Page 50 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 888 © SIMBĂTÂ 15 DECEMBRIE 1973

OVID DENSUŞIANU

100 DE ANI DE LA NAŞTERE Tiierapira ?
7
A RTA M

cate, cît şi din punct de ve­ război mondial şl refăcut marcante, e serie de judecăţi
dere al iniţiativelor avute ; cu multă trudă pînă în ulti­ exprimate privind Şcoala la­
el a întemeiat Societatea fi­ mul an al vieţii autorului. tinistă, începuturile literatu­
lologică şi Institutul de fi­ Ovid Densuşianu a fost un rii poetice, asupra celui din­
lologie şi folclor cu publica­ Istoric literar de formaţie ţii poet modem — Vasile
ţiile respective : „Grai şi su­ occidentală franceză, care po­ Cîrlova — şi a prozatorilor e- HUNEDORENE
flet" şi „Buletinul societăţii seda cunoştinţe vaste despre poeid noi (N. Bălcescu, C.
filologice" ; din iniţiativa lui concepţiile şi metodele cri­ Negruzzi, A. Russo şi N. Fi-
s-a creat în cadrul Facultăţii ticii şl istoriei literare ale limon), pâstrîndu-şi valabili­
tatea pînă în zilele noastre.
de litere şi filozofie o cate­ secolului al XlX-lea, şi care
Orizontul cultural larg,
Filolog de renume euro­ dră de filologie şi folclor. era un bun cunoscător al
pean, istoric şi critic literar, Studiile folclorice publica­ mişcării simboliste. Adept al vasta Informaţie intelectua­
lă sînt după părerea lui Ovid
profesor, poet şi dramaturg te de Ovid Densuşianu (Păs- determinismului şi al evo- Densuşianu condiţii de bază La o aniversare Stringerc dc mină
— însă în primul rînd om ale creaţiei : „un scriitor nu CONFESIUNE
de ştiinţă — Ovid Densu­ toritul la popoarele romani­ luţionlsmului în literatură, se poate izola de ce se pe­ Celui ce stăruie două de­
Astăr.1,
poetul
şianu ocupă un loc bine de­ ce, 1913 ; Originea păstoreas­ Densuşianu îmbină critica trece aiurea, datoria lui e să mon împlineşte 20 Traian ani Flll- cenii aplecat asupra cuvîntu-
de
de
terminat în cultura româ­ că a Cin tării cîntărilor, 1916; estetică eu aceea a mediu­ activitate literară şl tot atttta
nească. Viaţa păstorească în poezia lui, examenul estetic în a- urmărească zi cu zi ce se ant de la prima poezie publi­ Un braţ al meu e fapta, Iar celălalt cuvintul, lui, căutîndu-l cu credinţă şi
tenacitate aroma şi culoarea,
socia­
ziarul
„Drumul
cată
In
Născut la 29 decembrie noastră populară, 2 volume naliza operelor literare fiind întîmplă în mişcarea litera­ lismului". Prietenă ml-e ploaia şl credincios ml-e vintul. dar mai ales maxima capa­
ră a străinătăţii şl să aleagă
1873, Ovid Densuşianu des­ tot ce poate fi folositor lite­ Evenimentul, pentru unii, Şl porţile cetăţii rări largi deschid In lături citate de a concretiza un
cinde dlntr-o familie de obîrşie 1922—1923 ; Folclorul, 1937 continuu prezent. înzestrat raturii la înălţarea căreia poate, nu semnifică prea mult. Cind vin Ia mine brazii, cu daruri şi omături. gînd ori un sentiment i se
literară
viaţa
hunedoreană cu bogate tra­ şi altele) au deschis noi căi cu un remarcabil spirit de voieşte să aducă partea lui Pentru Insă, pentru lumea hunedo­ cuvine fără îndoială un oma­
poe­
reană
diţii culturale. Bunicul său, de cunoaştere a trecutului sinteză, Ovid Densuşianu a de muncă". ţilor hunedorenl, Traian Flll- Trec primăveri pe dealul Bulbuculul cu turma, giu. Poetul Traian Filimon,
Bizanţiu Densuşianu, preot în poporului nostru, îşi păstrea­ făcut dovadă în toate lucră­ mon înseamnă un talentat biju­ care e totodată şi „decanul"
tier
sensibilitate
slovei,
Densuş, este autorul primei Tudor Vianu aprecia că lirică al remarcabilă, o pusă In Cu soarele prin crîngurl adulmecîndu-ml urma nostru de vîrstâ, merită din
culegeri de folclor, iar fiii ză şi astăzi veridicitatea prin rile sale de o privire sigură, „Densuşianu a fost, în epoca slujba spiritualităţii noastre Cind pe o culme-naltă, cînd intr-o vale-adincă, plin un asemenea gest ani­
acestuia, Nicolae şi Aron Den­ temeinicia argumentelor şl care ştie să surprindă feno- lui, unul din oamenii care actuale. Dar eu mă pierd In iarba nerâsârită încă. versar. Prezent timp de două­
suşianu (tatăl IUI Ovid) au au înţeles mai bine întin­ Este adevărat, nu putem cita zeci de oni în această pagi­
desfăşurat o largă activitate derea locului pe care îl de­ un titlu de volum semnat de Şl Iar porneşte hora luminilor pe muguri nă, animator neobosit al vie­
versu­
Fllimon.
