Page 53 - Drumul_socialismului_1973_12

wrowi"-" _ -
Proletari din toate iările, uniii-vă !

Tehnologii noi, economia construcţiilor —
I.N.C.E.R.C., s-a trecut, re­
moderne cent, la fabricarea unor a-
partamente integral prefa­
in construcţii bricate pentru blocuri de
locuinţe de patru etaje.
Cercetarea ştiinţifică con-- Dezbatere
tribuie în bună măsură la
realizarea acţiunilor iniţiate pe probleme
pe şantierele de construcţii ale dezvoltării
pentru dublarea productivi­
tăţii muncii în următorii economice şi sociale
4-5 ani. Specialiştii din
institutele de cercetări şi Academia de ştiinţe so­
proiectări pentru construc­ ciale şi politice a organizat
ţii şi materiale de construc­ sîmbătă o dezbatere pe
ţii au elaborat în ultima probleme ale dezvoltării e-
vreme o serie de tehnologii conomice şi sociale, la care
noi, moderne, cu rol impor­ au participat cadre didac­
tant în scurtarea termenelor tice universitare. cercetă­
de execuţie, în ridicarea tori, reprezentanţi ai unor
ANUL XXV Nr. 5 889 DUMINICA 16 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI potenţialului productiv al instituţii centrale, specia­
activităţii în investiţii. lişti din producţie.
In timpul lucrărilor, au
Printre acestea se numă­
comunicări
ră şi proiectele unor blocuri fost prezentate perfecţionarea
la
referitoare
ceramice uşoare cu goluri, cadrului legislativ privind
ale căror dimensiuni întrec dreptul de proprietate so­
de 10 ori formatul unei că­ cialistă de stat, natura
rămizi normale. Timpul contradicţiilor în societatea
HI J&M:If{ 7 3 realizat exemplar,la toţiindicatorii prevăzut pentru lucrările de socialistă, conducerea pla­
zidărie se reduce cu apro­
-, • J> - rnÇif, ximativ 50 la sută ; în ace­ nificată şi autonomia uni­
tăţilor socialiste etc.
11 U L 74 pregătit şi demarat optim laşi timp greutatea zidăriei
se reduce cu circa 30 la Lucrări de
sută, datorită densităţii re­
duse a blocului ceramic. Da­ îmbunătăţiri funciare
LA S. U. T. DEVA, PE TIMPUL IERNU torită acestui fapt, în anul
viitor 80 la sută din mate­ Departamentul de îmbu­
elaborat
a
rialele ceramice de vor fi nătăţiri Funciare tehnico-eco-
zidărie
documentaţiile
livrate
şantierelor
Maşinile şi utilajele astfel de elemente mari, iar nomice pentru lucrările dese­
de
irigaţii,
îndiguiri
şi
în anul 1975, ponderea lor
cări ce vor începe în anul
va creşte la 90 la sută.
viitor. Printre principalele
Căi noi de sporire a pro­ obiective prevăzute se nu­
lucrează în condiţii bune curs de aplicare şi pe şan­ mără sistemele de irigaţii
în
muncii
sînt
ductivităţii
din
Răzmireşti,
Giurgiu
—
construcţii
de
de
tierele
locuinţe. Apare evident ten­ judeţele Ilfov,, şi Teleor
man, în suprafaţă de 33 200
Realizarea cu aproape do­ Amplul plan de acţiune în­ Nici munca în cadrul ate­ dinţa specialiştilor să trans­ ha şi Crivina — Vînju Ma­
uă luni înainte de termen tocmit pe perioada de iarnă, lierelor nu are de suferit. forme şantierele • în mari re,- din judeţul Mehedinţi,
a planului pe 1973 a permis rezolvarea pînă la această Muncitorilor care lucrează platforme de montaj a sub- de 38 000 ha. In privinţa
colectivului de muncă din dată a măsurilor prevăzute aici li s-au creat, faţă de a- ansamblelor fabricate in­ desecărilor, cel mai mare
cadrul staţiei de utilaje şi asigură crearea unor condi­ nii trecuţi, condiţii mult mai dustrial de întreprinderi volum de lucrări va fi exe­
transport a Trustului de con­ ţii optime de muncă la fieca­ bune. specializate. In acest scop, cutat în judeţele Galaţi,
strucţii Deva să pregătească, re punct de lucru. Confrun­ — Există la ora actuală un în baza unor proiecte rea­ Brăila şi Vrancea, unde ele
C.T.E. MINTIA. Muncitorul specialist Petru Popa, împreună -cu maistrul Iosif Matei, exe­
j ii bune condiţii startul pro­ taţi cu rigorile iernii, oamenii climat favorabil de lucru la cută verificarea reparaţiei supapelor de reglaj ale turbinei nr. 4. lizate de Institutul de cer­ vor cuprinde o suprafaţă de
ducţiei pe 1974, dar mai ales au ieşit învingători. nivelul tuturor formaţiunilor Foto : VIRGIL ONOIU cetări pentru construcţii şi 34 500 ha.
