Page 57 - Drumul_socialismului_1973_12

Şg«gsggtaB«i«»^^tîra.C7«Tsgma«asagas^<^335atMSEffZEB^^ asoatm/ammiiimuaut
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 890 9 MARTI 18 DECEMBRIE 1973

a

!

„LIMBA NOASTRĂ" \ O IDEE PENTRU PRO- )
(Urmare «fin pag. 1) minuţie şi competenţi de că­ şianu în domeniul educaţiei că o forţă nouă pentru a co­ 1 DUCŢIE © La .Vidra" O- \
tre lector univ. dr. Vasile artistice a elevilor, iar prof. borî în prezent. Un popor ! răştle, dlntr-o partidă de l
care se bucură în lume per­ Frăţllă. Vorbitorul sublinia Dumitru Susan a vorbit de­ care iubeşte poezia nu moa­ i velur (320 piei ovine) se j
sonalitatea ştiinţifică a lui faptul câ Ovid Densuşianu spre vatra de baştină a fa­ re. Aici sintem în inima Da­ ţ obţin, prin înnobilare, cam ţ
Ovid Densuşianu şi prin el poate fi considerat primul miliei Densuşianu. ciei. De ald s-a tras Densu­ 160 mp materie primă fini ‘
poporul român, locul său ca dintre lingviştii români cu In încheierea lucrărilor şianu, cel caro a avut în sîn- > tă. Pe maistrul llie Her, şe- ■
De ce pa uncie afişe «au cetăţeni al Devei i le-au greutăţi de editare, cererea „tovarăş de drum al celor preocupări statornice de ro­ simpozionului, tovarăşul Da- gele lui aceeaşi forţă care ţ ful secţiei de bază (ovine) 1
cărţi numele proprii se adresat academicianului A- şi oferta de carte româ­ de azi". manistică, creatorul şcolii vîd Lazăr a relevat valoarea i-a dat şi lui Decebal pu­ l a fabricii, îl frămtnta de ^
scriu cu litere mici; de ce lexandru Graur, la întîlni- nească de ştiinţă în străi­ Prof. univ. dr. Alalm Guil- româneşti de romanistică, deosebită a manifestărilor o- terea de a rezista. Densuşia­ I mult un gînd: Cum să scoa- «i
la radio se zice „la reve­ rea de duminică de la li­ nătate. Petre Ţîrău, vice­ lermou, de la Universitatea fiind cel ce a intuit foarte magtale desfăşurate în me­ nu a fost un maestru al lim­ ) tă dintr-o partidă mai mulţi 1
dere" şi nu „la reauzire“; brăria „Gheorghe Lazăr“. preşedintele Comitetului ju­ Sorbona, a evocat momente bine aportul pe care îl poate moria lui Ovid Densuşianu, bajului, pe caro l-a ştiut a- ( mp ? A făcut tot felul de ţ
de ce „dracul" se scrie cu Amabil ca-ntotdeauna, deţean pentru cultură şl e- caracteristice din viaţa lui aduce cunoaşterea limbilor adăugind noi elemente la duce în tiparele ştiinţei. Bi­ i 1 calcule şi de încercări- şi a ijcaicuie şi u« iiilciluii- şi u
litere mici şl „Dumnezeu“ învăţatul oaspete a răspuns ducaţie socialistă, i-a mul­ Ovid Densuşianu, aspecte e- şi dialectelor romanice pen­ complexa personalitate a ce­ ruinţa sa are sensul viu al 1 reuşit. Prin sistematizarea şi
cu mare? (Se scria înainte mai în glumă, mai în se­ ţumit oaspetelui pentru bu­ senţiale ale gîndlrll şi for­ tru explicarea unor fapte lui sărbătorit, profunda con­ nădejdii în viitor". I perfecţionarea fazelor în i 1
cu d mic iar sf. Petru cu rios fiecăruia şl fiecăreia. năvoinţă. maţiei de filolog ale operei din trecutul limbii noastre, tribuţie a tuturor celor pre­ Prof. univ. dr. docent Jean i procesul de înnobilare (în i
P mare. • Cum însă primul înainte însă de această Organizatorii, ne referim sale, sensul modernităţii lui, dar remareînd importanţa zenţi la actul omagial îm­ Llvescu: „Solemnităţile hu- i mod deosebit la întindere), ?
