Page 59 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 59
Profefarl din foafe fările, unlfl-vă !
3ifcliof a . C H E M A R E A
#C MunfcfpIuiu| D w
.V'i-A D:. L CŢî;r- '
c
Consiliului popular
al judeţului Bihor către toate
consiliile populare judeţene
Consiliul popular al jude 10 milioane lei. S-au execu toate sectoarele economiei
ţului Bihor, întrunit la 18 tat peste prevederile planu locale.
decembrie în cea de-a lui 10 km de mixturi asfal- Consiliul popular al jude
XVII-a sesiune ordinară, tice. ţului Bihor, exprimînd do
luînd în dezbatere realiza In acest an, planul livră rinţa tuturor cetăţenilor ju
rea planului economic şi a rilor de mărfuri la fondul deţului, însufleţiţi de măre
bugetului local pe anul 1973, pieţei va fi depăşit cu 8,7 ţele evenimente ale anului
■■■■■h precum şi prevederile pla milioane lei. viitor — Congresul al Xl-lea
de
nului
ANUL XXV Nr. 5 891 MIERCURI 19 DECEMBRIE 1973 A PAGINI - 30 BANI mico-socială dezvoltare econo Veniturile bugetului Consi al Partidului Comunist Ro
în
terito
profil
mân şi a XXX-a aniversare
rial pe anul 1974, apreciază liului popular judeţean au a eliberării patriei de sub
fost depăşite cu 42 milioa
că, sub îndrumarea organe ne lei.
lor şi organizaţiilor de Succese însemnate s-au în jugul fascist —, adresează
populare
partid, oamenii muncii din registrat şi în domeniul sis tuturor consiliilor municipiului
şi
al
judeţene
judeţul Bihor — români, ma
ADUNAREA ACTIVULUI COMITETULUI ghiari —, şi munoind cu multă proiectele pentru toate comu Bucureşti socialistă depăşirea sar
la
tematizării,
elaborîndu-se
Chemarea
în
de
naţionali
alte
schiţelor
în
siste
pentru
de
trecere
tăţi
şi
deplinirea
matizare
şi
însufleţire
prevăzute
a-
pentru
popor,
de întregul dăruire, alături nele şi oraşele din judeţ. cinilor 1974 la următoarele o-
nostru
nul
servicii
pen
pentru transpunerea în viaţă tru Prestările de s-au dezvoltat biective :
JUDEŢEAN DE PARTID Congresului al X-lea şi ale continuu, obţinîndu-se o tehnic Prin producţiei, nivelului
populaţie
a
hotărîri
istoricelor
ale
1.
ridicarea
folosi
creştere de peste 4 la sută
al
Conferinţei
Naţionale
ale
partidului, precum şi a indi faţă de anul precedent. rea mai deplină a capacită
caţiilor conducerii de partid Populaţia judeţului a be ţilor de producţie, buna or
Ieri, a avut loc, Ia Deva, adunarea senţială a activităţii politice şi econo tivelor de oameni ai muncii la şi de stat, au obţinut în a- neficiat de importante can ganizare a producţiei şi a
activului Comitetului judeţean de partid. mice, au luat cuvîntul tovarăşii Ví înfăptuirea exemplară a sar nul care a trecut succese tităţi de carne, legume, fruc muncii, creşterea gradului
Au participat membrii Comitetului chente Bălan, prim-vicepreşedinte al cinilor ce revin organizaţiei judeţen* ' Importante în dezvoltarea te, produse industriale şi de valorificare a materiilor
judeţean de partid şi ai Comisiei de Comitetului executiv al Consiliului popu de partid. S-au prezentat în acest scop economică şi social-cultura- alte bunuri de consum, ceea prime şi îndeosebi a resurse
revizie, secretari ai comitetelor muni lar judeţean, Corneliu Fulga, directorul propuneri privind folosirea mai depli lă a judeţului, atît în dome ce reprezintă o creştere de lor locale, reducerea cheltu
cipale şi orăşeneşti de partid, secreta I.F.E.T. Deva, Ion Mineu, adjunct al nă a capacităţilor de producţie, a for niul conducerii economiei şi peste 100 milioane lei faţă ielilor materiale şi a consu
rii organizaţiilor de partid din prin ministrului minelor, petrolului şi geo ţei de muncă şi a timpului de lucru, vieţii sociale, cît şi dezvol de anul 1972. murilor specifice, creşterea
cipalele unităţi economice ale judeţu logiei, director general al Centralei sporirea mai accentuată a productivi tării democraţiei socialiste, S-a dezvoltat continuu ba productivităţii muncii şi în
lui, conducători de întreprinderi, şan cărbunelui Petroşani, Ionel Hodorog, tăţii muncii, reducerea consumurilor a ridicării nivelului de trai za materială a învăţămîntu- tărirea disciplinei în muncă,
tiere, unităţi agricole, instituţii econo secretarul Comitetului orăşenesc de specifice de materii prime, materiale, material şi spiritual al popu lui, a sănătăţii, dîndu-se în în industria locală se vor
mice judeţene, lucrători din aparatul partid Călan, Costache Trotuş, directo combustibili şi energie, scăderea cos laţiei. folosinţă peste 40 săli de obţine :
de partid şi de stat, delegaţi ai unor rul general al C.S. Hunedoara, Rodica turilor de producţie, îmbunătăţirea ca întrunit în această sesiune. clasă, peste 1 500 locuri in — realizarea unei produc
C.S.