să asigure un ritm normal — Dacă în anul trecut am de lucru — ne spunea sudo­
de lucru, pentru utilaje şi simţit lipsa materiilor pen­ rul \Şefan Deak, secretarul
maşini aflate în timpul ier­ tru pornirea utilajelor grele, organizaţiei de bază din ca­
nii, pe şantierele judeţului. de această dată le-am' procu­ drul atelierului utilaje. Ne
rat din timp — ne informa
Pînă acum lucrătorii secţiei lovim însă şi în prezent de DEVA, un „şantier" ca mul­ atit de mare şi Importantă
au fost puşi la încercări di­ ing. Nicolae Maiorescu, di­ lipsa unor piese de schimb, te altele. Trecem zilnic prin­ „CONSTRUIND, DARUIM chiar din primul an ; asta mă
ficile. Temperaturile scăzute rectorul staţiei. La toate ca­ după cîte am înţeles foarte tre clădiri noi, moderne, pe bucură foarte mult. Fabrica
tegoriile de utilaje s-a făcut
din unele zile nu au permis greu de procurat, care ne va avea o suprafaţă totală
instructajul cu mecanicii FRUMOSUL DIN NOI TĂRII“... de 5 ha, şi va produce anual
pornirea în timp optim a u- pentru pornirea pe timp de împiedică să realizăm unele 15 milioane mp de ţesături.
tilajelor grele. Se putea pier­ iarnă. De asemenea, agrega­ reparaţii de strictă urgenţă. Personalul' va fi compus din
de de fiecare dată timp pre­ tele dispun de 150 bucăţi Grijă deosebită trebuie să 1 200 muncitori, majoritatea
laşi nici dinele afară". Aici,
— Tovarăşe Popa, deşi sîn-
ţios pentru lucru, dar mun­ lămpi cu benzină repartiza­ aibă faţă de utilaje şi meca­ care le admirăm fără să ne atmosferă obişnuită de lucru, teţi foarte ocupat, vă rog femei, 200 - personal auxi­
gîndim, poate, la cei care au
ca hotărîtă, priceperea echi­ te în funcţie de necesităţi. nicii care le mînuiesc, deoa­ muncit pentru a le înălţa. Şi de... şantier. II caut pe to­ să-mi vorbiţi despre primul
pelor mobile ale atelierului Puşi în faţa situaţiei de a rece s-a dovedit că majorita­ tot zilnic trecem pe lingă ei. varăşul Alexandru Popa, deşi dv. şantier unde aţi lucrat în liar de întreţinere şi tehnic.
mecanic au făcut posibil ca ne convinge de modul cum tea defecţiunilor se datoresc pe lingă aceşti meşteri, fără sînt avertizată de muncitori calitate de maistru. La dispoziţia lor vor sta 560
activitatea să fie începută în este respectat programul de şi unei slabe utilizări şi în­ a le observa decît cizmele că „nu-l găseşti niciodată în de războaie şi utilaje mo­
timpul cel mai scurt posibil. lucru pe timpul rece, am fost treţineri. mereu murdare de noroi şi birou". Se şi adeveresc spu­ — De aproape 20 de ani derne, care vor purta cu mîn-
—• Desigur, mulţi dintre plăcut impresionaţi de faptul Graficele de eşalonare a salopetele pline de var şi ci­ lucrez ca tehnician sau şef drie inscripţia „Made in
de lot tot pe şantiere, dar
sele acestora şî numai după
mecanicii noştri de utilaje, că propunerile izvorîte din lucrărilor de revizii şi repara- ment. îndelungi căutări reuşesc să-l maistru sînt numai de un an. ELISABETA POPA
cum sînt Ioan Asafti, Mihai necesităţile muncii pe şanti­ Am vizitat şantierul fabricii găsesc în mijlocul unei echi­ Şi consider că şantierul, con­ Deva
Lunic, Dumitru Necula — ne er au fost traduse în fapt. La C. DUMITRU de. mătase într-o zi în care pe de dulgheri, unde dădea ducerea lui, a avut mare în­