era superior în grad, a discuţie, academicianul a la responsabilul Şopoteanu, mesajul de viitor şi progres limbii române pentru roma­ plinit. In cuvîntul 6ău, prin­ nedorene în cinstea cente­ s-a ajuns ca dintr-o partidă ţ
protestat!); este corect să fost prezentat publicului de şi librărese (sau librăriţe?) al întregii lui activităţi. nistică. tre altele, vorbitorul a ară­ narului naşterii lui Ovid i să se realizeze 200 mp de i
?
se spună „Lr mulţi ani'2Vî!V? către tovarăşul Vladimir merită laude pentru felul Vorbind despre activitatea Lector univ. Aurel Scorc- tat: „Consider că exprim a- Densuşianu, la care Comisia I materie primă finită, cu mai i
1974“? ; cum e corect: „sînt“, Pop, directorul Centrului de cum au potrivit lucrurile de cercetător al istoriei lim­ bete şi corni. univ. dr. Tra- sentimentul tuturor partici­ Naţională a R.S.R. pentru \ mult cu 40 mp decît înain- 1
sau „sunt", „Petroşeni“ sau librării Deva, după care A- ca să existe un bogat stand bii române, prof. univ. dr. ian Cantemlr au adus în a- panţilor la această presti­ U.NJ5.S.C.O. participă cu l te. Asta înseamnă că azi, ţ
„Petroşani", „Efel“ sau „Ai- lexandru Graur a vorbit ,de lucrări aparţinînd invi­ docent Boris Cazacu, mem­ tenţia auditoriului o altă la­ gioasă manifestare afirmînd multă satisfacţie, îmi apar ) la patru partide de velur, i
făl" (pentru Eiffel) ; despre despre diversele probleme tatului. Drept pentru care, bru corespondent al Acade­ tură a activităţii lui Densu­ că avem datoria să transmi­ pline de semnificaţie din 1 se realizează una In plus, 1
neologisme, despre dicţionare, ale Editurii Academiei pe aproape toţi participanţii la miei R.S.R.., s-a referit pe şianu, cea de dialectolog, re- tem tinerelor generaţii în­ multe puncte de vedere. Ele l fără cheltuieli suplimentare,
de ce manualele şcolare sînt care o conduce de 18 ani, întîlnire au putut beneficia larg la soliditatea lucrărilor levînd contribuţiile sale cu treaga bogăţie spirituală a exprimă, înainte de toate, ca ; fără să se diminueze *
atît de rău realizate ş.a. — adică despre tirajele căr­ de autograful academicianu­ bazate pe raporturile dintre totul excepţionale la dezvol­ acelor valoroşi şi harnici fii ai o mare realitate a epocii nimic calitatea.
iată pe scurt cîteva dintre ţilor, tipografi şi tipografie, lui Alexandru Graur. Istoria limbii şi limba lite­ tarea dialectologiei noastre. pâmîntului nostru strămo­ noastre socialiste, viaţa
întrebările pe care numeroşi planuri editoriale, tematică, C. DROZD rară, tradlţie-lnovaţle, la In acest sens, prezentînd „Is­ şesc, care s-au dăruit cu pa­ nouă, culturală şl ştiinţifică, FRIG © Afară ninge II-
preocuparea susţinută de a-şi troromâna în viziunea lui siune înfloririi oulturil ro­ caractertlstlcă centrelor re­ ; nlştlt, {l-n ca«ă arde focul,
întemeia cercetarea pe fapte Ovid Densuşianu", (Tralan mâneşti, şi că In acest sens, gionale din ţara noastră. ţ numai In căminul cultural \
ŞT 1 concrete, la metoda riguros Cantemir sublinia din nou Ovid Densuşianu constituie Participarea activă a orga­ din satul Aurel Vlalcu nu 1
ştiinţifică abordată, princi­ obiectivitatea şi înalta ţinută un exemplu demn de ur­ nelor de partid şl de stat arde nimic. Operatorul Io- ^
piu metodologic perfect va­ ştiinţifică a acestor studii, mat". locale la manifestările orga­ sif Molse ne relata mîhnit ţ
labil, la obiectivitatea ab­ nizate, ca şl ecoul larg pe l că nici „Festivalul filmului
solută a afirmaţiilor sale, la care ele l-au avut între inte­ i la sate", nu s-a putut Inau-
rectitudinea judecăţii, reve- lectuali şi în masele largi, 1 gura din lipsă de lemne. Şi
lînd spiritul concis, adevă­ Centenarul au relevat forţe ştiinţifice de \ mai e o lipsă, zicem noi : 1
rat ştiinţific al acestui mare înalt nivel, care an dat acti­ lipsa de preocupare a to-
precursor in domeniul isto­ vităţii lui Ovid Densuşianu ţ vârâţilor do la Consiliul
riei limbii române. Ovid Densuşianu o adîncă interpretare. l popular comunal Geoaglu L
Un scurt intermezzo liric în al doilea rînd, sesiunea i de a asigura din - vreme i
uo u ujiyi
