Page 54 - Drumul_socialismului_1973_12

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 889 ® DUMINICA 16 DECEMBRIE 1973

■■1 Bl
la fondul de stat, cantităţi tot mai ELEVII M EllUL PRODUCTIV |Constiinţ e şi brăţări de aur j

MARETIA
produse agroalimentare din Călan aduce prin pre­ tesc elevii, pe care le vor genţă a iubirii meseriei, a CREAŢIEI
eficienţei cultivării cu exi­
ve să fie lucrări specifice
şcolar
profesional
Grupul
meseriei în care se pregă­
dragostei pentru muncă.
zenţa sa în peisajul oraşu­
lui
nou
un
Despre
apropi­
preocupări
de prospeţime, suflu propriu executa şi la încadrarea în ate aflăm -şi la Şcoala pro­ 9 . , ■
cîte-
nu
conferit
spicuit
producţie.
Am
numai de tinereţea celor va dintre prevederile pla­ fesională Simeria. Directo­ Sînt ¿apte de viaţă care Iuga, un telefon, cina mi-a
Adunarea activului, de par­ darea de seamă a comitetului valorificarea deplină a po­ rul şcolii, Corneliu Porca, spus: „Ştii, tovarăşe Crai­
tid din comuna Cîrjiţi a ana­ de partid, realizările obţinu­ tenţialului economic al unită­ peste 750 de elevi de aici, nului pe acest an şcolar: sublinia sprijinul efectiv al în aparenţă ni se par mă­ nic, ce părere ai avea dacă
care
dar
în
lizat cu răspundere şi exi­ te în ceea ce priveşte înde­ ţii. ci şi de dragostea lor pen­ 35 000 suporţi pentru ele­ întreprinderii patronatoare runte, încărcate de realitate la S.M.A. Ilia am încerca
măreţie,
sînt
genţă — în lumina sarcini­ plinirea sarcinilor ce revin In acelaşi timp, s-a insis­ tru muncă, vizibilă încă mente de răcire (în valoare în pregătirea profesională a să facem o tocătoare mai
lor desprinse din cuvîntările comunei, privind livrarea tat ca un accent deosebit să de la intrarea în curtea •de 43 000 lei), cîrlige pentru celor aproape 900 de elevi, mai mult decît acelea bună şi mai economicoasă
secretarului general al parti­ produselor agricole, nu se si­ fie pus pe creşterea aportu­ şcolii, matematic parcelată elemente de răcire (80 000 aportul maiştrilor instruc­ care-şi fac prezenţa cu sur­ decît cele realizate pînă a-
dului, tovarăşul Nicolae tuează la nivelul posibilită­ lui gospodăriilor populaţiei şi îngrijită. lei), grătare la cocserie tori la apropierea de mese­ le şi trimbiţe. Această ob­ cum de alte unităţi? Te
Ceauşescu, la consfătuirea de ţilor existente. Cu excepţia la constituirea fondului cen­ Ordinea şi curăţenia ate­ (50 000 lei), carcase pentru rie, de muncă. Dacă elevii servaţie aveam s-o consta­ sfătuiesc să vezi şi modele­
la C.C. ^ al P.C.R. cu primii producţiei de carne de bo­ tralizat al statului. Există a- lierelor, culoarelor, cămi­ elevatoare (5 000 lei), role anului I îşi însuşesc prime­ tăm mai deunăzi, la Gura- le pe care le au în funcţi­
secretari şi secretarii cu pro­ vine şi ovine, unde s-au înre­ sigurate condiţii şi baza ma­ nului concură la împlini­ cu legătoare pentru maca­ le noţiuni practice în atelie­ sada. In tovărăşia primaru­ une cooperativele agrico­
bleme organizatorice ai comi­ gistrat rezultate peste preve­ terială necesară — au apre­ rea aceleiaşi atmosfere plă­ rale (5 000 lei) ş.a. rele de instructaj, cei din lui comunei, Emil Brînda, le". „O să încerc, tovarăşe
tetelor judeţene de partid şi derile de plan, predîndu-se ciat darea de seamă şi parti­ cute. Dar buna impresie pe Pentru autodotare se rea-' anul II lucrează prin rota­ am încercat să descoperim director“ — i-am spus.