Laminorul
ministere şi organe centrale. Tatulici, directorul întreprinderii „Vîs- lităţii produselor, onorarea exemplară Hunedoara. 800 tle la Nlco- Consiliul popular al judeţu creşe şi grădiniţe, precum şi ţii globale suplimentare cu
Comunistul
Pe baza unei informări prezentate de coza“ Lupeni, Valer David, directorul a sarcinilor de export, ridicarea gradu lae SIrb, strungar, se Impu lui Bihor constată cu multă un număr important de uni 2 la sută şi a unei producţii-
tovarăşul Ştefan Almăşan, secretar al întreprinderii de lianţi Deva, Alexandru lui de eficienţă a întregii activităţi in ne prin realizările sale deo satisfacţie că angajamentele tăţi sanitare, ceea ce a con marfă cu 2,5 la sută peste
sebite In producţie.
Comitetului judeţean de partid, aduna Ciorogaru, directorul I.C.S. Hunedoara. dustriale, realizarea planului de inves luate, ca răspuns la Chema dus la o mai bună desfăşu prevederile planului ;
rea activului de partid a analizat, în Vorbitorii au evidenţiat rezultatele tiţii şi punerea în funcţiune a tuturor o- rea Consiliului popular al rare a procesului instructiv- Pentru îndeplinirea planu
lumina sarcinilor şi exigenţelor cuprin valoroase dobîndite de colectivele hu- biectivelor, sporirea producţiei agricol* judeţului Maramureş, au fost educativ a tinerei generaţii lui cincinal înainte de ter
se în cuvîntarea tovarăşului Nicolae nedorene în îndeplinirea planului pri vegetale şi animale, perfecţionarea ca Peste 160000 îndeplinite cu succes, datori şi la îmbunătăţirea condiţii men, planul producţiei in
Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al milor trei ani ai cincinalului, precum şi litativă a activităţii în toate comparti tă muncii entuziaste a depu lor de asistenţă socială. dustriale pe primii 4 ani ai
P.C.R., modul în care organele şi or a sarcinilor şi angajamentelor pe acest mentele economiei hunedorene. pomi stropiţi taţilor. a tuturor oamenilor Ca urmare a intensificării cincinalului se va realiza
ganizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C., an. Intr-un spirit de exigenţă şi com Cu privire la realizarea exemplară a muncii. Astfel, în unităţile muncii politice de masă, pînă la 23 August 1974, în
comitetele oamenilor muncii şi colecti bativitate comunistă, au fost analizate planului economic al judeţului Hune In cadrul acţiunilor de industrie locală şi gospo prin antrenarea cetăţenilor cinstea celei de-a XXX-a a-
vele din economia judeţului au acţio neajunsurile care s-au manifestat în doara In anul 1974, la punerea în va de aplicare a trata dărie comunală, pe baza pre la acţiunile de muncă pa niversări a eliberării patriei
nat pentru realizarea exemplară a pla activitatea unor organe şi organizaţii loare a întregului potenţial material şi mentelor fitosanitare, liminărilor, se va realiza în triotică, pentru înfrumuseţa noastre de sub jugul fascist.