publicat
Şl-a
culturală în interesul desci­ ■) ţine categoria estetică în for­ rile în ziare, reviste literare, ţii de cenaclu, el oferă în
frării originii limbii şi a po­ mula modernă a culturii ge­ culegeri colective, a fost prea Umplîndu-mă de păsări, de fluiere şl ruguri. acelaşi timp un permanent
adune
să
darnic
porului român, pentru cu­ nerale". El este de părere perţile unei le cărţi. Şl-a între co- Izvoarele coboară din munţi ulcioare pline exemplu de modestie şi de
citit
şl
noaşterea istoriei românilor atei^ DELICAIIÍL ERVIN că literatura trebuie să ur­ îşi citeşte poeziile In case de Să limpezească cerul şl cintecul din mine. neclintită încredere în capa­
din Transilvania. meze timpul care se schim­ cultură, în cenaclu, pe scenele
bă mereu, trebuie să trăias­ căminelor culturale şl oamenii citatea cuvintului de a întru­
Ovid Demruşianu, născut la că din permanenta ei înnoi­ 11 îndrăgesc, aşa cum sînt în­ Şi Iar se arcuieşte albastrul peste vară, chipa frumosul.
Făgăraş, se remarcă din Din modestie, din pudoa­ ta propensiune înspre Isco­ re; militează pentru înnoirea drăgiţi oamenii buni şl risipi­ începe secerlşu-n cîmpla mea solară. Aniversarea a douăzeci de
şcoală ca un elev şi student re sau poate din conştiinţa dire a acestui spirit. Fruntea inspiraţiei şi a formelor de tori dc talent. ani de activit'-'e publicistică
această
aniversare,
redac­
La
strălucit, absolvind în 1892 secretâ că e un Intrus pe înaltă, umbrită de fluturarea exprimare poetică, pentru ţia Ziarului nostru — unde a- Tîrzlu, se-ndeamnă nucii să-ml scrle-h toamnă carte, nu e, de ace un prilej de
Facultatea de litere din Iaşi târlmul poeziei, Ovid Densu­ semnelor de întrebare pe recîştigarea prestigiului so­ cum două decenii Traian Fl- Pădurile mă-ngină cu frunze de departe. bucurie numai pentru Traian
cu Magna cum laude, numai şianu nu şl-a semnat ver­ care le-a văzut mereu ]u- cial al poeziei şi poeţilor, Umon a publicat prima sa Filimon, ci pentru întregul
Intr-un an şl Jumătate de surile dectt cu pseudonimul cindu-l In faţă ca flăcările pentru „0 afirmare mai stă­ poezie şl al cătui colaborator Şi Iar încep salcîml! văzduhului să cearnă nostru cenaclu. Cu sinceră şi
statornic a rămas — îl urează
studenţie. Ervln. „Delicatul Ervln" l-au de pe comori este ceea ce ruitoare a influenţei . lor în să rămînă acelaşi poet veşnic Uimirea şi candoarea nuntirilor de Iarnă ; colegială solidaritate, îl strîn-
Plecînd la specializare în spus literaţii vremii şl amin­ m-a atras întotdeauna la viaţa Intelectuală a timpu­ tînăr, aplecat cu sensibilitate Nemărginirea lumii suavă mă cuprinde, gem mina, dorindu-i alte de­
străinătate, face studii stră­ tirea poetului şl a Influen­ Densuşianu. Pînă şl dintr-o lui". Spiritul său era lucid, fierbinte asupra vieţii şl sim­ Toţi anii mei sint arbori şi poartă-n crengi colinde I cenii de împliniri !