ai municipiului Bucureşti şi în total mai mult de 100 to­ cipanţii la dezbateri — ca care ţi-o creează exteriorul lizează dulapuri-vitrine pen­ ţie în atelierul producţie noul în munca oamenilor din Şi muncitorul specialist
•1a şedinţa comună a C.C. al ne, la ceilalţi indicatori s-au în anul viitor comuna să li­ se completează odată cu tru laboratoare, scule pen­ această aşezare. Am luat pe Roman Crainic a încercat.
P.C.R. şi a Consiliului Su­ acumulat restanţe. Deşi com- vreze pentru îmbunătăţirea pătrunderea în universul tru truse individuale . etc. şcolară, realizînd planul de rînd fiecare activitate , ce A privit unul din modelele
prem al Dezvoltării Economi­ aprovizionării populaţiei, în de preocupări al colectivu­ Pentru vînzare se lucrează producţie în funcţie de con­ s-a desfăşurat în comună mai vechi de tocătoare, a-
întreprinderile.
cu
tractele
ce şi Sociale a României afara altor produse, mai mult lui şcolii. bănci şcolare, menghine Elevii anului III sînt înca­ în ultimul timp. şi acum in poi a început să conceapă
Celor peste 750 de elevi
munceşte
„Se
din 27—28 noiembrie a.c. — de 2 000 hl lapte de vacă şi paralele, mese de desen, pe hîrtii fel de fel de alte
îngră­
activitatea desfăşurată de co­ Atiunări de dări oaie şi peste 130 tone carne. de aici, diferenţiaţi pe spe­ jocuri pentru copii (con­ draţi efectiv în procesul de cîmp, la transportul iar la modele. Pentru a argu­
diferite
producţie. Pasiunea şi ‘spi­
cialităţi
forme
şi
naturale,
şămintelor
mitetul comunal de partid, In vederea materializării tractul cu consiliul popular ritul de iniţiativă al unor fermele zootehnice urmărim menta faptul că tocătoarea
şcolarizare
şcoală
de
organizaţiile de bază, toţi co­ de seamă ale obiectivelor stabilite, pe lin­ profesională, liceu — metalur­ orăşenesc prevede amena­ maiştri, între care Aurel să facem o furajare cît mai este superioară celor reali­
muniştii şi locuitorii comunei gă repartizarea sarcinilor de gic (anul I), şcoală tehnică jarea unui parc al copiilor Vesa, secretarul organizaţiei raţională animalelor — afir­ zate pînă acum, ne simţim
pentru înfăptuirea obiective­ activelor de partid plan pe fiecare sat în raport postliceală — turnători,’ cu piese în valoare de de partid, sînt centralizatori ma interlocutorul. In adă­ datori să menţionăm cîteva
lor stabilite de Congresul al de puterea economică, comi­ strungari, laboranţi în in­ 34 000 lei). Numai cu ele­ imediaţi ai pregătirii com­ caracteristici tehnice; pre­
X-lea şi de Conferinţa Naţi­ tetul comunal de partid, îm­ dustria siderurgică, termo- vii din anul I se realizează plexe a ucenicilor. La su­ posturile de animale pe ca­ ţul de cumpărare este cu
onală ale partidului. Totodată, preună cu organizaţiile de tehnică, utilaje, le sînt co­ circa un milion lei venit gestia şi cu contribuţia a- re le avem la brigada Got- 10 000 lei mai mic, în vre­
au fost jalonate cu claritate parativ cu realizările anului bază şi consiliile săteşti ale mune, în primul rînd, mo­ anual, ne spunea cu îndrep­ cestuia s-a realizat încăl­ hatea am introdus de cîte- me ce randamentul este
măsurile ce se vor aplica în precedent cantitatea de lap­ F.U.S. vor desfăşura o sus­ tăţită mîndrie tovarăşul zirea termică în localul va zile apa potabilă. Tot aici mai mare. Tocătoarea pe
de
acomodare
scopul mobilizării întregului te predată la fondul de stat ţinută muncă politică de ma­ dalităţile Criteriul prim cu Gheorghe Durlescu, directo­ şcolii, s-au economisit sume vom pune în funcţiune o care a realizat-o muncitorul
al
munca.