spunea tovarăşul Petru Bar- punctele de concentrare a - vorba românului — „să nu diferite explicaţii. credere, dîndu-mi o lucrare (Continuare in pag. o 3-a)
na, secretarul comitetului utilajelor există asigurată a-
de partid pe secţie, au reu­ pa caldă aât de necesară a- (Continuare tn pag. a 2-a)
şit să se descurce pe şantie­ cum la pornire. S-a asigurat
re şi fără sprijinul nostru, în cantităţi suficiente şi mo­
datorită în primul rînd .bu­ torina, care poate rezista la
nei lor pregătiri profesiona­ o temperatură de minus 15
le, dorinţei fireşti de a se grade. Grija faţă de om se DEZVELIREA ISIHII LUI IN ZIARUL DE AZI
achita cu cinste de sarcinile simte din plin. 'La utilajele
pe care le au de îndeplinit. fără adăpost s-au montat ca­
Mai avem însă şi dintre â- bine noi, iar la cele desco­ La Densuş, străveche aşe­ docent Boris Cazacu, mem­ ră de sculptorul Nicolae A- IN PAGINA A ll-A noştinţelor ştiinţifice in oraşul Simeria
ceia care aşteaptă să primeas­ perite mecanicii au fost do­ zare transilvană, ieri la a- bru corespondent al Aca­ dam din Orăştie — poartă
că totul de-a gata. Acest lu­ taţi cu echipamentul de pro­ miază, un mare număr de demiei R.S.R., Ion Rizescu, inscripţia „Ovid Densuşia­ $ Omagiu celor ce ne dau... lumina • Semnal • Sport
cru nu este normal. tecţie adecvat. locuitori din comună şi îm­ director general în Ministe­ nu 1873—1938“ şi este am­ cuvintului tipărit
prejurimi au ţinut să rul Educaţiei şi Invăţămîn- plasat în centrul comunei. IN PAGINA A IV-A
fie prezenţi la festivitatea tului, Petru Stoican, pre­ în continuare, la căminul IN PAGINA A III-A
dezvelirii bustului lui Ovid şedintele Comitetului jude­ cultural, după ce profeso­
Densuşianu, eruditul savant ţean pentru cultură şi edu­ rul Constandin Clemente © Ample acţiuni de răspîndire a cu- • Caleidoscop
ÎNTĂRIREA AUTORITĂŢII Şl român, fiu al acestor me­ zăr, prim-secretar al Comi­ din Deva a făcut o succin­
caţie
socialistă,
La­
Ionel
leaguri. Au fost de faţă to­
varăşii Vichente Bălan, tetului judeţean al U.T.C., tă evocare a vieţii şi ope­
prim-vicepreşedinte al Co­ reprezentanţi ai unor organi­ rei lui Ovid Densuşianu,
PRESTIGIULUI ORGANIZAŢIILOR DE mitetului executiv al Con­ zaţii de masă şi obşteşti, învăţatul fiu al meleaguri­
siliului popular judeţean, cercetători ştiinţifici din ţa­ lor Ţării Haţegului, a ur­
David Lazăr, secretar al Co­ ră şi de peste hotare. mat un reuşit program ar­
PARTID MINIERE - preocuparea mitetului judeţean de partid, rostit scurte alocuţiuni Bă- tistic. La succesul specta­ S-a încheiat acţiunea de elaborare a
In faţa monumentului, au
contribuit
vicepreşedinte
elevii
au
colului
Groza,
Mia
al Marii Adunări Naţiona­ iuţ Drăghin, primarul co­ Şcolii generale din Densuş
noastră centrală în domeniul Jean prof. univ. dr. docent munei, Vichente Bălan şi şi ai Liceului din Haţeg, schiţelor de sistematizare a viitoarelor
le,
Jean Livescu, după-care, to­
preşedintele
precum şi formaţii artistice
Livescu,
Comisiei Naţionale a R.S.R. varăşul Vichente Bălan a de amatori' din Densuş,
Răchitova,
UNESCO,
Mihail
dezvelirea
muncii politico-organizatorice pentru ambasador al R.S.R. procedat la Bustul — mo­ Ştei, Ohaba-Ponor şi Peşteana
la
şi
de
Fara,
numentului.
lu­
la UNESCO, prof. univ. dr. crare executată în marmu­ Casa de cultură din Haţeg.
