit chiar. Şi orica­ rîndul nostru, al comunişti­ la încercare nu numai pe Secvenţe din
rurile grandioasei statui vil re apela, pînă la urmă, la FAPTELE DU ADEVĂRATA VALOARE lor. noi, ci şi pe cercetătorii de
a omului superior de mîine. fapte. „Eu cred că faptele, — Vedeţi, noi cei de la în­ aici, ba chiar prestigiul co­
Avem încă multe de cioplit, numai ele pot da adevărata cărcarea furnalelor — inter­ lectivului nostru. Şi coman­ oe s-a ’făcut
de modelat trăsături şi ex­ valoare a omului". „Degeaba ma activităţii ce se desfă­ voastră, cînd aţi trimis la chipul comunistului la lucru, vine Gheorghe Leleşan — da trebuia realizată pe lingă
presii, de şlefuit nuanţe ale v-aş spune eu că oamenii şoară aici. E omul produc­ locul cu pricina doi oameni eu m-aş referi la tovarăşul sarcinile noastre de plan.
acestui portret — dar cît e din echipa mea sînt aşa şi ţiei, al acţiunii, care respec­ de bază ? Lucoiu. Vedeţi, dumnealui ştim că de la noi începe... Ce-am făcut 7 In loc de două dintr-un
de frumoasă şi de nobilă a- pe dincolo, dacă nu argu­ tă pentru că ştie să se facă — Păi... te lasă conştiinţa nu-i venit de multă vreme calitatea fontei. De fapt, a- echipe, am organizat una
„Calitatea
vem o deviză:
ceâstă muncă!“. Sensul ma­ mentez vorbele cu fapte. Că respectat. E curajos, intră să stai liniştit şi să aştepţi în schimbul nostru, dar să fontei noastre se naşte încă din 8 oameni, dar pe două program de
schimburi. Uite, acum, după 5
jor al acestor adevăruri — fapta-i mărturia, ea este a- — ca să zic aşa — în orice rezultatul ? ! De fapt, n-am ajungi să ai convingerea că. de la încărcare". Ca să fie
rostite în toamna anului devărul". problemă, e prezent la toate trimis doi oameni, ci am poate înlocui omul de bază aşa, trebuie să respecţi rigu­ luni, cînd noi am reuşit să
1971 în înaltul for în care Am crezut, la un moment intervenţiile grele. Plai, to­ mers împreună cu ei. Da de la furnal înseamnă că e ros reţeta de încărcare, să turnăm toate elementele pre­
s-a elaborat programul edu­ dat, că, argumentîndu-şi vor­ varăşe Sîngeorzan, spune faţa locului am văzut că e stăpîn pe meserie. Il pregă­ acţionezi la momentul opor­ văzute în tema lucrării, pot educaţie
caţional al partidului — l-am bele, furnaliştii ne vor a- dumneata, cum ai acţionat mai bine să intervin direct. tim pentru postul de furna- tun. Şi dacă ne-am încadrat da, cu toată răspunderea, şi
retrăit profund, deunăzi, ală­ minti de cele peste 7 800 to­ şi la ultima intervenţie. — Dar de ce nu spuneţi, list şef — pentru că prede­ în mărcile de fontă cerute doi şefi de echipă — pe Merită subliniată perse­
turi de oamenii unei uzine. ne de fontă plămădite aici, — Adică... să mă scot în tovarăşe maistru — intervi­ cesorul va ieşi la pensie. de beneficiari, înseamnă că Dony Anton şi Maizer E- verenţa cu care biroul Co­
Era la începutul acestei săp- în plus, de-a lungul anului relief 7 ne furnalistul Ioan Lucoiu Aşa consider eu că e comu­ am respectat deviza. Aşa duard. mitetului municipal de
tămîni, cînd, printre fuma- 73. Dar nu, nu s-a spus nici — Nu e vorba de a vă — că abia aţi revenit la fur­ nistul la lucru — cum dove­ concepem noi comuniştii. la partid Deva urmăreşte
liştii şi turnătorii de la I.V. o cifră. scoate în relief, ci a ne re­ nal şi iar aţi alergat, pentru deşte, zi de zi, Lucoiu. Sau lucru — prin fapte. — Nu-i uşor să ai aseme­ transpunerea în viaţă a
Călan încercam să aflăm — Cum concep eu chipul lata un fapt, la care aţi ac­ o altă intervenţie. Şi era flăcăul ăsta, Mircea Vasiloni, Ioan Ciornei, formatorul- nea rezultate, cîştigate în ceea ce s-a prevăzut, în
răspuns la întrebarea : „Cum comunistului la lucru ? — ţionat cu răspundere mun­ ora cînd se încheia schim­ care azi-mîine pleacă la ar­ turnător de la turnătoria I, numai 5 luni. fiecare trimestru, să se în­
concepeţi chipul comunistu­ ne-a întrebat — ca tot el să citorească. După cît am a- bul doi şi n-aţi ţinut seama mată. Am pus ochii pe el de şi-a cîştigat, în cele două — Nu. Am sirfiţit că n-a treprindă în municipiu pe
lui la lucru?“. Era simplu, răspundă — furnalistul An­ flat, defecţiunea despre ca­ de asta. cînd era la şcoala profesio­ decenii de lucru în uzină, tărîm educaţional.