potenţial al comunei la ma­ a crescut de 4 ori, comuna a să în rîndurile locuitorilor rul şcolii. însemnate destinate unor maşină de tocat furaje. E un specialist Crainic este supe­
terializarea sarcinilor _ econo- rămas datoare în acest an pentru ca fiecare gospodărie organizării activităţii la a- Ba anii II şi III, care lu­ investiţii prin autodotare. model nou, realizat la rioară şi din alte privinţe.
mico-sociale cu care sînt con­ cu circa 1 000 hl, minusul să-şi aducă partea sa de ceastă şcoală îl constituie crează direct în întreprin­ acţiuni la care elevii au fost S.M.A. Ilia. L-am şi încer­ Cu ea se pot toca tot felul
fruntaţi locuitorii' satelor a- •localizîndu-se atît la gospo­ contribuţie la asigurarea re­ structurarea programei spre dere, se urmăreşte cu insis­ antrenaţi direct. Pregătiri­ cat. Merge foarte bine. Cam de furaje, de la cocenii de
activităţi practice cu finali­
parţinătoare în anul 1974. dăriile populaţiei, cît şi la alizării planului economic al tenţă repartizarea fiecărui acestea ar fi preocupările
C.A.P. Popeşti. Pentru de­ tăţi imediate, şi aceasta în­ le pentru mutarea în noul noastre cotidiene. In rest, porumb pînă la sfeclă. Du­
Fără a neglija aspectele ficienţele manifestate în comunei. O premisă impor­ că de la primul an de stu­ elev în întreprindere la local solicită, de asemenea, nu e nimic nou". pă ce ne-am convins prac­
referitoare la întărirea rolu­ privinţa organizării mun­ tantă a sporirii efectivelor diu. Motivaţia fiecărei acţi­ locuri de muncă adecvate şi aportul de muncă al e- Şi totuşi noul l-am sesi­ tic de reuşita acestei noi
lui conducător al organizaţii­ cii şi a producţiei în ca­ şi a producţiei animaliere es­ uni practice, satisfacţia pri­ meseriei alese, crearea po­ levilor. Sînt fiecare stimu­ zat în relatarea primarului, tocători, pe care o vor cum­
lor de partid în toate sectoa­ drul C.A.P. Popeşti, pe bună te gospodărirea judicioasă a melor împliniri, sînt mobi- sibilităţii de a lucra efectiv lente şi mijloace de educa­ atunci cînd a vorbit de păra majoritatea cooperati­
rele de activitate, la munca dreptate au fost formulate fondului funciar, extinderea luri sigure spre formarea pe maşină. De aici şi repar­ re complexă, pentru muncă maşina de tocat furaje, afir- velor agricole de producţie
de educaţie a maselor în critici la adresa preşedintelui lucrărilor de ameliorare a unor deprinderi temeinice, tizarea lor în două schim­ şi pentru viaţă, drumuri de mînd că e un model reali­ din judeţ — unele au şi
spiritul normelor eticii şi e- unităţii, Abel Rotea, a briga­ păşunilor pe 238 hectare şi susţinute şi de suporturi buri. Aprecierile .bune la a- zat la S.M.A. Ilia. „Mer­ lansat comanda — o între­
chităţii socialiste, la realiza­ dierului zootehnic Miron Ro­ aplicarea de îngrăşăminte emoţionale favorabile. Pla­ dresa pregătirii absolvenţi­ înţelegere a sensului împli­ gem să vedem maşina de bare care ni se conturase
rea lucrărilor edilitar-gospo- tea şi a contabilului şef Ma- chimice pe 60 de hectare. nul de producţie pe sorti­ lor, solicitarea de către li­ nirii, prin satisfacţia pro­ tocat furaje ?“ — l-am în­ în memorie o adresăm to­
dăreşti şi alte probleme care rioara Felciuc, care nu pot Pentru a avea certitudinea mente şi pe repere prevede nele întreprinderi a absol­ priilor realizări. trebat pe primar. „Mergem. varăşilor din conducerea