a dat prilejul unor evocări' ştiinţifică şi inaugurarea la ) combustlbllu
omagial-sentimentale a celui spiritul de formaţie complexă Cu aoelaşi prilej am soli­ Densuş a bustului lui Den­
sărbătorit, prin cuvântul poe­ şi de largă viziune interdis- citat — pentru cititorii zia­ suşianu au arătat că figura COMERŢUL © Pentru re- ^
ţilor Veronica Russo, Ion ciplinară a celui caro „a o- rului nostru — cîtorva din­ cărturarului, poetului şi ce­ 1 ţeaua comercială a jude- i
Bănuţă şi al profesoarei Vir- ferit nu numai lucrări teo­ tre personalităţile prezente tăţeanului, care s-a străduit j ţulul au fort aduso 200 tone '
glnia Alice Rădulescu-Po- retice, ci şi materiale dialec­ la simpozion, opinii despre să-şi pună opera In serviciul l portocale. Maro part« din )
plrlan, popas completat de tale, în care graiul viu, valoarea de simbol a sărbă­ progresului ştiinţei, este vie / acostea «-ou şl pus în vin- l
prezenţa la manifestări a popular, să poată fi studiat toririlor organizate în jude­ pe locurile sale de obîrşie, 1 zare. © Incepînd de astăzi ?
pictoriţei Lucllia Armaşu- în toată autenticitatea lui”, ţul Hunedoara, despre per­ ca în întreaga noastră ţară i In magazine vom găsi bom- ţ
Negrl cu un reuşit portret a celui care, pentru a sta­ sonalitatea lui Ovid Densu­ şi peste hotare. Aceasta sem­ / boane pentru pom : salon, i
în ulei a lui Ovid Densu­ bili adevărul într-o serie de şianu. nifică importanţa cultivării 1 crem salon, flori de gheaţă \
şianu. probleme se foloseşte atît Prof. univ. dr. Jindra Hus- momentelor istorice ca va­ ^ şi Moş Gerllâ. © Şi brazii J
(
Prof. univ. dr. docent Au- de trăsăturile fonetico-lexi- Rovâ: „La întoarcerea mea lori vii, menite să fie înca­ pentru pomul de iarnă au
1
gustln Z. N. Pop a subli­ cale ale idiomului cercetat, în ţară, voi participa la şe­ drate drept exemple grăitoa­ fost aduşi. Au fost deja
niat valoarea prezenţei la a- cît şi de latura lui istorică. dinţa cabinetului pentru fi­ re în lupta pentru viitor, pe ţ puşi ki vtnrare 13 350.
ceste manifestări a celor doi Prezentînd contribuţiile lui lologie modernă, prilejuită care o realizăm astăzi sub
distinşi oaspeţi străini — A- Densuşianu în domeniul to­ de împlinirea a 50 de ani conducerea partidului“.
lain Guillermou şi Jiridra ponimiei, prof. Constanţa de predare a limbii şi lite­ Prof. univ. dr. docent Bo­ / LOCUINŢA o Cel care
Huskova, în contextul apor­ Bărboi amintea că Densuşia­ raturii române la Bratislava. ris Cazacu: „Acum, la cen­ i lucrează {I locuiesc in pre-
tului lor deosebit la cunoaş­ ^ zent In Indnta Centrului de
Aecktamlolannl Alexandra Graur rfisptmda Sa tntesMrUe cl tltorflor. Fetei TOGIL ONOIU nu „subliniază valoarea pe Am să vorbesc acolo despre tenarul lui Densuşianu, orice t înaltă tensiune Peşllş stau ţ
terea poporului român peste care o are pentru refacerea manifestările omagiale de român trebuie să îşi amin­
hotare, s-a referit la adînci- istoriei poporului şl limbii, aici, de faptul că toată lu­ tească preocuparea perma­ ) şl aşteaptă de 4 luni de i
BrigâzS mea de savant, probitatea de acele forme oare au dispărut mea, şi cei oe nu l-au cunos­ nentă pe care acesta a avut-o ţ zile ca cineva să Intervină
Consfătuirea pe ţeră a Societăţii profesor a lui Ovid Densu­ cu desăvîrşlre din limba ro­ cut, păstrează vie memoria de-a lungul întregii sale l pentru ca centrala termică
/ aflată ald să Inîre In func-
ştiinţific© şianu — prezenţă sclipitoare mânească, dar care au exis­ lui Densuşianu, a operei sa­ vieţi pentru cercetarea vor­ 1 ţlune. Promisiuni din partea
între efigiile de onoare ale tat într-o epocă anterioară le, nu voi uita cinstea deo­ birii populare, a graiurilor ( C.S. şl I.C.S. Hunedoara
Baişn. O brigadă ştiinţi­ naţiunii noastre la rolul său monumentelor noastre de sebită de a participa ia oma­ vii, a folclorului şi etnogra­ s-au făcut destule, dar blo-
m i (i+ rla
ie sïünfe filologice din R.S.R. fică a căminului cultural în destinul de vitalitate al limbă şi literatură“. profund şl de gierea lui, a acestui savant fiei. In această privinţă, pen­ \ cui cu 6 apartamente, In
poporului nostru.