poate, ca un Interlocutor sau drei Iile. Păi, uite. S-o luăm re e vorba se semnalase la — Lasă tovarăşe Lucoiu. nală şi făcea practică aici. virtuţile muncitoreşti, acel fost uşor. Dar e mare lucru Dar să prezentăm cîteva
altul să ne vorbească de­ de la capul de coloană al staţia de concasare şi sorta­ parcă dumneata n-ai făcut M-am bucurat că a fost re­ simţ al dreptăţii şi omeniei. să ai bucuria unei aseme­ secvenţe asupra orientării
spre acele trăsături profesio­ schimbului I, de la maistrul re a minereurilor. Dumnea­ la fel în atîtea rin duri ! Aşa partizat în schimbul pe ca- „Uite. noi am lucrat în ulti­ nea oboseli. tematice şl conţinutului ac­
nale şi morale pe care le in­ Vasile Sîngeorzan. De ce ? voastră eraţi la furnal. Cum „cooperăm" noi. Şi dacă e re-1 conduc, să crească ală­ mele 5 luni la nişte piese ţiunilor :
cumbă calitatea de membru Pentru că e motorul şi ini­ de aţi alergat şi dumnea­ să, vă spun .cum .concep eu turi de noi. Şi a crescut. pentru C.S.H. de serie foar­ LUCIA LICIU NOII COMUNIŞTI ŞI
UTECIŞTI, cum 'trebuie 'ei
să se comporte — a con­
-\ stituit subiectul mal mul­
Descrllndu-l pe Vasile Băncllă, n-am să dau amănunte Conducerea, manevrarea, întreţinerea unui complex de tor întîlnirl şi dezbateri din
despre culoarea ochilor sau despre cutele de pe frunte. abataj necesită, pe lîngă o răspundere deosebită, bogate ultima perioadă. Intîlnirea
M-au Interesat faptele Iul, ml-au plăcut aceste fapte şl N u c i t d e mare este funcţia, ci cunoştinţe nu numai în domeniul mineritului, cl şl în
despre acestea ml-am propus să scriu. Cunosc mulţi mi­ domeniul electromecanic. Numirea, în conducerea colec­ secretarilor comitetului mu­
neri de seamă din Valea Jiului, dar numele acestui om tivelor de muncă de la frontalele mecanizate cu complexe nicipal cu membrii de
de la mina Paroşenl Îmi apărea cu totul nou. Nu auzi­ a unor oameni cu pregătire tehnică corespunzătoare atît partid nou primiţi, pe te­
sem de el, nu ml-1 recomandase nimeni. I-am văzut pen­ în domeniul minier, cît şi electromecanic, este o măsură
tru prima dată chipul şl numele pe panoul cu „Eveni­ C Î T DE UTIL E Ş T I SOCIETĂŢII! care se impune extinsă. ma „Comunistul — model
mentele zilei", afişat în sala de apel a minei. Iml atră­ — Cărui fapt se datoreşte succesul rapid al Iul Va­ de responsabilitate", a fost
sese atenţia un titlu cu adresă foarte precisă: „Demaraj sile Băncllă 7 întrebarea am adresat-o Inginerului Gheor­
promiţător la abatajul frontal 6225“. Textul, în puţine cu­ ghe Marchiş, şeful sectorului II. Răspunsul a fost foarte instructivă şi prin faptul
vinte, arăta că, de două zile consecutiv, în acest abataj concis: Băncilă e un om care îşi stăpîneşte bine mese­ că, în cadrul ei, s-a făcut
S-a reuşit să se taie din frontul de cărbune peste 100 ml ria, foarte hotărît, energic, perseverent, .plin de voinţa şi o testare referitoare la
pe schimb. „S-au evidenţiat prin aportul adus — se men­ Un frumos adevăr demonstrat de faptele maistrului miner de a duce pînă la capăt ceea ce şl-a propus, şl care a
ţiona — şeful brigăzii, tovarăşul Vasile Băncllă, şl schim­ reuşit să cîştige de partea lui oamenii din brigadă. Poate nivelul de cunoştinţe poli­