vizează propăşirea economi- invoca nici un argument de că prevederile planului de ca circa 70 la sută din ac­ venţilor de aici sînt cele O găsim la brigada din S.M-A. Ilia: „De ce tocmai
co-socială a satelor, dezbate­ „acoperire“ a obligaţiilor con­ măsuri se vor finaliza exem­ tivităţile practice producti­ mai sigure certificate ale ILEANA MUREŞANU Gothatea". lui Crainic i s-a dat ca sar\
rile adunării activului de tractuale neonorate, asumate plar, adunarea activului de — Cine de la S.M.A. Ilia cină să conceapă şi să rea-^
partid au acordat, cum este faţă de stat. Dacă mai a- partid a cerut comitetului a realizat această tocătoa­ Uzeze un agregat aşa de'
şi firesc, prioritate evidenţie­ mintim că nu s-au îndepli­ de partid şi consiliului popu­ re, tovarăşe primar ? pretenţios ?". Răspunsul a-
rii rezervelor ce trebuie mal nit efectivele stabilite la o- lar comunal ca, pe lîngă re­ — Nu ştiu cum se nu­ veam să-l primim de la Va­
bine fructificate în vederea vine cu peste 250 capete şi partizarea sarcinilor pe fie­ mesc autorii. Dacă vreţi lentin Cruceru, directorul
sporirii aportului comunei la că nici producţiile în secto­ care locuitor, să iniţieze de Roadele hărniciei tinereşti putem afla la telefon. Staţiunii de mecanizare din
constituirea fondului centra­ rul vegetal nu au fost mul­ pe acum acţiuni concrete Acţiune pentru N-am rezistat tentaţiei de Ilia. „Crainic, de cînd îl
lizat de produse agroali­ ţumitoare, se detaşează cu menite să pună baze temei­ Tinerii din cadrul E.M. Lupeni s-au angajat să rea­ a-i vedea pe autorii a- ştim, a dovedit şi dovedeşte
mentare al statului. In cu- claritate necesitatea ca atît nice producţiei agricole din lizeze in acest an lucrări voluntar-patrlotlce în valoa­ gregatului la locurile lor de o mare putere de muncă, o
vîntul lor, comuniştii Ion comitetul comunal de partid, anul 1974, care trebuie să întreţinerea re de 50 000 lei. Fină în prezent ci au realizat un muncă. bună cunoaştere a meseriei.
Bogaru, Gheorghe Oprean, organizaţia de bază din fie — aşa cum sublinia to­ număr sporit de ore de muncă patriotică, timp în care au — Cum v-a venit ideea A făcut multe inovaţii, ra­
Abel Rotea, Cornel Oancea, C.A.P., cît şi consiliul de con­ varăşul Nicolae Ceauşescu — drumurilor reuşit să-şi depăşească angajamentul asumat cu peste să realizaţi tocătoarea — ţionalizări, îi place să lu­
Leontin Bazăr, Baurean Bîr- ducere să acţioneze cu fer­ an record pentru producţia 40 000 lei. l-am întrebat pe Roman creze. Acum munceşte la
san şi alţii au apreciat că, mitate pentru înlăturarea ne­ agricolă. Azi, In comuna Băiţa, Printre lucrările mai importante se numără cele Crainic. un alt tip de tocătoare. E
aşa cum s-a subliniat şi în ajunsurilor care influenţează N. TIRCOB ne comunică primarul co­ privind înfrumuseţarea incintei exploatării, recuperarea — Eu am primit într-o un om de nădejde".
munei, Aurel Boloţ, se or­ armăturilor metalice din subteran, precum şi colectarea zi de la tovarăşul director
ganizează o amplă acţiu­ unei cantităţi apreciabile de fier vechi. al Trustului S.M.A., Antoniu N. PALTIN
ne pentru combaterea po­
Maşinile şi utilajele leiului şi înlăturarea zăpe­
zii pe drumurile Fizeşti —
Barbura şi Băiţa — Or-
mindea — Vălişoara. A-
lucrează în condiţii bune răţite şi Se vor aşterne pe
ceste drumuri vor fi cu­
ele materiale antiderapan­
(Urmare din pag. 1) generalizat şi la alte utlla- şi o acută lipsă de piese de te : nisip, zgură şi pietriş.