locuitorii
Hunedoarei,
tru
ilustru, literat fin, patriot în­
Un
studiu
Balşa s-a întîlnit cu cetă­
ţenii comunei. Profesorii Despre „Ideea de latinita­ valoare asupra simbolismu­ flăcărat, aici, în mediul în­ „Graiul din Ţara Haţegului", ţ care locuiesc cel core de-
I servesc staţia, atelierele şi
Ioan Frăţllă, Maria şl Ni­ te în concepţia lui Ovid Den­ lui lui Ovid Densuşianu a floritor al locului său de această monografie clasică în \ staţia de transformare stau
Sîmbătă după-amiază, sa­ şcolare şi casele corpului çoise Gavrllă şl asistentul suşianu" ca parte integrantă prezentat în cadrul simpozio­ baştină. O să păstrez toată care cercetarea aspectelor
la de festivităţi a Liceului didactic, punîndu-se accent dintr-o unitate de cultură a- nului lector univ. Lidia Botte viaţa excelenta imagine a lingvistice se îmbină cu a- l fără căldură.
au
„Decebal" din Deva a găz­ deosebit pe îmbunătăţirea medical un Ioan Tîndău cu parţinînd unui ideal de gîn- de la Facultatea de filologie României de azi, amintin- ceea a credinţelor şi datini­
larg
dialog
purtat
duit Consfătuirea pe ţară a conţinutului publicaţiilor dire europeană, expresie a a Universităţii „Babeş-Bo- du-mi mereu de marea cul­ lor populare, este o operă 1 STRADA « Nu, na e
Societăţii de ştiinţe filologi­ atît la cadre didactice cît participanţii pe teme de triumfului faţă de inspiraţia lyai“ din Cluj. Se sublinia, tură a profesorului Densu­ care nu poate fi uitată. Pri­ ţ stradă 1 Nici măcar drăm
larg interes.
ce din R.S.R., organizată în şi la elevi, pe organizarea veche, anacronică, a vorbit cu acest prilej, faptul că şianu“. lejuit de acest eveniment, i nu e, deşi ar trebui să fie l
colaborare cu Uniunea sin­ unor sesiuni şi reuniuni ★ cu eleganţă şi rigurozitate pentru Ovid Densuşianu, Prof. univ. dr. Alain Guil­ am predat împreună cu co­ I ca o stradă (sau măcar ca J-
dicatelor din învăţămînt, ştiinţifice, simpozioane, dez­ Bfiiţa. Duminică, 16 de- ştiinţifică prof. univ. dr. Şte­ simbolismul se afirmă drept lermou : „Pentru mine este laboratorii mei cel de-al doi­ \ un drum forestier ceva mai 1
ştiinţă şi cultură, şi la care bateri profesionale pe ju­ , cembrie, brigada ştiinţifică fan Munteanu, de la Univer­ o mişcare înnoitoare, de re­ un mister: a fost aici la lea volum al „Operelor" luî 1 bine Întreţinut), pentru câ (
au participat peste 50 de deţe, organizarea cursuri­ din cadrul Consiliului co­ sitatea din Timişoara, care generare literară. A fost în­ simpozion multă lume, nu Densuşianu, care va cuprin­ face legătura între centrul 1
preşedinţi ai filialelor şi lor de vară de la Baia munal al Frontului Unită­ preciza : „Densuşianu deschi­ cadrat cu precizie acest teo­ numai profesori,'ci şi alţi in­ de, în prima parte, retipări­ ) oraşului Brad şl satul apar- 1
subfilialelor din ţară, in­ Mare şi Sibiu, a concursu­ ţii Socialiste, s-a deplasat se ideii de latinitate o fe­ retician, critic şi animator telectuali. La voi lucrurile rea cunoscutei lucrări „isto­ i ţlnator Valea Bradului. Ai)e ^
de emoţii dă şoferilor şi s
spectori de specialitate de lui de literatură pentru in satul Lunca. Membrii a- reastră în timp spre viitor, al simbolismului românesc - poetice au un prestigiu ne- ria limbii române", iar în a - numai cîţiva kilometri şi ce ■