notaţie lirică paşnic agrestă Si
lucite cu romanişti de seamă ţei sale asupra momentului închinat marilor forţe ale ţirii sale şl a semenilor săi. Cenaclul „RITMURI"
oa Adolph Tdblev, A. BrQk- literar e vie încă, tn vreme şi foarte oarecare, ţîşneşte naţiunii umane, proslăvind TRAIAN FILIMON Deva
ntr, E. Schmidt, în Germa­ ce poezia pe care a scris-o subit, dramatic Încovoiat pe­ limpezimea în cugetare şi Redocfla
nia, şi Gaston Paris, în Fran­ şl-a scuturat petalele, ofili­ ste lume, semnul Întrebării: expresie, armonia artei şi J
ţa, care a avut e influenţă tă de mult. Fenomenul cred „Amurg. Din cimp se-ntoar-
covîrşitoare în formaţia şti­ că şl-a gâslt explicaţia cea ce-o turmă,/ Trec etţiva-aga- sensul eî mereu progresist.
inţifică a" lui Densuşianu. mal apropiată de adevăr le pe cărare./ Spre cer din După cum mărturiseşte De o lună lampa minerului GopSlăria de altădată Deodată uşa se deschide
prin Eugen Lovlnescu. „Cri­ linişte se-nalţă/ Un semn n-a mai fost clintită din grin­ violent. In prag, baci Lae,
întors in ţară în 1897, le tica a-Iul Densuşianu - uriaş de întrebare". îndoiala „scrisul l-am considerat tot­ vecinul. Gîrbovit, alb la fa­
vîrsta de numai 24 de ani i - scrie el - a determinat şi pasiunea cercetării l-au deauna ca un apostolat-legat dă, de 30 de zile nimeni nu ţă, minerul părea câ poartă
se încredinţează, cu titlul de poezia Iul Ervln“ şl nu In­ ferit de eşuarea tn extreme. uneori, ca orice apostolat, i-a mai umplut bidonul cu un sac cu pietre pe umeri.
profesor suplinitor, catedra vers, ctfm se întîmplă în­ Receptiv faţă de tot ce era apă: au trecut patru săptă- D O S C U Ţ A Dar n-avea nici pe umeri,
de „Istorie a limbii jji lite­ deobşte In cazuri asemănă­ nou şl valoros sau măcar de o mucenicie cu care nu mîni de cînd ciocanul de a- nici în mînă altă povară de-
raturii române“ de la Facul­ toare. Poezia Iul Ervln e re­ interesant dincolo de hota­ se pot deprinde cei slabi ; bataj a prins rugină sub pat... cît o scîndurica uşoară, în­
tatea de litere şi filozofie torică la modul comun şl rele ţării, n-a alunecat nici­ prefacerea literaturii în ne­ Tatăl lui Sîvu a fost îm­ negrită de cărbune, pe care
din Bucureşti. In anul 1901; ostentativ vîtalistâ, dar, pa­ odată în exhibiţionism cos­ gustorie am lăsat-o altora". puşcat în august 1929 la gre­ nului, lingă bidonul de apă odată cu vuietul dudei, al o aşeză pe masă.
în urma unui concurs, eSte radoxal, lipsită de nerv şl mopolit. Antltradiţlonallst eu va din Lupeni, de jandarmi, şi pachetul cu mîncare. Hai­ sirenei... Ce-i, ce s-a întîm-
numit profesor titular pe ca­ monotonă. E firesc să fie replică tranşantă Şl sarcas­ Tinerilor grupaţi în jurul apoi a fost îngropat alături nele îl aşteptau împăturite plat ? — Mamă, doscuţa lui Sil­
tedra de „filologie romanică aşa de vreme ce Densuşia­ tică - el a creat termenul său le-a insuflat pasiunea de alţi mineri în ţintirimul sub doscuţa. Dinspre uliţă au început să vii !, zise mirată Ana-mică şi
cu specială privire la limba nu omul, după cum apare de „păşunism", devenit cu pentru lectură, ambiţia de a de sub dealul Roşia. Singu­ După ce sorbi cafeaua fier­ se audă ţipete, uşi trîntite, luă scîndurica să se joace cu
română", la care va preda din mărturiile contempora­ anii adevărat concept care-şl le instrui, iar revista condu­ rul bărbat a rămas în casă binte, se îmbrăcă pe înde­ alergătură... ea.