' je. schimb simţită din plin în ACeastă acţiune este spri­
ţii la utilaje au fost revizui­ — Parcul de maşini pen­ ultima vreme. jinită de Direcţia jude­
te. In prezent s-a dispus re­ tru transport şi în mod deo­ Deci, în bună parte şantie­ ţeană de drumuri şi poduri
tragerea din şantiere a ci­ sebit autobasculantele ne-au rele pot beneficia din plin cu două autocamioane. O
lindrilor compresori care vor creat serioase greutăţi în de aportul concret al staţiei contribuţie importantă îşi
fi verificaţi în atelier. Mai cadrul atelierului — ne de­ în asigurarea mijloacelor me­ poate aduce şi Exploatarea
mult, se are în vedere ca re-î clara 'sudorul Vasile Antonie, canizate de lucru şi trans­ de calcar de la Crăciuneşti,
viziile planificate să fie e- secretarul organizaţiei de ba­ port. Deficienţele' care mai prin punerea la dispoziţie
xecutate în zilele de repaus. ză la atelierul maşini trans­ există nu sînt de natură să
De asemenea, se studiază, port — greutăţi care au de­ împiedice activitatea pe şan­ a sterilului care se depo­
prin consultări cu construc­ terminat ca o serie de re­ tiere, dar şi acestea o dată zitează pe haldă şi care
paraţii să nu fie de bună ca­ înlăturate vor aduce un spor este un bun material
torii, să fie introdus lucrul
litate, maşinile revenind la de aport la munca desfăşu­ antiderapant.
pe două schimburi la buldo­ scurt timp în atelier. La rată la construcţiile indus­
zere şl excavatoare şi apoi toate acestea se mai adaugă triale şi de locuinţe.
r
Omagiu celor ce ne dau...
luminacuvintuiui te să realizeze lucrări de callta te, aducîndu-şl o contribuţie preţioasă la îndeplinirea planului unităţii.
Echipa de matriţei!, condusă de comunistul Vlrgil Stîrc, de la sculărla din cadrul I.C. Orăştie, se străduieşte şl reuşeş­
Aţi văzut vreodată o ti­ Bucureşti au îndrăznit să-şi lui. Oamenii muncii hune­ Dar nu numai în tipări­
pografie ? Această originală ceară drepturile la o viaţă doreni sînt obişnuiţi, de a- rea ziarului, ci şi în alte
industrie pentru materiali­ mai bună. Cîrmuirea vre­ proape trei decenii, să-şi publicaţii şi imprimate de
zarea cuvîntului, a ideii, a mii le-a răspuns cu gloan­ găsească şi să se regăsească tot felul este concretizată Întărirea autorităţii şi prestigiului
gîndirii şi istoriei, a fapte­ ţe. In piaţa Teatrului Na­ în coloanele presei comu­ munca tipografilor. Con­
lor tuturor oamenilor, con­ ţional a curs sînge. De niste tipărite pe aceste me­ cretizare absolută şi în
centrate în cărţi, ziare, re­ muncitor tipograf. De oa­ leaguri, în ziarele „Drumul cîţiva indicatori care re­
viste şi toată această mag­ meni obidiţi care n-au mai ^socialismului" Deva şi flectă cum nu se poate mai organizaţiilor de partid miniere—