nului şi angajamentelor pe acest an de partid, sindicat şi U.T.C., a unor uman de care dispune judeţul, în vede pină acum s-au efectu anul 1973 un volum supli rea şi buna gospodărire a — creşterea producţiei bu
hotărîtor în îndeplinirea cincinalului conduceri de unităţi în organizarea şi rea devansării îndeplinirii cincinalului, at stropiri de iarnă în mentar de producţie-presta- localităţilor, au fost obţinute nurilor de larg consum des
înainte de termen, preocupările exis conducerea economiei. Participanţii la pentru creşterea contribuţiei colective livezi la peste 160 000 ţii, în valoare de 22 milioa importante realizări ca: ame tinate fondului pieţei şi di
tente, măsurile ce trebuie întreprinse dezbateri au făcut numeroase propu lor din judeţ la accelerarea progresului pomi. ne lei, peste angajamentul a- najări de străzi şi trotuare, versificarea acestora în ve
în continuare pentru pregătirea şi de neri de măsuri şi acţiuni ce se impun economiei naţionale, a fost adoptat Lucrarea esle efec sumat. De asemenea, a con parcuri şi zone verzi, îndi derea aprovizionării popu
mararea în cele mai bube condiţiuni a a fi desfăşurate în toate domeniile un plan de măsuri politice şi organiza tuată de echipe speci tinuat procesul de moderni guiri şi taluzări, consolidări laţiei cu o gamă tot mai
planului pe 1974 şi realizarea cu suc vieţii politice, economice şi sociale a torice. alizate şi, pe măsură zare a ramurilor de activita de maluri, combaterea exce largă de produse de bună
ces a prevederilor cantitative şi calita judeţului, pentru perfecţionarea stilului In încheierea lucrărilor adunării ac ce condiţiile naturale te ale economiei locale. în sului de umiditate. întreţi calitate ; se vor introduce în
tive ce revin judeţului Hunedoara în şi metodelor de muncă ale organizaţiilor tivului de partid, a luat cuvîntul tova permit, se urmăreşte care sens s-au asigurat prin nerea fondului locativ etc. fabricaţie un număr de 130
anul viitor. de partid, creşterea rolului şi compe răşul Ioachim Moga, prim-secretar al realizarea şi finalizarea autoutilare utilaje şi piese Consiliul popular al jude produse noi : comerţului so
In cadrul dezbaterilor ce au avut loc tenţei acestora în conducerea econo Comitetului judeţean Hunedoara al ei în conformitate cu de schimb în valoare de 2,6 ţului Bihor, analizînd acti cialist i se va livra un vo
în legătură cu această problematică e- miei, în mobilizarea mai activă a colec- P.C.R. prevederile planului. milioane lei ; s-au asimilat vitatea desfăşurată în anul lum suplimentar de mărfuri
84 noi produse, din care 25 1973 şi avînd în vedere sar în valoare de 3,5 milioane
bunuri de consum. Rezulta cinile stabilite la recenta lei :
te remarcabile s-au obţinut Plenară comună a Comite — Realizarea integrală,
şi în domeniul investiţiilor tului Central al Partidului la termen, a sortimentelor de
mărfuri
şi construcţii-montaj. Anul Comunist Român al şi Consi precum şi depăşirea sarcini
plan,
prin
prevăzute
acesta se vor da în folosin
Dezvoltării
Suprem
liului
Cu planul anual Plenara Consiliului judeţean ţă oamenilor muncii din ju Economice şi Sociale a Româ lor stabilite la următoarele
deţ 922 apartamente din fon
sortimente cu :
niei, va acţiona cu şi mai
hotărîre
multă
pentru
reali
— 2 200 mii Iei la mobilă
al Frontului Unităţ durile statului şi 1 308 apar cinclnalu’ ; prin termen a din lemn ;
fondurile
popu
tamente
din
de
zarea
înainte
laţiei cu sprijin de la stat.