pînă la sfîrşitul vieţii sale. el, un bărbat de 11 ani... Sla­ lete. Apoi auzi o bătaie la Mama lui Sîvu căzu îna­ Umerii femeii porniră să
nilor, era Intr-adevăr un de­ păstrează mereu proaspătă să de el a jucat un rol de bă nădejde pentru mama lui,
Spirit tenace, luminat de licat şl un solitar tn sensul savoarea - Ovid Densuşianu uşă. Era baci Lae, un miner poi între perne ; îşi apăsă se zguduie mai tare, dar nici
simţ critic şi de pasiunea a- nobil şl cărturăresc al cu- şl-a zidit întreaga operă pe recomandare a poeziei con­ bolnavă de piept, cu şalele din vecini, care îl primise iar coatele în saltea, să se un sunet nu-i mai ieşea a-
devărului, în bogata lui ac­ vtntului. Energetismul fîlfll- un solid şl organic sentiment temporane în mediile acade­ rupte de atîta spălat pe la să lucreze „doscar“ in grupa ridice, dar nu mai izbuti, cum din gură. Ana-mică, par­
tivitate Ovid Densuşianu a tor „nu-l prinde”, e ca o al trecutului. Personalitatea mice, intelectuale, a îndepli­ „domni",.. De Ana-mică, so- sa. Camera se micşoră parcă sleită de febră. Mai avu doar că ar fi vrut s-o mîngîie sau
realizat e operă valoroasă, haină de împrumut. Dar sa stăruie tn zarea ani­ nit în parte rolul unei tri­ ră-sa cea de 5 ani, nici nu atunci cînd bărbatul, un a- putere să o cheme pe fată, să spună ceva. Se răzgîndi
remarcabilă prin analiza a- toate acestea s-au estom­ poţi vorbi l Ce ajutor poţi devărat uriaş, trecu pragul, pe micuţa Ana : însă şi ieşi repede din casă,
dîncă a faptelor, prin bogă­ pat cu timpul şl ceea ce lor, de pretutindeni vizi­ bune ce a promovat adevă­ să-i ceri I aplecîndu-se... — Vezi ce-i afară ! chemată de vocile celor por­
ţia de material care ajută rămfne să stăruie azi cu e- bila, cu eleganţa şl nobila rul în artă, tendinţele de Intr-o zi, mama sa a venit Cu lămpile aprinse în mîi­ Ana-mică privi pe fereas­ niţi să-şi salveze tovarăşii
la 0 mai bună cunoaştere a gală Intensitate din persona­ nelinişte b unui plop argln- înnoire a lirismului poeziei acasă tmpleticindu-se. Sîvu ni, ieşiră apoi fără o vorbă tră. îngropaţi în mină. Zgomotul
trecutului poporului nostru. litatea lui Densuşianu-Ervln tiu. româneşti. Savant erudit şi s-a repezit să-i ia bocceaua din casă. Aşa se cuvenea. — Toţi fug la mină... paşilor săi prin curte fu cu­
„Cursurile predate de Ovid este neliniştea şl permanen­ RADU CIOBANU distins profesor, în diversele cu rufe din mîini. femeia Minerii nu-şi iau rămas bun — La mină... silabisi feme­ rînd acoperit de vaierul si­
s-a lungit pe pat şi l-a che­
Densuşianu timp de peste la plecare. ia şi se înecă într-un potop renei, care nu-şi mai termi­
patru decenii au tratat, du­ domenii pe care le-a culti­ mat lingă ea : Dar femeia îl însoţi cu de tuse. na tînguirea...