nifică artilerie a informa­ putut răbda. Documente „Steagul roşu“ Petroşani (în bine modul în care tipogra­
ţiei tipărite ?! Cine a văzut, cutremurătoare, scrise şi fii hunedoreni au înţeles
cine a vizitat o tipografie, tipărite, ne aduc şi astăzi primii ani după eliberare să-şi întîmpine ziua lor,
sîntem siguri, a plecat de în faţa urgiei şi groaznicei „Zori noi), în ziarele uzina­ preocuparea noastră centraSă
acolo mai bogat în senti­ reprimări a dezlănţuirii le „Flacăra“ (C.S. Hunedoa­ sărbătoare tradiţională a
mente, în trăiri, cu cugetul muncitoreşti ce s-a săvîrşit' clasei muncitoare. Iată-i: rul, animatorul întregii acti­ tenţie îmbunătăţirii calitative cazuri sînt de confuzii în
încărcat de reounoştinţă atunci, la 13 Decembrie ra) şi „Muncitorul miner" .14 noiembrie — îndeplini­ (Urmare din pag. 1) vităţi organizatorice şi, de a- a muncii de primire în par­ materie de cunoaştere. Dar,
muncitorului tipograf, cel 1918. (Brad). Cronică vie a fap­ rea planului pe primii trei ceea, punem mare preţ pe tid, în sensul ca noii comu­ a acţiona în spiritul cerinţe­
ce face vizibile şi pipăibile In semn de veşnică recu­ telor de muncă şi a vieţii comitetelor de partid de la nişti să dovedească de la în­ lor partidului ,înseamnă mai
gîndurile altora pentru o- noştinţă şi preţuire a jert­ de zi cu zi a judeţului, a ani ai cincinalului ; 20 no­ exploatări, spunîndu-ne că calităţile sale personale de ceput, prin fapte, în produc­ mult decît cunoaştere, în­
menire. Cui nu a văzut o fei muncitoreşti, conduce­ reconstrucţiei şi construirii iembrie— îndeplinirea pla­ dacă avem comitete de partid organizator, Şi, de activist mul­ ţie şi în afara ei, că au cali­ seamnă a aplica politica sa,
aşa
tilateral.
după
cum
tipografie, îi- spunem as­ rea partidului nostru a in­ nului pe 1973 la unitatea puternice ele pot asigura sublinia secretarul general tăţi care să le dea posibili­ a trăi în chip comunist. De
tăzi, în aceste rînduri con­ stituit „Ziua tipografului“. societăţii noi, presa comu­ Deva ; 4 decembrie — înde­ conducerea politică necesară al partidului, tovarăşul tatea să se afirme ca oameni
sacrate exclusiv muncitori­ Industria poligrafică şi nistă huneţloreană, ziarele plinirea planului pe în­ şi mai în profunzime. Adică, Nicolae Ceauşescu, la recenta politici la locurile lor de aceea, trebuie să ne ocupăm
mai mult, mai pregnant, pe
lor tipografi, care îşi săr­ muncitorii tipografi sînt amintite sînt şi produsul mai concis, centrul de greu­ Consfătuire de la C.C. al muncă. La fel, în această un front mai larg de educa­
bătoresc, în fiecare an din pentru noi toţi apropiaţii tovarăşilor noştri de muncă treaga Tipografie Deva, tate al muncii politico-orga- P.C.R. în prezent „munca or­ toamnă s-a întreprins o am­ rea cadrelor.