la inspectoratele şcolare ju­ elevi „Mihai Eminescu". cesteia, prof. Ioan Pisoi, dr. nu cu formule lingvistice şi în sensibilitatea modernă a mai pomenit. In apus poe­ doua parte, cursurile univer­
deţene. Cu acest prilej, Participanţii au contribuit Gheorghe Stoian, dr. Nico- teorii. Era o realitate a su­ epocii, locul său în înscrie­ zia e un lux. Aici e ceva sitare referitoare la istoria ţ pasagerilor din autobuze I ^
prof. univ. dr. docent Boris la îmbunătăţirea proiectu­ lae Popa, medic veterinar fletului nostru. Şi ea trebuia rea unui ideal nou poeziei popular, la îndemîna tutu­ limbii române în secolul al Asta de clnd un autobuz
E.G.C.L. s-a rupt în două.
Cazacu, preşedintele socie­ lui de plan propus de so­ Claudiu Bulz, ing. Ioan Mi- exprimată cu darul nostru române, relaţiile sale cu sim­ ror. Păstrez şi eu şi familia XVII-lea şi evoluţia estetică • ».W.N-.U - - ... UUUU. ,
tăţii, a făcut o analiză a ac­ heţ, Ioan Stanca, director înnăscut de a realiza sinteze bolismul francez, originalita­ un tablou unic, de neuitat : a limbii române. Va fi un ţ Pe dedesubt, pe la şasiu. Ţ
tivităţii pe anul 1973 şl a cietate, a fost prilejul unui al căminului cultural — au superioare arhitectonice de tea sa. venind într-o seară spre prilej pentru publicul de Şi clnd te glndeşti că
prezentat planul de muncă util schimb de idei între vorbit despre politica ex­ viaţă“. Asist. univ. Luiza Petre a Sebeş, am văzut un cioban astăzi să la cunoştinţă de un .• fiecare an consiliul popular .
ternă a P.CJR, despre eve­ ţ orăşenesc a raportat kilo- )
pentru 1974. S-a dezbătut cadrele didactice din în- Un alt aspect al persona­ vorbit despre „Ovid Densuşia­ cu oile scriind poezii. Dacă aspect mal puţin cunoscut,
nimentele la zi, au răspuns lităţii complexe a lui Ovid nu şi romantismul", . prof. nu-l vedeam, nu credeam. dar extrem de important, al 1 metri de drumuri şl străzi 1
modul de conlucrare a fi­ văţămîntul general, liceal unor probleme ridicate de Densuşianu, acela de erudit Marieta Bursuc a prezentat Sînteţi un popor de poeţi. activităţii lui Ovid Densu­ / reparate... © Pe uliţa mare <
lialelor cu inspectoratele şi superior. cetăţeni. romanist, a fost prezentat cu preocupările lui Ovid Densu- Găsiţi în poezia strămoşeas­ şianu. ) din Honda! există un pod )
i peste vakea cu acelaşi nu V
me. Suprastructura podului,
. din lemn, dansează la fie- V
A ^ oare autovehicul care trece, ţ
Dansează şi se răreşte. Lo- i
Invăţâmintul realizări şi intenţii  apărut calnicll au maro grijă de *
picioarele lor şl ale anima­
lelor de tracţiune cînd ¡1
O verigă de primă im­ lor învăţămîntului agrozoo­ mînă la cursuri, orele de ţi­ aplicaţii practice cu cursan­ almanahul / traversează. Din cînd în /
ţ cînd, cînd găurile devin 1
portanţă în ansamblul măsu­ tehnic, menite să contribuie nere a lecţiilor fiind stabilite ţii, alegîndu-se ca date de i chiar prea mari, de trece l
rilor întreprinse pentru va­ la împlinirea unor asemenea după consultarea prealabilă desfăşurare a lecţiilor pe­ ii ' omul, nu numai piciorul, se
lorificarea întregului poten­ deziderate. Succesul ' deplin a cursanţilor, astfel incit rioada cînd se pregăteşte e- \ mal pune o podea-douâ...