— Suie în pod şi ia de
pă cum subliniază fostul său vat, a deschis drumuri şi 'a urarea minerească: Ana-mică o privi pe mai- Femeia tăcea, iar Ana-mică
student — profesorul Boris creat şcoală. Mulţi dintre sub căprior doscuţa... — Noroc bun ! că-sa cu ochi mari, fără să
Sîvu a tresărit. De 30 de zi­
Cazacu — cu o remarcabilă caracterul creator al inter­ menul literar în cele mai lingviştii şl istoricii noştri ...Afară, forfotă mare. Pil­ înţeleagă de ce tuşeşte aşa repeta din. vreme în vreme:
competenţă, cele mai varia­ pretărilor. In domeniul isto­ largi perspective. El are me­ le aştepta clipa asta 1 Ştia curi, pilcuri de mineri pe rău. — Mamă, doscuţa... doscu­
te probleme ale ştiinţei fi­ riei şl criticii literare, s-a ritul de a fi fixat printre cei literari (Boris Cazacu, Ale­ că aşa trebuie să fie. Alt străzi. Din cînd în cind, — Mamă, vrei puţină apă ? ţa lui Sîvu...
lologice, acordînd specială ilustrat prin lucrări, precum: dinţii marile epoci de dez­ xandru Rosseti, Jâk Byck, bărbat nu era în casă! De printre ei vedeai şi cîte un Dar femeia n-o mai auzea.
atenţie istoriei limbii şi li­ Şcoala latinistă în limba şi voltare a literaturii noastre, Dlmitrle Popovici, Dumitru atîtea ori s-a urcat în pod „doscar" de 11-12 ani ca şi Numai umerii îi tresăltau în­ IRIMIE STRĂUJ
teraturii române. literatura română, Sufletul potrivit cu evoluţia Istorică CaracOsteâ, Pompiliu Con- să mîngîie lemnul de gorun Sîvu, cu scîndurica de go­ tre perne, iar afară sirenele (Din volumul „Alungarea
lustruit,
ca
doscuţei
—
al
Prestigiul profesorului se nou In poezie, Ideal şi în­ a societăţii. Pronunţîndu-se stantinescu şi alţii) aduc ars, împestriţat cu ţăndări run sub braţ, tîrîndu-şi som­ vuiau mereu... Au trecut balaurului", In curs de
dator* profundei cunoaşteri, demnuri (In conferinţele împotriva diletantismului, vinete de cărbune, înfipte în noros bocancii grei, prea două-lfei ore şi sirenele tot apariţie la Editura
„Vieţii noi“), Barbu Dela- semnalînd cele mal impor­ prinos de recunoştinţă emi­ mari. vuiau... „Ion Creangă")
îndeosebi ia domeniul ro­ vrancea (discurs de recepţie tante scăderi ale criticii tim­ nentului profesor pentru fibrele sale aţoase... De atî­ Umbre în ceaţă.
tea ori a încercat-o în maga­
manic, a fenomenelor ling­ cu prilejul intrării în Aca­ pului săU: îngustimea de contribuţia adusă în pregăti­ zia de cărbuni, răscolind cu Curînd, toate se topiră, în­ I’
vistice şi literare, rigorii ra­ demia Română), Dante şi la­ vederi, lipsa gustului estetic, rea şi formarea lor ştiinţi­ ea grămezile de bulgări ne­ ghiţite de gurile minei, să­
tinitatea, Sufletul latin în li­ o anumită sărăcie şi rigidi­ pate sub munte, spre locu­
ţionamentului ştiinţific, şl gri, lucioşi. Cu doscuţa din Poşta íiterara
teratura nouă, Literatura ro­ tate teoretică, lipsa de dis- fică. rile de unde se scotea căr­
absolutei sale onestităţi in­ mână modernă ş.a. Activita­ cernămînt în lectură, nivelul Savant ce şî-a dăruit în­ pod a început şi tatăl său bunele.
telectuale". tea de critic literar s-a con­ scăzut la care se predă li­ treaga existenţă studiului şi mineritul, folosind-o în rînd De cîteva ore, de-acum Mircea Ţălan — Dobra. şi multe poticniri în... or-
cu alţi zeci de copii, la îm­
In domeniul filologiei, fol­ cretizat mai ales în artico­ teratura în şcoli, Ovid Den­ muncii creatoare, Ovid Den­ pinsul cărbunelui din tune­ „ăoscarul" Sîvu trudea sub Se remarcă uneori nişte tografie.