burile conduse de Gheorghe Haidamac, Constantin Do- Vasile Bâncilâ, şef de brigadă !a mina Paroşeni chiar acesta e meritul Iul principal. Are un stil aparte, tice şi la modul cum ei
robăţ şt Tralan Miţă". un mod deosebit de a lucra cu oamenii. Flecare om din s-aü integrat în viaţa de
Om la locul lui, modest şl aşezat, absorbit pînă peste abataj are atribuţii precise, sarcini concrete, ştie ce are
cap de preocupările zilnice pentru îndeplinirea planului de făcut în fiecare moment, nu bîjbîle... Í organizaţie, în disciplina
de producţie (caracterizarea aparţine tovarăşului Dorin pacltatea, avea încredere în forţele sale şi ale colectivu­ dată cu un eşec. Şi, totuşi, n-a dat înapoi. — Ceea ce a făcut acest maistru electromecanic, de­ de partid. De asemenea,
Gheţa, secretarul comitetului de partid al minei), mais­ lui. In mintea lui, frămîntată de găsirea unor soluţii pen­ — Vreau să dovedesc că lucrurile se pot pune la venit brigadier — spunea tovarăşul Petru Barbu, secreta­ interesantă a fost dezba­
trul electromecanic Vasile Băncllă nu s-a gîndlt niciodată tru reabilitarea situaţiei sectorului, se confruntaseră tot punct ! — a spus el categoric. rul Comitetului orăşenesc de partid Vulcan, pe care
la popularitate, la Ieşirea din anonimat. felul de variante. Abatajul 6225, dotat cu mecanizare Propunerea a fost acceptată. Şi faptele au demonstrat l-am întîlnit la Ieşirea din mina Paroşeni, după ce toc­ terea „Ce înseamnă a fi
Şl totuşi, cum a devenit Vasile Băncllă un nume de­ complexă, se afla într-o situaţie dificilă. Brigadierii care că a avut dreptate. Lucrurile au fost puse într-adevăr la mai vizitase frontalul 6225 — este un act de înaltă con­ membru al U.T.C.“, orga­
spre care se vorbeşte la mină ? Maistrul electromecanic lucraseră în acest abataj trecuseră numai prin eşecuri; punct. Complexul de la 6225 a pornit, şi. merge bine. ştiinţă socialistă. Acest maistru comunist a cerut să mun­
a hotărît într-o zl să preia conducerea unei brigăzi de în faţa problemelor complicate, de natură electromeca­ Am solicitat directorului exploatării, ing. Ioan Ileanu, cească în cel mai greu loc de muncă. Acolo s-a folosit nizată de comitetul muni­
mineri. Din proprie Iniţiativă. Cazul a stîrnlt interes, a nică, se dovediseră slab pregătiţi. Abatajul trebuia însă să-şi spună opiniile In legătură cu acest caz. de toată priceperea şi puterea iul de muncă. Ceea ce am cipal U.T.C., cu care prilej
Iscat opinii contradictorii. „E normal ca un maistru să pus la punct neapărat. Baza producţiei din sector o con­ — Trecerea unui maistru electromecanic în fruntea văzut astăzi în abataj mi-a plăcut. Lucrurile merg bine. s-au înmînat festiv unor
treacă pe post de brigadier 7“. — îşi puneau întrebarea stituie cele trei -abataje frontale. Iar de pornirea şl bu­ unei brigăzi de la abatajele cu mecanizare complexă s-a Se simte în toate că locul de muncă e condus de un tineri carnetul de mem­
„specialiştii" în ale teoriei. Iar alţii nu ezitau să-şi ex­ nul mers al complexului din abatajul 6225, era condiţio­ confirmat ca o măsură justă. Este o experienţă bună, va­ comunist, de un specialist cu temeinice cunoştinţe teh­
prime îndoiala — „Va putea un electromecanic să conducă nată funcţionarea celorlalte două frontale. loroasă. Trei fîşii de cîte 100 ml în acest abataj echiva­ nice şi cu capacitate organizatorică... bru. .(