ţial uman şi material de al cursurilor este nemijlocit frecvenţa să fie cît mai bu­ fectiv producerea răsadurilor. 99
care ’ dispune agricultura o legat de felul cum lectorii se nă. In prima săptămînă de Deoarece ferma este confrun­ Almanahul „Scînteia"
i REFLECTOR © In ultimul |j
reprezintă îmbogăţirea nive­ preocupă de buna organizare deschidere a cursului s-au tată in anul viitor cu sarcini 1974 oferă o lectură va­ 1 timp s-au comis mai multe <
lului de cunoştinţe al lucră­ şi desfăşurare a cursurilor. predat lecţii despre produ­ deosebite în privinţa sporirii riată şi antrenantă, potri­ ţ spargeri la unităţi din piaţa *
torilor ogoarelor, însuşirea In cadrul cooperativei a- cerea răsadurilor şi cultura producţiei de legume, des­ vită oricăror preferinţe: de alimente a oraşului Brad ‘
şi aplicarea tehnologiilor îna-' gricole din Sîntandrei s-a vărzoaselor. Cooperatoarea făşurarea în cele mai bune reportaje şi anchete inter­ \î înrractorui n-a putut ajunge i
intate. Referindu-se la a- prevăzut să funcţioneze trei Rozalia Popa, care lucrează condiţii a lecţiilor constituie naţionale, documentare ţ prea departe, fiind prins de '
ceastă problemă, în cuvînta- cercuri, din care unul cu pro­ la răsadniţe, şi ceilalţi legu­ o premisă importantă în politice, economice şi so­ t organele de miliţie şl ares- \
rea la Plenara C.C. al P.C.R. fil legumicol, unul pentru micultori, printre care amin­ realizarea sarcinilor cu care ciale, actualitatea enciclo­ 1 tat. Este Truţă Oprea din ,
din 28 februarie — 2 mar­ îngrijitorii de animale şi al­ tim pe. Viorica Oprea, sînt confruntaţi legumiculto­ pedică. Iată cîteva titluri ţ Segarcea-Dolj. Acum aş- ţ
tie a.c., tovarăşul Nicolae tul pentru cooperatorii de la Gheorghe Sîncrăian, Jania rii. din sumar : „10 000 de zi­ 1 teaptă să „plătească" bu- i
se
fierbinţi“,
le
„Istoria
Ceauşescu sublinia că : „Creş­ cultura mare. La învăţămîn- Morar, Andrei Strugaru, Despre activitatea celorlalte scrie sub ochii noştri“, / nurile furate - în valoare /
terea continuă a gradului de tul agrozootehnic sînt cu­ Murar Maria Savel şi alţii, două cercuri nu am putut „România în circuitul e- ţ de peste 6 000 lei ! © Pro- ţ
înzestrare tehnică a agri­ prinşi 60 de cursanţi. Ingi­ au dovedit interes pentru ex­ nota însă decît că... se inten­ conomic internaţional ; babil îşi planificase o ex- 4
culturii impune perfecţiona­ nera Angelica Codreanu, lec­ punerile făcute. Lectorul ne-a ţiona ca, în. săptămînă trecu­ „Politica demografică în cursie pe bicicletă, dar cum )
rea activităţii de pregătire torul cercului legumicol, ne-a făcut precizarea că, pentru tă, să se ţină primele lecţii atenţia omenirii", „între­ nu avea, Gheorghe Mun- 1
profesională a ţărănimii. Es­ relatat cîteva detalii privind a face ca lecţiile să fie a- de deschidere. bări tulburătoare în labo­ | teanu a furat două. Una de (
te de înţeles că o agricultură activitatea cursului pe care-1 tractive şi interesante, are Este'o cerinţă imperioasă ratoarele materiei vii“, rezervă ! Acum va pleca „în i
la nivelul cerinţelor actuale conduce. Am reţinut că s-au în vedere folosirea dp dia- ca organizaţiile de partid de „...Şi acum încotro, homo excursie"... fără bicicletă I t
ale ştiinţei şi tehnicii nece­ planificat 10 lecţii, alegerea filme, grafice şi alte mate­ la sate să acorde maximă cosmieus ?“, „Mic dicţio­
sită oameni pregătiţi în mod temelor făcîndu-se în strîn- riale intuitive. In acelaşi grijă ridicării nivelului de nar de etică şi echitate \ \
l CONTRAVENŢII © Pentru l