lele publicate timp de două suşianu — la catedră şi în pămînt, cot la cot cu alţi
cloristicii şi istoriei literatu­ lurile de sub munte, pe sunete care îngînă poezia; B.C. — Deva. Dincolo
decenii în paginile revistelor publicistică — promovează o suşianu ocupă în istoria cul­ copii, ghemuinău-se pe sub j e cazul să insistaţi. Dar
rii el a Introdus spiritul „Viaţa nouă“ şi „Farul“. In critică vie şi nuanţată, eu turii româneşti un loc de scocuri, la vale, spre vago- grinzi, pe sub boitele joase ■ cum rămîne cu „Şi chem de aerul naiv şi de can-
a
fîstîceală
ştiinţific obiectiv şi riguros 1901 publică primul volum vădite calităţi artistice, ba­ lumină şi adevăr. neţi... Deci de mîine şi el va ale tunelurilor, să împingă 5 lumina în palatul vieţii/ dida simte printre vorbelor,
se
rînd uri
de cercetare, a creat şcoală al monumentalei sale lucrări zată pe o informaţie largă Cinstirea memoriei lui cu coborî în mină... grămezile de cărbuni tîrîş, să pigmenteze sîngele/ şi un oarecare freamăt. Pen­
Istoria limbii române, „ope­ şi analiză adîncă a fenome­ Copilul mîngîie lemnul din răsputeri, cu mîinile şi
prin direcţia nouă dată cer­ vechi, lustruit... ochii minţii/ şi care sfarm tru o concluzie, este însă
ră de sinteză care impresio­ nului literar. In lucrarea prilejul împlinirii a O sută picioarele, ajutaţi de doscuţa, ireversibil taina astre-
cetărilor, a deschis largi per­ nează prin vasta erudiţie şi Literatura română modernă, de ani de la naşterea sa, Noaptea a dormit iepureş- din deal în vale, pe scocuri lor/“ ? prea devreme.
Macovci
—
Domnica
spective pentru aprofunda­ originalitatea gîndirii autoru­ istoricul literar îşi afirmă este un act de gratitudine te. In zori a tresărit, simţind de lemn, spre vagoneţi... | Ovidiu Volocom — Prad. Geoagiu, Vasile Ludoşan —
rea acestor discipline. lui". Publicarea celui de-al deplin calităţile, înfăţişează din partea celor de aceeaşi mina fierbinte a mamei pe Dar ce-i, ce s-a-ntîmplat ? Cîteva sclipiri. Dar cită Vălişoara. Poeziile dv. sînt
frunte.
In cercetarea limbii şi li­ doilea volum al acestei lu­ cu o mare putere de con­ obîrşie, pentru tot ce-a dă­ Odăiţa umplută de miro­ Mama lui Sîvu, arsă de vorbire ! simple exerciţii, neconclu­
într-un
stil
sobru,
centrare,
teraturii noastre, meritele crări a durat o îndelungată lapidar, tot ceea ce este e- ruit culturii româneşti. sul cafelei de orz era lumi­ frigurile bolii, a sărit buima­ Viorel Iordache — De­ dente, în marginea folclo­
că din patul unde zăcea.
lui Densuşianu sint remarca­ perioadă, manuscrisul fiind senţial pentru definirea mo­ nată doar de lampa de mi­ Pe geam văzu deasupra va. Multe lucruri banale rului. Red.
bile atît prin studiile publi­ pierdut în timpul primului mentelor şi personalităţilor Prof. IOAN DAMŞA ner, agăţată de spătarul scau­ minei un fum verzui înălţat
uman şi realizarea pe plan social există un n
Film port de ireductibil antagonism. Or, acest r;
port, care duce la dezumanizare evidentă,
alienare, nu permite nici un repaus peni:
restabilirea echilibrului interior; clintit de sei
44
tratează probleme ale opiniei publice, modali­ Paradisul mul dramei subiective. Iată cum acţionează ;
tatea definirii acesteia, preocupările şi studiile Spectacole lături de trauma psihică provocată de moarte
femeii iubite factorul social nemilos, paralizia
Editorial© efectuate în ultimii ani în acest domeniu. tentativa ieşirii la suprafaţă a lui BilLy Tuli;
Tratînd opinia publică în socialism, A. Bon­
drea scoate In evidenţă deosebirea radicală După explorarea plină de har a unor parti­ Adevăratele motive ale ratării nu sînt, dec
Aureîian Bondrea dintre conţinutul acestei opinii şi a opiniei în Omagiu minerilor n turi foarte diferite (cum ar fi lumea fabuloa­ cele invocate de credinţa sofisticată într-un f;
turn de dincolo de voinţa umană, ci acelea c;
societăţile bazate pe clase antagoniste care se 99 să şi cvasi mistică a vînătorilor de cetacee din
manifestă atît pe planul conţinutului, al esenţei „Moby Dick“ ; cea policromă şi fermecătoare, re îşi au rădăcinile într-un context social foa
„Opinia publică in procesul zale, precum şi al rolului şi funcţiilor ei în ca un tablou de Renoir sau Toulouse-Lautrec, te concret, contaminat de oribila maladie ră:
societate. pe micul ecranI din „Moulin Rouge" şi microcosmul straniu, pîndită de viţelul de aur.