o brigadă de mineri 7". — Rog comitetul de partid şi conducerea minei să-mi lează cu 600 tone de cărbune zilnic. Această cantitate re­ ...Sînt cuvinte care întregesc portretul unul om Ieşit EDUCAŢIA' COMUNIS­
Chiar unii mineri din brigadă şl-au exprimat adversi­ încredinţeze mie brigada care lucrează în acest abataj ! prezintă exact jumătate din planul sectorului. S-a creat din anonimat. Pentru că despre brigadierul comunist,
tatea deschis : „Nu mecanic ne trebuie nouă în fruntea Cererea a produs la început nedumerire. Maistrul cu­ astfel una din condiţiile hotărîtoare ca sectorul să-şi re­ care a renunţat la o funcţie mai mare pentru a face o TA ŞI CETĂŢENEASCA
brigăzii, cl un miner care să ne spună unde să punem noştea bine situaţia grea a abatajului. Era conştient că vină la normal. Măsura luată este în acelaşi timp şl in­ treabă mai utilă societăţii, cu siguranţă se va mai vorbi A TINERETULUI, comu­
un stîlp, unde să tragem o grindă...". îşi asumă o sarcină grea, că se angajează la o mare răs­ structivă. Valoarea unor asemenea utilaje complexe, mo­ şi se va mai scrie. nistă în înţelesul complex
Dar comunistului Vasile Băncllă, care trăia şl se zbă- pundere, că îşi complică situaţia, că va avea bătaie de derne, de mare capacitate şi productivitate, cum sînt
tea pentru soarta planului de producţie, nu l-a păsat prea cap mai multă. Ştia şi faptul că la Paroşeni s-a mai fă­ cele din dotarea minei noastre, se ridică la 8 milioane al acestei înalte calităţi,
mult de aceste „teorii" şl îndoieli. îşi cunoştea bine ca- cut de către un maistru o încercare asemănătoare, sol­ lei. Se pune problema: cui încredinţăm aceste milioane î C. MAGDALIN reprezintă o preocupare de
J seamă. In sfera ei de ac­
ţiune sînt cuprinşi tinerii
muncitori din industrie şi
O colectivitate de lucru construcţii, lucrătorii din
seamănă, într-un fel, cu un De Io regretatul comerţ şi cooperaţia meş­
detaşament în marş. Reguli­ Oţelul se face cu oameni teşugărească, elevii. „Con­
le militare aşează în primul Moisii duită corectă în muncă
rînd pe cei mai înalţi, regu­ şi societate" — sub acest
lile muncii îi aşează aici pe generic s-a desfăşurat în-
cei mai competenţi, devotaţi Ioan Boţian, un moţ din tîlnirea tinerilor construc­
şi harnici. Aşa s-a încetăţenit DE Î N A L T A L I A ] E T I C Mogoş, poate că este cel mai tori cu fruntaşi în întrece­
la oţelăria electrică de la expresiv in privinţa progre­ re de la şantierele nr. 1 şi
C.S. Hunedoara şi definiţia sului realizat de colectivul 2. La fel pe comportament
de oameni numărul unu. tăţi, deşi asta pare să fie su­ mrt wm —a—«nesaiEcsagga— — Aluzia era limpede — cu pricina. Numai după ast­ a-l sublinia. Mai plastic însă oţelăriel. A venit acum 11 şi conduită s-a axat dez­
Cine sînt aceşti oameni nu­ ficient. Eu am impresia că fel de controale unii oameni pare să se fi exprimat ingi­ ani Tn secţie. Era calificat în baterea cu tinerii utecişti
mărul unu 7 Ştii vorba aceea cu spune Văduva. M-am apucat întreţinerea cuptoarelor in­ de la E.G.C.L. De fapt,
în cazul lui trebuie să adă­ de lucru şi, după o cerceta­ au înţeles că trebuie renun­ nerul Mircea Penescu, care dustriale. Aici s-a reprofilat,