centre cu caracter urban
Convorbire cu tovarăşul CLEMENT NEGRUŢ
prim-secretar al Comitetului municipal Petroşani al P.C.R. Lucrătorii din domeniul pro­ consultării deputaţilor şi al judicioasă a activităţilor In­
iectării şi sistematizării, sub comisiilor locale de sistema­ dustriale cu cele agrare, evi-
conducerea şi îndrumarea tizare, al direcţiei de specia­ tindu-se o separare artificia­
Comitetului executiv al Consi­ litate din Comitetul pentru lă a acestor activităţi. Ajun-
Perfecţionările aduse pro­ alta, dovedind că rezultatele liului popular judeţean - au problemele consiliilor popu­ gînd în viitor la o populaţie
gramului de lucru la exploa­ obţinute în ultima perioadă muncit cu energie şi spirit' de lare. In perioadă ce urmează, de peste 5 000 locuitori, aces­
tările miniere din Valea Jiu­ nu sînt „un foc de paie“, ci răspundere' pentru elabora­ la sediile consiliilor populare te centre vor deservi popu­
lui şi, mai ales, soluţionarea începutul unei permanenţe, rea schiţelor de sistematizare comunale vor fi organizate laţia din 4-5 comune adia­
unor probleme legate de cre­ unei ascensiuni viguroase, a celor 7 localităţi reşedin­ expoziţii cu aceste schiţe şi cente.
area condiţiilor în abataje, bărbăteşti... ţă de comună : Baia de Criş, dezbateri pentru consultarea In conformitate cu schiţele
la pregătiri şi deschideri — Suportul acestei convin­ Dobra, Pui, Geoagiu, Ghelar, populaţiei în vederea avizării de sistematizare, aceste cen­
(plasare, aprovizionare, com­ geri ? llia şi Sarmizegetusa, , viitoare lor de către comisiile locale tre vor fi mobilate cu obiec­
pletarea dotării, respectarea — Comuniştii, muncitorii centre economico-sociale cu de sistematizare şi aprobare tive din domeniul învăţămîn­
graficelor de revizii şi repa­ noştri mineri, atmosfera de caracter urban de polariza­ apoi în sesiuni ale consiliilor tului, culturii, sănătăţii şi o-
raţii etc.), întregite cu îm­ muncă creată în Valea Jiu­ re intercomiinală. populare comunale a uneia crotirilor sociale, cu unităţi
bunătăţirea muncii cu oa­ lui. Partidul are un detaşa­ Activitatea depusă a fost din cele două variante, a so­ comerciale şi prestatoare de
menii, au condus, cu promp­ ment comunist de nădejde în încununată de succes. Toate luţiilor propuse. Apoi ele vor servicii, astfel dimensionate
titudine, la un reviriment în Valea Jiului, un detaşament schiţele de sistematizare au fi supuse aprobării Comite­ incit să asigure o deservire
activitatea fiecărui colectiv, muncitoresc care îşi respectă fost ter-minate cu o lună mai tului executiv al Consiliului pe plan superior a locuito­
începînd de la brigadă şi cuvîntul dat, animat de do­ devreme, îndeplinindu-se ast­ popular judeţean. După apro­ rilor din jur. In acelaşi timp,
sector. Luna care s-a împli­ rinţa sinceră — nu declara­ fel şi angajamentul luat ca bare urmează ca, în următo­ in aceste centre urmează a
nit de la trecerea la noul tivă — să răspundă impera­ răspuns la chemarea la în­ rii 10-15 ani, prin investiţii se realiza instituţii adminis­
;
program a fost concludentă: tivelor actuale şi de viitor ale trecere lansată de Consiliul prioritare, aceste localităţi ru­ trative şi juridice pentru ca
extracţia de cărbune pe ba­ politicii noastre economice. popular al judeţului Mureş. rale să devină centre cu ca­ populaţia din zonă să-şi re­
zin a crescut în unele zile Sîntem însă conştienţi că Cinci din aceste schiţe au racter urban ce se vor dez­ zolve pe plan local proble­
chiar cu 6 000—7 000 tone, obţinerea unor rezultate su­ fost elaborate de către co­ volta puternic pe planul in­ mele de interes cetăţenesc,
productivitatea muncii a spo­ perioare implică creşterea ne­ lectivul de sistematizare al dustriei, învăţămîntului, cul­ evitîndu-se deplasările care
rit la toate nivelurile (în a- încetată a rolului conducător Institutului judeţean de pro­ turii, intensifieîndu-se toate au loc în prezent în oraşele
bataje, în cărbune, pe exploa­ al organizaţiilor de partid şi, public, apreciate formaţii iectare, iar cele ale localită­ activităţile menite să asigure cele mai apropiate sau la
tări), planul la producţia în primul rînd, a autorităţii de artişti amatori au pre­ ţilor llia şi Sarmizegetusa de ridicarea generală a condiţii­ reşedinţa de judeţ. Aceste
netă pe luna noiembrie s-a şi prestigiului organizaţiilor Spectacol folcloric omagial zentat un spectacol com­ către atelierul de proiectare lor de viaţă ale populaţiei. centre vor fi dotate cu reţele
făcut, atmosfera de lucru es­ de bază de la exploatările plex. al Institutului de arhitectură Amplasarea şi dezvoltarea edilitar-gospodăreşti cores­
te angajantă. Mai sînt şi mi­ miniere, a competenţei şi fer­ Corul Liceului de muzică „Ion Mincu" din Bucureşti, în în aceste centre a unor o- punzătoare şi vor fi legate de
nusuri organizatorice la une­ mităţii lor revoluţionare. Ieri seara, sala „Arta’Ţdin în 29 decembrie 1973, 100 din Deva, dirijat de prof. cadrul procesului de legare biective industriale şi agrare localităţile din jur prin că !