1918 încoace, în decem­ noştri tovarăşi care ne mij­ ceea ce înseamnă depăşiri nizatorice s-a situat nu toc­ ganizatorică devine hotărî- plă acţiune pentru mobiliza­
brie, ziua lor, sărbătoarea locesc informarea, docu­ cei mai apropiaţi. Seară de preliminate în valoare de mai acolo unde se duce ne­ toare pentru realizarea în rea comuniştilor şi a celor­ — Spuneaţi, mai înainte,
lor comemorativă, omagia­ mentarea, îmbogăţirea spi­ seară, zi şi noapte, oameni mijlocit munca vie cu oame­ bune condiţii a sarcinilor lalţi muncitori mineri la că nici o adunare generală
lă. Am vrea să reuşim să-l rituală, care ne favorizează şi maşini, în diferite sec­ peste 70 000 lei ; reducerea nii, în sectorul de produc­ prevăzute pentru asigurarea completarea studiilor de cul­ de partid din subteran nu
convingem de stima şi pre­ pătrunderea în tainele şti­ ţii ale unităţilor tipografice cheltuielilor la 1 000 lei ţie sau de deservire a pro­ mersului nostru hotărît îna­ tură generală, fiind organiza­ se desfăşoară fără participa­
ţuirea ce trebuie să ne ani­ inţei şi culturii omenirii. producţie marfă cu 3,75 lei ducţiei. inte". te şi forme corespunzătoare rea unui membru al unui
me pe toţi în faţa tipogra­ Alături de toţi urmaşii lui din Deva şi Petroşani, faţă de plan ; 20 tone hîr- — La ridicarea rolului con­ de sprijinire a lor de către organ. Poate el ia şi cuvîntul,
filor — detaşament de Gutenberg, muncitorii ti­ transpun în paginile ziaru­ Incepînd cu acest an, am ducător al organizaţiei de cadrele dlidactice prin' con­ dă unele indicaţii, face anu­
frunte al luptei proletare, pografi hunedoreni, cuprinşi lui fapte şi imagini din tie economisită; realizarea acţionat şi acţionăm mai in­ partid trebuie să-şi aducă sultaţii. mite referiri la măsurile pro­
înaintat şi luminat la fla­ în Tipografia Deva, care viaţa cotidiană a judeţului, 'integrală a contractelor pe tens pentru ca organizaţia de contribuţia nu numai secre­ puse pentru adoptare. Cum
căra cuvîntului tipărit al reuneşte unităţile din De­ 1973 la 17 noiembrie; nici bază să elaboreze măsuri tarul sau biroul, ci toţi co­ — Neajunsurile care au e- se evită, dacă se evită, in­
partidului, purtat în rîndu­ va, Petroşani şi Abrud, din angajamentul oameni­ un refuz de calitate ; . nici mai judicioase, să repartizeze muniştii. xistat la exploatările minie­ tervenţiile la modul general,
rile clasei muncitoare cu sînt angajaţi, cu elanul şi lor muncii hunedoreni de a sarcini concrete pentru înde­ re — cele de ordin organiza­ care au doar efectul că sînt
jertfe şi sacrificii, cu mîn- dăruirea specifice acestei contribui tot mai mult şi un rebut înregistrat în plinirea lor, să-şi exercite — Fireşte. Sprijinul care-1 toric şi în mutica cu oame­ consemnate cu mai multă gri­
dria şi conştiinţa datoriei îndeletniciri nobile, în an­ eficient la dezvoltarea con­ 1973 ; 672 000 lei realizat, plenar dreptul de control, să acordăm organizaţiilor de ba­ nii — arată că trebuie acţio­ jă decît a altor vorbitori în
împlinite. grenajul complex om-ma- faţă de 100 000 lei angaja­ asigure intr-adevăr îndruma­ ză din exploatările miniere nat şi asupra nivelului de procesul verbal ?
La 13 Decembrie 1918 şină- de tipărire şi răspîn- tinuă a societăţii socialiste ment de depăşire a produc­ rea politică a întregii activi­ — • ca dealtfel şi altor orga­ conştiinţă şi responsabilitate — Faptul că membrii orga­
muncitorii tipografi din dire a cuvîntului partidu­ româneşti. tăţi din raza sa. nizaţii de partid din muni­ al unor cadre de conducere. nului răspund o perioadă
ţiei globale şi marfă, luat Ce am făcut practic ? In cipiu —, intensificarea preo­ — Trebuie ca organele şi îndelungată de o organizaţie
în adunarea generală a sa­ Cadrul repartizării sarcinilor cupărilor pentru educarea organizaţiile de partid să ac­ de bază (înainte au fost pe
lariaţilor. şi răspunderilor am asigurat membrilor de partid, pentru ţioneze 'şi în această privin­ 3 luni, acum responsabilită­
ca la toate adunările genera­ creşterea responsabilităţii şi ţă mai mult, mai pregnant, ţile sînt pe 6 luni şi ne gîn-
Aceste realizări şi impor­ le ale organizaţiilor de bază exigenţelor nu numai faţă pe un front mai larg decît dim să le prelungim la un
tante depăşiri au fost po­ din subteran să participe de propria activitate, ci şi faţă pînă în prezent. an) le dă posibilitatea reală
sibile prin hărnicia şi ela­ membrii organelor de partid de activitatea celor din jur, De In activitatea de menţine­ să cunoască temeinic situaţia,
de la municipiu, oraşe şi ex­ aceea, insistăm ca adunările re şi amplificare a climatu­
nul de care au dat dovadă să cunoască personal pe fie­
ploatări. Nici o adunare nu generale să constituie o şcoa­ lui de lucru existent la ex­ care comunist şi astfel să fie
tipografii hunedoreni. s-a ţinut fără o astfel de lă de educaţie revoluţiona­ ploatările noastre miniere es­ în măsură să discearnă unde
In curînd, muncitorii ■ ti­ participare. Dar nu numai o ră, de călire patriotică, de te deosebit de important să trebuie dat ajutor şi ce fel
pografi din Deva se vor prezenţă fizică şi nu numai aceea în orientarea învăţă- reuşim, realmente, ca fiecare de ajutor. Desigur, lucrurile
la adunare 1 Ci şi la pregăti­ mîntului’ de partid s-a mers conducător, prin activitatea
muta în noul sediu al tipo­ mai sînt perfectibile.