ugăm ceea ce este al lui: broaştele ? re destul de îndelungată şi ţat la ceea ce era învechit i-a spus aceste cuvinte lui iar azi este topitor de prima pentru formarea unor tră­
Nistor face şi lucruri care nu după multe încercări, am gă­ şi dăunător. Văduva : „Acum ţi-ai făcut mînă. A făcut liceul, iar în sături înaintate în com­
Pe poarta combina­ i se cer prin ceea ce numim sit soluţia. Am făcut cîteva — Cu alte cuvinte, aţi in­ un pat bun pe care poţi prezent este student în anul portament militează şi
sarcină de serviciu. De pildă, demonstraţii pe viu in faţa trat şi dumneavoastră în oa­ dormi liniştit'“. Nu răstălmă­ I la Institutul de subingineri. „Reflectorul" din centrul
tului ies tone de oţel, participă efectiv la repararea Inginerul Vamilian Vădu­ maiştrilor şi a şefilor de e- lă. cim aici expresia, ci doar o — Mi-a plăcut şi-mi place oraşului, acţiunea „Cu mi­
crofonul
nu sfaturi I mecanică a cuptoarelor. El a va lucrează în combinat de chipe şi am rezolvat chestiu­ — Da, dar tn sensul pro­ punem în legătură cu reali­ să învăţ. Am procedat fără şi altele. printre întîrziaţi“
19 ani. Cînd a venit în com­
înţeles că avem oameni pu­ binat, un inginer mai bâtrîn nea. De atunci nu mai pier­ priu al cuvîntului. Coinciden­ tatea de la oţelăria electrică. să ştiu după un adevăr pe
ţini şi că e bine să pună mi­ l-a chemat la el într-o anu­ dem oţel din pricina emulsi­ ţa cu broaştele este mai mult Este adevărat că lui Văduva, care l-am auzit mult mai tîr- ETICA MUNCII, etica
na. ei de grafit. Am înlocuit o ca şi întregului colectiv, i s-a ziu de la regretatul academi­ răspunderii sociale a pro­
Ilie Marinescu este şeful mită împrejurare şi i-a dat tehnologie cu alta şi lucru­ întîmplătoare. Sensul ei însă luat o piatră de pe inimă, fesiunii pe care o îndepli­
secţiei. Vorbeşte despre oa­ — Cum s-ar zice, ara capa­ să rezolve o problemă legată rile s-au schimbat în bine. era să mă zbat, să caut. Aşa printr-o rezolvare reuşită a cian Grigore Moisii: „Un neşti are mult de cîştigat
menii săi ca despre un lucru cităţi disponibile. de pierderile de oţel. Înainte Totuşi, dacă vreţi să mă am făcut. unei probleme dificile. Dar... elev deştept face raţiona­ dacă ea este permanent
de mare preţ. Despre fiecare — Are, şi le pune tn sluj­ de despărţire însă a ţintit credeţi, a fost mai greu să — Ce probleme vă frămîn- mente logice pe un lucru confruntată „pe viu". Pro­
ştie ceva ce îl defineşte. ba producţiei. Alţii, poate, să-i spună un fel de snoavă, înlocuim o veche mentalitate tă în momentul de faţă 7 rău". E rău să fii ignorat, să gramul de acţiuni educa­
nu ştii, e de-a dreptul tra­
— De ce aşezaţi pe Lazăr îşi ascund astfel de rezerve care suna cam aşa: Două a unor oameni legată de Ţi-ai făcut un pat bun l-am întrebat pe şeful secţiei. gic să-ţi pui toată viaţa în­ tive pe acest trimestru a
Nistor în rîndul întîi ? pentru a nu avea „dureri de broaşte au picat într-o oală vechi şl nou. Am dat dispo­ — Puritatea aliajului. Cînd trebări şi să nu le poţi da prevăzut mai multe în-
cap", pentru a nu-şi compli­ cu lapte. Una s-a scufundat, Tn care poţi dormi tîlniri „Faţă în faţă". Ast­
— Nu l-am aşezat eu; sin­ ca existenţa. Or, un comunist, a înghiţit lapte şi a murit. ziţie să se folosească exclusiv spun asta am în vedere o su­ răspunsuri.