corespunzător". Acum ne a- să legătură cu problemele timp, interlocutorul a ţinut cunoştinţe profesionale ale socialistă", „Vrem să fim , , i'dlcS , că nu a respectat normele }
practice care sînt puse în să remarce faptul că eficien­ cooperatorilor, să urmărească
flăm în perioada cînd la sa­ sănătoşi, dar ştim să fim I de pază contra incendiilor 1
faţa fermei. Cei 22 de coo­ ţa cursului ar fi fost mai cu întrega răspundere mo­ cumpătaţi", ,,Să nu ui­
te se întreprind acţiuni largi, peratori cuprinşi la cerc par­ ridicată dacă s-ar fi oferit dul cum se desfăşoară ,în- tăm... memoria !”, ţ in executarea lucrărilor la \
i organizarea de şantier, ing. i
îndeosebi în cadrul cursuri­ ticipă de două ori pe săptă- şi posibilitatea de a se face văţămîntul agrozootehnic. 1 Ioan Banda, şef de lot la i
y şantierul de la Chişcădaga, \
l a plătit pe loc o amenda i
de 250 lei. @ Şi ing. şef J
\ Georgel Velcu, de la ace- )
Industria judeţului Hunedoara a îndeplinit l laşi şantier, a fost amendat l
, cu 250 lei pentru că nu a }
) îndeplinit măsurile din pro- 1
l cesul-verbal de control ai l
i organelor p.c.i. 7
planul primilor trei ani si Sm Of ST Mi... l rar şi Dănuţ Cremene au l
ş PROCESE © Ioan Lingu- ^
, fost condamnaţi de Judecă- /
1 toria din Hunedoara la cite 1
(Urmare din pag. 1) sa comuniştilor, a tuturor realizat în proporţie de 85 ruri la mase plastice, ma­ 1 000 Iei producţie marfă. fM mm pm Mi ţ 4 ani inchisoare, pentru l
siderurgiştilor de la C.S. la sută pe seama sporirii teriale de construcţii, mo­ In acelaşi timp, volumul i tilhărie. Recursul înaintat i"
tori care au determinat rea­ Hunedoara care în anii a- productivităţii muncii. Prin bilă ctc. beneficiilor înregistrează un * Tribunalului judeţean a fost 1
lizarea şi depăşirea ritmică cestui cincinal se situează realizarea sarcinilor de ex­ Prezintă o valoare deo­ spor de 1,4 miliarde lei. ţ respins. © Pentru înşelăciu- l
a sarcinilor lunare, trimes­ permanent în fruntea în­ port pe primii trei ani cu sebită realizările dobîndite Raportînd conducerii par­ (Urmare din png. 1) structoare de maşini din ţa­ ne, Maria Popescu şi Leana /
triale şi anuale, acumula­ trecerii, aducînd cea mai 25 de zile mai devreme, va­ în perfecţionarea calitativă tidului, personal tovarăşu­ ră nu este dispusă să ne dea Subţirelu au fost candam- t
rea depăşirilor care au con­ mare contribuţie la bilanţul loarea produselor livrate şi ridicarea eficienţei pro­ lui Nicolae Ceauşescu, suc­ prin montarea unei instalaţii sprijin în acest sens — r.e ţ nate la un an şi 8 luni în- \
dus la devansarea îndepli­ prestigios cu care economia suplimentar pe pieţele ex­ ducţiei. De la începutul cesul obţinut în îndeplini­ de presfărîmare. Putem afir­ declara inginerul . Schwcig- i chisoare şi, respectiv, un an i
nirii planului pe primii judeţului se prezintă la fi­ terne se ridică Ia 35 mili­ cincinalului şi pînă acum, rea înainte de termen a ma că la toate utilajele din hoffer. ' şi 6 luni închisoare. Sentin- *
trei ani. nele celui de-al treilea an oane lei valută. productivitatea muncii a planului primilor trei ani cariere avem asigurat un — Datorită acestei stări de 1 ţa a rămas definitivă. ţ
Este un titlu de satisfac­ al cincinalului actual. Perioada trecută de la crescut cu aproape 40 000 ai cincinalului, organizaţiile program de revizii şi repa­ fapt nu ne putem realiza
ţie şi justificată mîndrie Semnificaţia celor 14 zile startul cincinalului însemn lei pe salariat. Gama sor­ de partid, toate colectivele raţii bine gîndit, astfel îneît sarcinile de plan zilnice, su­ | ULTIMA ORA © L a g h:. '