Marele actor Stacy Keach prezintă cu o zgi
Natura nouă a opiniei publice, arată autorul, sfîşiat de contradicţii existenţiale al/ dramei duitoare veridicitate lumea in care succesul
făuririi societăţii socialiste îşi găseşte cea mal deplină expresie în cele ziunea prezintă, sub genericul „Omagiu", se- lui Tennessee Williams, „Noaptea iguanei"), ceea ce se leagă de el este relativ, absolut
Mîine, cu începere de la orele 18,00, televi­
două funcţii pe care le exercită : funcţia de a-
preciere a proceselor şi fenomenelor sociale şi lecţiuni înregistrate din marele spectacol „O- aproape că nu ne surprinde aplecarea iui John fiind doar durerea provocată de nedreptatea
problematicii
asupra
Huston
încorporate
grave,
de inechitatea socială.
multilateral dezvoltate“ funcţia de creaţie a proceselor şi fenomenelor magiu minerilor“ desfăşurat în urmă cu două de existenţa fragilă, caracterizată de străluciri AL. COVACI
comportamentului
uman.
şi
a
precum
sociale
săptămâni ia Casa de cultură din Petroşani.
Autorul reliefează unitatea dialectică dintre In distribuţie : artişti amatori din judeţul efemere şi persistente decepţii, a boxului pro­
fesionist.
cele două funcţii care se materializează in Hunedoara, precum şi artişti din alte locali­ Chiar rapontînd la celebra nuvelă „Mexica­
Lucrarea apărută în Editura Dacia pune în creşterea considerabilă a rolului opiniei publi­ tăţi din ţară. nul“ a lui J^ck London, sau la filmul „Cine­
dezbatere problemele deosebit de importante în ce ca forţă motrice a progresului social. In ace­ Emisiunea semnată de Gheorghe Miclea şi va acolo sus mă iubeşte", „Paradisul" se re­
etapa actuală •— opinia publică şi rolul ei în laşi timp, autorul tratează într-un mod foarte Virgil Comşa este prezentată de .Emanuel Va- comandă, prin virtuţi proprii impunătoare, o
noua etapă istorică de făurire a societăţii so­ accesibil cititorului, _ dar în acelaşi timp într-o leriu. frumoasă şi tulburătoare parafrază a temei fe­
cialiste multilateral dezvoltate. ţinută ştiinţifică, trăsăturile caracteristice ale Vă prezentăm pe doi dintre protago­ ricirii pierdute, a problemei pervertirii nobilu­
Autorul începe această carte ou tratarea con­ opiniei publice, tratînd caracterul unitar, pro­ niştii emisiunii: balerinii Leni Dacian şi Amat- lui spirit competiţiomal de afacerea insalubră
ceptului de opinie publică, urmărind în ace­ funzimea ştiinţifică în aprecierea fenomenelor, to Checiulescu, prim-solişti ai Teatrului de ope­ din culisele ringului.