le exploatări, precum şi în — Convingerea că trebuie Deva a găzduit un re,yşit de ani. Tiberiu Bardan, a prezen­ a învăţămîntului superior de va asigura ca ele să aibă un de comunicaţie directe.
domeniul aprovizionării teh- să crească rolul conducător spectacol folcloric omagial In faţa distinşilor oaspeţi tat cîteva frumoase prelu­ practica în producţie. caracter industrial-agrar sau
nico-materiale, în extinde­ al organizaţiilor de partid nu închinat folcloristului, sa­ prezenţi la manifestările crări din folclorul hunedo- Aceste schiţe - întocmite agrar-industrial, potrivit con­ ION CONSTANTINESCU
rea mecanizării, absenţele este de dată recentă. Aceas­ vantului de renume mondi­ prilejuite de sărbătoarea rean. în două variante pentru fie­ diţiilor specifice. In acest fe! arhitect şef
nemotivate şi fluctuaţia au tă necesitate a fost formula­ al, Ovid Densuşianu, de la centenarului Ovid Densu­ care localitate — sînt rodul se va ajunge la o împletire al judeţului Hunedoara
încă. o frecvenţă mare. tă îri toate documentele de a cărui naştere se împlinesc, şianu şi a unui numeros (Continuare in pag. a 3-a)
Cu acest „bagaj“. — bun şi partid, o ridică viaţa cu o
mai puţin bun — colectivele mare acuitate în fiecare eta­
minereşti se află in faţa tre­ pă. Cum a acţionat pînă a-
cerii, peste puţine zile, la în­ cum ■ comitetul municipal de
făptuirea planului pe 1974, partid ? INTILNIRE CU conducerea E.M. Vulcan didactice şl elevi, mem­ CREDITE PENTRU — competiţie de handbal tatea spaţiului şi a mate­
sub
a sarcinilor mobilizatoare, — Nu a fost nici pînă a- ACADEMICIANUL au organizat zilele trecu­ bri ai cercului literar al CONSTRUCŢIA DE rezervată copiilor „Cupa 15 riei“ (a expus autorul) şi
30
ani,
dotată
cu
(prof.
şi
patriotice, puse de partid şi cum vreo neclaritate în ce AL. GRAUR te, pentru minerii frun­ şcolii din localitate. LOCUINŢE IN REGIE Decembrie“. „Muzica Stan), baletul“ exempli­
Eugen
cu
taşi şi familiile lor, o ie­
stat în domeniul dezvoltării priveşte înţelegerea cerinţei şire de destindere şi re- Competiţia este organi­ ficări din „Lacul lebede­
spri­
bazei energetice a ţării. legice a creşterii rolului con­ Azi, la orele 11,00, în creere la cabana Voievo­ ANIVERSARE jin Statul acordă şi un salaria­ zată de C.J.E.F.S., în co­ lor“ de P. I. Ceaikovshi.
substanţial
cu
lucru
— Am ferma convingere ducător al partidului precum localul librăriei „Gheor- dul. Săptămînă de acum ţilor care vor să-şi con­ laborare judeţean, Inspectoratul VREMEA
Comitetul
şcolar
permite
redusă
ghe Lazăr“ din Deva, are
le
— arăta primul secretar al şi a faptului că acesta se loc întîlnirea cititorilor cu muncitorilor, din abataje In impunătoarea sală a struiască o locuinţă per­ judeţean al U.T.C. şi Con­
proprie.