mobiliza
— 1 500 mc preiaţ>_j*icate
îndeplinit In cursul ziled de ieri, a dezbătute informările cu pregătirea şi conferinţelor La producţia de construcţii- rea tuturor colectivelor de din beton armat ;
desfăşurarea
montaj se va realiza în plus
muncă, astfel ca în anul 1974
privire la : activitatea des
şi
adunărilor
avut loc, la Deva, plenara
Consiliului judeţean Hune făşurată de comisiile Fron de dări de seamă şi alegeri un volum de lucrări de peste să se obţină noi succese în (Continuare in pag. a 4-a)
doara al Frontului Unităţii tului Unităţii Socialiste din cadrul Frontului Uni
Socialiste. La lucrările ple pentru răspîndirea cunoş tăţii Socialiste.
indusfria locală a judefuiîul narei au luat parte mem tinţelor ştiinţifice şi măsu In problemele analizate
brii consiliului, membri ai rile ce se impun pentru au fost adoptate măsuri co Imperative noi la noul obiectiv: amploare
comisiilor pe probleme, re îmbunătăţirea muncii lor ; respunzătoare.
întrecerea desfăşurată de colectivele fabricilor de indus prezentanţi ai organizaţii realizarea planului de stat Plenara a hotărît, de ase
trie locală din judeţ pentru realizarea exemplară a planului lor judeţene componente pe 1973 şi sarcinile ce re menea, convocarea Confe
pe acest an hotărîtor al cincinalului este încununată de un ale P'rontului Unităţii So vin organizaţiilor compo rinţei judeţene a Frontului şi intensitate in desfăşurarea lucrărilor
remarcabil succes : îndeplinirea cu 15 zile mai devreme a cialiste. aparatul Comitetu nente ale Frontului Unită Unităţii Socialiste pentru
planului pe 1973 la toţi indicatorii, pe ansamblul industriei lui judeţean de partid. ţii Socialiste pentru înde 10 februarie 1974, in mu
locale hunedorene. In cadrul plenarei au iost plinirea planului pe 1974 ; nicipiul Deva.
Avansul cîştigat permite ca pină la scadenţa finală a După o jumătate de an stîlpi, au fost aduse de la bricate din beton Iaşi, cu ca
anului să se realizeze suplimentar o producţie de aproape 30 de La prima lovitură de tîr- Bîrcea grinzile. chesoanele, re avem contractate grinzile
milioane lei, exprimată in importante cantităţi de produse, ca năcop, se poate afirma că piurile şi celelalte elemente de 18 metri, a întîrziat mult
bentonită, agregate de balastieră, prefabricate din beton, Ţesătoria de mătase de la prefabricate trebuincioase livrarea grinzilor — ne-a
confecţii metalice, piese turnate, binale, produse de larg Depăşirea producţiei sortimentale Ferma Deva a depăşit faza debutu construcţiei. Constructorii, în spus ing. Dan Cazan, şeful
consum etc. S-au realizat, prin autodotare, maşini, utilaje, in lui, noul obiectiv trebuind să deosebi cei din brigada con şantierului nr. 2. Astfel am
in
stalaţii şi dispozitive in valoare de 3,0 milioane lei. intre sub plină „maturitate”, dusă de Matei Astner şi cei fost în imposibilitatea de a
raportul
atît
amplorii
Constituie un succes de prestigiu faptul că in acest an HUNEODOARA. Pe cele mină, 600 mc lemn con lucrărilor cît şi al stadiilor din subordinea maiştrilor A- începe montajul lor şi conti
şi
lexandru
Popa
productivitatea muncii in cadrul I.J.I.L. Deva a sporit faţă de 11 luni care au trecut din strucţie ş.a. Totodată, tre fizice. Cerinţa o impun Muga, depun strădanii Nicolae nuarea lucrului la corpul
pen
prevederi cu 1 500 lei pe salariat. Creşterea eficienţei este acest an, colectivul de buie subliniat faptul că fa prevederile pe acest an, ca principal. Cu toate insisten
reflectată in realizarea a peste un milion lei economii la pre muncă al Sectorului de ex ţă de 1972, în acest an gra model re indică realizarea unor tru executarea la timp a lu ţele noastre, grinzile vin
crărilor.