pentru colectivele de la cîştigate în îndeplinirea nă pentru industria hu- timentală s-a lărgit consi­ muncitoreşti din judeţ îşi putem exclude stagnările ne­ ferind în acelaşi timp şi ca­ * şeul telefoanelor din incin-
I.M. Barza, I.M.C. Deva, planului industrial pe ju­ nedoreană o etapă de creş­ derabil prin asimilarea de concentrează eforturile şi justificate. litatea produselor — ne de­ ţ ta Oficiului poştal Deva lip- ^
I.U.M. Petroşani. I.R.E. De­ deţ este deosebită. Produc­ teri dinamice în toate do noi mărci de oţeluri şi ti- preocupările spre pregăti­ Dacă în secţia de prelu­ clara tovarăşul Alexandru i sesc unele cărţi de telefon l
va, F.N.C. Orăştie. Tipogra­ ţia industrială suplimenta­ meniile. Dezvoltarea şi mo­ podimensiuni de laminate, rea şi demararea optimă a crare s-ar părea că lucrurile Varga, şeful secţiei prelu­ 1 cuprinzînd listele de abo-
fia Deva şi unităţile de ră ce se va realiza pină dernizarea potenţialului in produse din mase plastice, planului pe 1974, an în vor merge în ansamblu în crare. \ naţi din alte judeţe. Vrei ţ
industrie locală, care înre­ la scadenţa finală a anului dustrial a condus în aceşti maşini şi utilaje pentru care oamenii muncii hune- continuare bine, mai ales că i să vorbeşti cu o mătuşă din (
Sînt deci deficienţe şi pro­
gistrează avansuri de peste 1973 reprezintă aproape 000 trei ani la sporirea cu pes­ minerit şi siderugic, mate­ doreni. în frunte cu co­ noua linie pusă în acest an bleme nerezolvate, care, la judeţul Timiş ? Plăteşti in- ?
3 luni în îndeplinirea cin­ milioane lei. Această im­ te 2,7 miliarde lei a volu riale de construcţii. mo­ muniştii, sînt ferm hotărîţi în funcţiune nu creează ţ formaţia. La Timişoara, însă, 1
cinalului. Este, de aseme­ portantă creştere faţă de mului producţiei. Se înregis bilă, articole de blănărie şi să înscrie în cartea do o- probleme deosebite, nu ace­ fel ca pînă acum, se vor răs- i găseşti lista abonaţilor din l
nea, lăudabilă devansarea plan, concretizată în 420 trează în acest an, compara bunuri de larg consum. laşi lucru se poate spune de­ frînge asupra realizării sar­ , judeţul Hunedoara. Fair- /
cincinalului cu mai mult milioane kWh energie e- tiv cu 1970, creşteri de a S-a acţionat cu rezultate noare a întrecerii consacra­ spre atelierul de dale. Aici cinilor pe 1974. Drept pen­
de o lună de către unită­ lectrică, 50 000 tone cocs, proape 3 milioane tone căr­ bune pentru reducerea con- te Congresului al Xl-Iea al se constată uzura avansată a tru care, se cere ca, măcar
ţile C M. Deva, I.E.C. De­ 180 000 tone fontă, 245 009 bune net. 4 miliarde k\Vi* .umurilor specifice de ma­ P.C.R. şi aniversării celor unor utilaje, ceea ce impu­ acum cînd a mai rămas pu­
va, I.V Călan, I.C. Orăştie, tone oţel. 50 000 tone lami­ energie electrică, 600 000 to­ terii prime, materiale, com­ 3 decenii de la eliberarea ne repararea acestora. ţin timp din acest an, să fie
„Vidra" Orăştie, Refractara nate, 20 000 mc cherestea, ne fontă, 400 000 tone oţel, bustibili şi energie, fapt re­ — - Nu avem posibilitatea întreprinse cele mai energice
Baru şi altele. Aprecieri 180 000 mc prefabricate din 40 000 mc prefabricate din flectat de reducerea cu patriei de sub jugul fas­ în prezent să asigurăm ne­ măsuri, astfel ca startul pro-,
deosebite se cuvin ia adre­ beton şi alte produse, s-a beton, precum şl mari spo­ 12,3 Iei a cheltuielilor Ia cist, noi succese. cesarul de piese de schimb. ducţiei în noul an la „Mar­
Maşinile la care lucrăm sînt mura“ să fie realmente op­
unicate şi nici o uzină con- tim.