laşi timp evoluţia lui în decursul societăţii o- faptul că opinia publică se formează într-un ră şi balet din Bucureşti, care au avut ama­ Ecrânizînd romanul „Fat City“ al lui Leo-
meneşti. Se reliefează astfel că opinia publică, cadru organizat, sfera largă de cuprindere a bilitatea de a oferi un autograf cititorilor zia­ nard Gardner, John Huston pune sub lentila
ca fenomen social, a apărut şi s-a dezvoltat fenomenelor şi domeniilor sociale în care îşi rului nostru observaţiei pertinente un dublu proces de de­
încă pe primele trepte ale dezvoltării umane exercită influenţa. cadenţă : acela al boxerului Billy Tully şi ace­
în orînduirea gentilică, dar termenul de opinie In tratarea acestor trăsături caracteristice ale la al spectacolului sportiv care — îndepărtîn-
publică a apărut, mult mai tîrziu, în perioada opiniei publice socialiste, autorul foloseşte ca du-se de la scopurile sale iniţiale, cinstite şi po­
revoluţiilor burgheze, cînd masele populare principale surse documentele elaborate de Con­ zitive — tinde să devină, din ce în ce mai
încep să se afirme pe arena politică. Autorul, gresul al X-lea al P.C.R., de Conferinţa Naţio­ mult, un bussiness aranjat şi măsluit, urmărind
urmărind modul de tratare a conceptului de nală şi Plenara C.C. al P.CÎR. din 3—5 noiem­ în exclusivitate ciştigul material al manageri­
opinie publică pe diferite trepte de dezvoltare brie 1971. Lucru dealtfel constatat şi în cea lor lipsiţi de scrupule.
a societăţii omeneşti a reuşit să selecteze ceea de a doua parte a lucrării, unde se tratează La o primă vedere s-ar părea că boxerul —
ce filozofii au susţinut privind această impor­ rolul opiniei publice în etapa făuririi societăţii care la vîrsta de 29 de ani părăseşte ringul
tantă problemă. socialiste multilateral dezvoltate. — poartă în sine, predestinat, morbul eşecului,
Sînt combătute concepţiile idealist obiective Avînd în vedere că în zilele noastre proble­ vocaţia pentru o linie existenţială moartă. A- Scenă din film.
ale lui Hegel care deşi a enunţat o idee valo­ matica opiniei publice ocupă un rol important devărul este, însă, că nu există nici o fatalita­
roasă, interesantă, privind definirea opiniei pu­ în gindirea filozofică şi social-politică, atît sub te care urmăreşte cu furie strivirea lui Billy
blice, şi anume că ea exprimă interesele ge­ aspectul general, ca atare, cît şi al modalităţilor Tully. Există, în schimb, un complex de cau­ Pentru melomani
nerale, se ocupă de chestiunile generale ale practice de studiere, de cunoaştere a tendin­ ze care înrîureşte viaţa personajului, condam-
colectivităţii, el afirmă că masele şi poporul nu ţelor ei evolutive, consider că lucrarea de faţă nînd-d la ratare'. Există, de asemenea, o cir­ © Amatorii de muzică populară vor găsi î
pot fi purtătorţ ai interesului general, că a- se înscrie in preocupările actuale ale politicii cumstanţă fundamentală negativă (moartea magazinele de specialitate noi discuri cuprir
ceasta o are numai monarhul şi guvernul pru­ partidului nostru. A. Bondrea a reuşit să re­ soţiei boxerului) care propagă în cercuri con­ zind suite de jocuri din diferite regiuni al
sac, de aici concluzia că masele trebuie su­ dea tot ce este mai semnificativ in tratarea „JLJ ,Î-tU «JAvui.. centrice numeroase neşanse, prilejuri de agra­ ţării, cîntece executate la cobză, ţiteră, ţamba
bordonate guvernului prusac şi monarhului. conceptului de opinie publică, lucrarea a-dre- vare a crizei temporare. Billy Tully este un vioară cu goarnă sau interpretate de cunoscu
Lucrarea remarcă aportul adus de Marx şi sîndu-se nu numai oamenilor de strictă specia- ■ lî'-a.AV - Ia exemplu concludent al acelor oameni care de­ solişti vocali. Melodii de Laurenţiu Profet:
Engels în tratarea conceptului de opinie publi­ lítate, ci tuturor factorilor educaţional: şi pu­ vin victime ale „legii succesului", atît de ca­ pe versurile unor poeţi români, un disc in ti tu
lat „Viaţa lumii”, realizat de Tudor Gheorghi
că. De asemenea, leetufind lucrarea, se obser­ blicului iarg. fcJU O*' racteristică pentru fiecare domeniu al vieţii de precum şi o serie de noi înregistrări ale uno
vă spiritul selectiv al autorului care a ştiut să Prof. NICOLAE VINTilA afaceri. In virtutea acestei „legi", între tră­ populari cintăreţi de muzică uşoară îmbogă
discearnă din bogata literatură filozofică ce Hunedoara irea interesantă a unui sentiment eminamente ţese discografia acestei luni.