în
Comitetului municipal de realizează prin — şi numai academicianul de Alexandru să-şi petreacă, .plăcut şl cantinei C.S. Hunedoara a sonală acesta, regie exemplu, siliul judeţean al Organi­ Pentru 24 ore
de
Anul
zaţiei pionierilor.
presti­
—
Graur,
lingvist
util
liber
eveniment
loc
avut
un
partid Petroşani, la începutul prin — creşterea rolului con­ giu, binecunoscut publi­ zilele timpul sîmbătă şi du­ in dedsebit. Mai mult de 350 unităţile C.E.C. din ju­ Vreme rece, cu cerul
de
convorbirii pe tema susţi­ ducător al fiecăreia din or­ cului din emisiunile de minică. de familii de oţelari şi deţul nostru au acordat BOGAT PROGRAM schimbător. Izolat. va
de
slab. Vintul
radio ţi
nerii şi amplificării în con­ ganizaţiile sale, a fiecărui coloanele televiziune, din alţi 100 de fruntaşi în pro­ unul număr mare 117 ce­ AL CENACLULUI ninge moderat din va su­
majorita­
In
nord.
fla
tăţeni,
ziarelor şi
re­
celelalte
din
tinuare a spiritului de anga­ comunist. Au fost însă scă­ vistelor, din numeroasele INTILNIRE CU POEZIA ducţie combinatului au secţii te cadre de specialişti Temperatura, In „cădere.
ale
par­
agronomi,
me­
jare creat după dezbaterea pări. Poate şi datorită dese­ sale scrieri. Este prilejul Vineri, Iubitorii de poe­ ticipat la o serată prile­ (ingineri veterinari şi umani, „LEONARDO DA VINCI" Noaptea, minima va oscila
între minus 10 şi minus 5
dici
dialog
largă cu muncitorii mineri lor reorganizări ale organi­ unui amplu proiectelor atit Edi­ în zie din şoimuş au avut juită de aniversarea a 15 profesori etc.) din mediul Şedinţa a VlII-a a ce­ grade, iar ziua, maxima
privinţa
ani de la punerea în func­
din Valea Jiului asupra mă­ zaţiilor de bază din subteran turii Academiei, pe care prilejul unul plăcut dia­ ţiune a Oţelărici Martin rural, credite în valoare naclului de ştiinţă şi între minus S şi minus
log pe teme literare şi al
„Leonardo
surilor pentru redresarea — cînd pe zone, cînd, pe distinsul oaspete o repre­ ascultării unor frumoase nr. 2. Au fost depănate de 2 770 000 lei. artă Liceului din da Vinci“ 1 grad.
Hia,
care
al
producţiei de cărbune — că schimburi, cînd pe sectoare zintă, cit şi asupra pro­ creaţii literare aparţinînd amintiri, s-au făcut pro­ a avut loc zilele trecute,
blemelor de limbă şi stil.
Filimon
Traian
vom putea face faţă cu răs­ — o atenţie mai mare s-a dat poeţilor Gheorghe Constantin iecte de viitor. Buna dis­ TURNEUL SPERANŢELOR a cuprins următorul pro­ Pentru următoarele
şi
poziţie
a
întreţinută
fost
poli­
„Editorialul
pundere sarcinilor anului vi­ ZILE DE REPAUS Naldin, membri ai cena­ de ansamblul artistic „Ha- Astăzi se desfăşoară, în gram al : săptămînii“ (prof. două zile
tic
itor, că în luna decembrie Convorbire consemnată de Comitetul de partid, co­ clului „Ritmuri“ din De­ ţegana“, de formaţiile de sala sporturilor „Con­ Silviu Cercea), „Teoria Vremea se răceşte trep­
a
matematică
profpsorului
vom progresa în reâlizarea I. MÎRZA mitetul sindicatului şl va. Au participat locui­ artişti amatori ale combi­ structorul“ din Hunedoa­ Ioan Baclu despre infini­ tat ; cerul va fi variabil.
natului.
tori al comunei, cadre
ra, „Turneul speranţelor“
planului şi efectuarea pregă­ Izolat, va ninge slab.
tirilor de la o săptămînă la (Continuare in pag. a 2-a)