gur s-a aşezat, prin tot ceea cred eu, are, între altele, şi Cealaltă s-a zbătut pînă cînd tehnologia nouă, dar n-o res­ liniştit medenie de aspecte. Am in — Ce vă preocupă tn pre­ fel, au stat „faţă în faţă“
ce face. Colectivul doar îi acest element de aliaj etic, în lapte s-a făcut un gogoloş pecta« toţi, lucru pe care vedete organizare, ordine, cu­ zent 7 cooperatorii din satul Po­
.recunoaşte acest loc şi-l res­ anume de a face mai mult l-am simţit. Veneam de-acasă, răţenie, desciplină tehnologi­ — Lucrăm împreună cu peşti cu jurişti, personalul
pectă. El are în grijă întregul decît îi cere formal o sarcină de unt. Broasca s-a urcat pe în orele mele libere, intram că, conştiinţă înaltă, cunoaş­ serviciul de cercetare al com­ medico-sanitar cu pacienţii,
utilaj de turnare — trenuri, primită, adică se automobili- el, s-a odihnit, apoi a sărit în oala de turnare şi contro­ Un lucru bun poate fi a- tere, spirit de întrajutorare binatului la obţinerea prafu­ angajaţii de la oficiul poş­
oale, cărucioare, cîrlige, trans- din oală. preciat în mii de feluri; fie­ şi multe altele. Oţelul pentru lui de toreretat. Stntem des­ tal cu cîteva zeci de cetă­
bordoare; cu alte cuvinte tot zează permanent acolo unde lam cum se execută operaţia care om are modul lui de rulmenţi, pentru ţevi de cen­ tul de avansaţi, dar mai a- ţeni şi alţii. Asemenea ac­
este greu, complicat şi nece- ţiuni „faţă în faţă" meri-
ce se mişcă pe roţi şi rul­ sar. trale termice, organe de ma­ vem de lucru încă destul pt- tă să fie reluate şi în pro­
menţi. Nu avem dureri de — Pe cine aţi mai avea tn şini, sape de sondă, pentru nă la realizare. Nu slăbim gramele pentru anul viitor.
cap cînd Nistor e la lucru. industria chimică nu trebuie deloc încercările. Trebuie să
primul rînd al detaşamentu­ să aibă incluziuni nici de ★
Nu ştiu dacă asta vă spune lui ? mărimi microscopice. Asta găsim un liant pentru priză
ceva, dar e mare lucru să — Pe inginerul Văduva, pe nu-i nici o exagerare. rapidă la temperaturi joase. Spuneam, la început, că
poţi avea încredere într-un topitorul Boţlan, pe maistrul Apoi, oţelurile acestea pre­ -k în programul de activităţi
om. La oţelăria electrică de la educative ce se organizea­
Giurca, pe secretarul de par­ tenţioase nu le poţi realiza Hunedoara oţelurile înalt a- ză, sub conducerea comi­
— De obicei, cină caracte­ tid şi pe mulţi alţii. decît cu oameni de nădejde, liate se obţin cu oameni în tetului municipal de par­
rizăm oamenii facem, în pri­ — Dumneavoastră in care cunoscători ai unui întreg care se aliază organic ele­ tid, sînt cuprinse, într-un
mul rînd, o raportare la mo­ rînd mergeţi 7 Mi se pare manual de chimie, chiar dacă mente de înaltă valoare eti-' trimestru, zeci şi zeci de
dul în care muncesc, în care firesc să vă consideraţi tot unii din ei n-au mult peste că : competenţa şi dăruirea, acţiuni. De educaţie poli­
îşi îndeplinesc sarcinile. şcoala profesională. La noi se tică, moral-cetăţenească,
în primul rînd. seriozitatea şi căutarea per­
— Este adevărat, dar poa­ face pragmatic chimie, dar manentă, neobosită. Aici, şe­ materialist-ştiinţifică, de
te incomplet. Vă surprinde ? — Despre mine, deocam­ se face zilnic. In al doilea ful secţiei, inginerul Marines­ cultură generală şi artis­
Ce vreau să zic 7 Cînd a- dată, nu. rînd, oamenii noştri trebuie cu, este o piesă principală. El tică. Este foarte pozitiv
vem de-a face cu un. comu­ — Dar, acest „deocamdată" să aibă o înaltă conştiinţă studiază în 3—4 limbi străi­ că ce s-a propus se res­
nist lucrurile capătă o nuan­ dăinuie la dumneavoastră de politică şi profesională, şi ne tot ce e nou în domeniul pectă. Insă, se mai pot a-
ţă specifică. Vorbim de Nis­ ani de zile... marea majoritate o au. producerii oţelului electric şl duce în viitor unele îmbu­
tor, dar am în vedere şi pe — Adică oţelurile înalt ali­ împărtăşeşte tuturor noutăţi­ nătăţiri de conţinut şi di­
alţii. Dacă aş spune că el îşi — Poate, dar ţineţi seama ate se fac cu oameni de un le. Astfel că pe poarta com­ versitate...
îndeplineşte ireproşabil sar­ că pe poarta combinatului înalt aliaj etic. binatului ies, odată cu oţelul,
cinile ce le are l-aş nedrep- ies tone de oţel, nu sfaturi. V&duvaşi l^ăr Nlstor. m6rC pr meIe rinduri> De la gtln 8 a U dreapta : loan Boţlan, Vamilian — Dacă vă place o astfel şi sfaturile lui. I.
d« formulăm CORNEL ARMEAN»