rea ei, la organizarea aplică­ pe extinderea acelor forme sa, prin modul cum lucrează In încheiere, aş dori să su­
grafiei, clădire modernă, u- rii măsurilor adoptate. în care comuniştii să-şi îm­ cu Oamenii pe care îi organi­ bliniez că din cdvîntarea se­
tilată corespunzător, care Considerăm însă necesar ca, bogăţească cel mai mult o- zează şi conduce să capete cretarului generai al partidu­
creează condiţii superioa­ în continuare, să ne Ocupăm rizontul cunoaşterii, în speci­ astfel de calităţi care Să-l lui la Consfătuirea de la
mai mult decît pînă acum al în domeniul politicii eco­ situeze pe poziţia activistului.
re de muncă. Să amintim C.C. al P.C.R., din ampla
de pregătirea secretarilor, a nomice a parti dului_ (anul a- Această cerinţă este cu totul dezbatere ce a avut loc în
doar că investiţia pentru birourilor organizaţiilor de cesta s-a triplat numărul întemeiată şi numai dacă a- Valea Jiului, comitetul nos­
această clădire atestă o dată bază, nu numai teoretică, ci cursurilor de studiere a po­ vem în vedere că multe ca­ tru municipal a desprins în­
în plus grija şi preocuparea şi practică. După părerea liticii economice a P.C.R. şi dre de conducere fac parte văţăminte deosebite în legă­
mea personală, secretarul or­ s-a dublat cel al’Secţiilor fi­ din organe de partid, de sin­
partidului şi statului nostru tură cu metodele de lucru cu
ganizaţiei de bază este o fi­ lialei universităţii de mar­ dicat ş.a.m.d. Nu putem spu­ oamenii, cu activul de partid,
pentru dezvoltarea genera­ gură proeminentă în întrea­ xism-leninism ; din rîndul ne că tovarăşii cu munci de care în Valea Jiului numără
lă a economiei şi vieţii so­ ga muncă de partid. Să nu propagandiştilor fac parte 36 răspundere — începînd de aproape 4 000 de comunişti.
ciale a oamenilor muncii. se înţeleagă că subapreciez de activişti — în frunte cu la maiştri — nu cunosc po­ Consultarea permanentă a
rolul deosebit al muncii şi membrii biroului comitetului litica partidului, hotărîrile sa­ oamenilor, nu numai cînd se
Iaiă o secvenţă sugestivă din munca tipografilor de la unitatea Deva. In fotografie maşi­
nistul Arpad Koszta şl munclto area Maria Bugnar. M. STANCIU gîndirii colective, al răspun­ municipal de partid — şi 210 le, în ce direcţie acţionează ivesc situaţii complexe, va
derii colective. Dar, secreta­ ingineri). organele locale de partid. devenf un atribut al stilului
rul este, practic, organizato- Acordăm, de asemenea, a- Cunosc foarte bine — puţine nostru de muncă.