ţul de cost. ploatare forestieră Hune dul de mecanizare a lucră foarte încet şi ne încurcă
doara a obţinut rezultate rilor a crescut cu 7 Ia su importante investiţii, dar Dar, chiar şi cu aceste extrem de mult.
de prestigiu in activitate tă, au fost introduse teh de organizare, mai cu seamă necesitatea ca consemnări notabile, noul o- Desigur, cauza invocată es
Grupul de şantiere pentru datorită în special acţionă nologii noi în exploatarea execuţia să se desfăşoare pe te reală şi nu ' poate fi con
rii cu mai multă fermitate arborilor cu coroană. Pen fronturi cît mai largi şi cu testată. O observaţie în le
pentru realizarea sarcinilor tru producţia anului viitor, producţie intensitate sporită pentru a gătură cu aceasta se impu
con$trucfîi forestiere Deva de pian şi a angajamente au fost create stocurile ne se asigura spre finele anu Pe şantierul ne însă. Nici T.C. Deva ca
lor asumate în întrecerea cesare desfăşurării în con lui viitor intrarea în pro beneficiar direct şi nici con
socialistă. La producţia sor diţii optime a activităţii, si ducţie a primelor capaci ducerea ţesătoriei nu s-au o-
Harnicul colectiv de muncă al Grupului de şantiere pen timentală, prevederile afe urmînd ca în perioada ca tăţi. Ţesătoriei de
tru construcţii foresjiere Deva reuşeşte an de an să-şi uneas re a mal rămas pină Ia fi Acum, cînd anul ’73 este cupat din vreme de soluţio
că forţele spre realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a rente perioadei au fost de nele acestui an acţiunea în prag de scadenţă, multe narea acestei probleme. Aşa
angajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Un argument păşite cu importante canti de creare a stocurilor să • Cum aţi realizat realităţi arată că lotul 21 al mătase Deva se face că la ora actuală pe
puternic in această privinţă îl constituie faptul că sarcinile de tăţi de materiale: 1 000 mc fie continuată intr-un ritm indicatorii de plan Şantierului nr. 2 al T.C. De şantier sînt numai 12 grinzi
plan aferente anului în curs au fost realizate cu 21 de zile buşteni, 300 mc lemn de alert. va, care execută lucrările, din totalul de 68. Transpor
mai devreme. Practic, aceasta a însemnat construcţia a 170 pe 1973 ? Asigu- marchează o seamă de re biectiv are o situaţie defi tul de la Iaşi la Bîrcea, e-
km drumuri forestiere, din care peste 56 km în zonele Petro zultate notabile. Iată cum le citară în confruntarea cu fectuat cu vagoane echipate
special, durează circa 12 zi
şani, Haţeg, Hunedoara şi in alte părţi ale judeţului nostru. rînd un efectiv prezintă beneficiarul, prin sarcinile de plan. Corpul le pentru un set de două
Pină la finele anului se estimează executarea unui volum matcă superior ce persoana tovarăşului Vale- principal de fabricaţie, de grinzi. Cu un asemenea ritm
suplimentar de lucrări in valoare de 1 530 000 lei, în condiţiile CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA riu Jula, inginerul şef al ţe- care depinde hotărîtor res ar însemna ca operaţia de
creşterii productivităţii muncii cu 2 la sută faţă de prevederi. COMITETUL EXECUTIV lui planificat sătoriei : pectarea graficelor de mon transport al grinzilor să se
— In cele 6 luni care au taj a utilajelor şi a terme încheie taman în vară, lu
• Creşterea indice trecut de la începerea obiec nului de punere în funcţiu cru absolut inacceptabil. în
ata
întreprinderea judeţeană de DECIZIA NR. 44211973 lui de natalitate tivului, constructorul a corpul ne, are o serioasă rămînere grijorat, beneficiarul a făcut
cat multe lucrări :
la
Iaşi
demersurile
principal de fabricaţie, hala în urmă, care în nici un caz acceptul furnizorului să primind
nu
compensată
fi
poate
de
plă
gospodărie comunală şi locafivă Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Hu pe baza prăsilei de finisaj, uzinele de condi avansul cîştigat la alte lu tească C.F.R.-ului 150 lei la
centrala
ţionare,
anexele,
nedoara ; proprii — cale si termică. reţelele exterioare, crări. De la începerea acti fiecare vagon pentru urmă
şi
acum,
volu
vităţii
pînă
Printr-o continuă îmbunătăţire a activităţii şi creşterea In temeiul dispoziţiilor art. 23, alineatul 2 şi art. 47 din gură de mărire a staţia de electrocare, gospo mul de construcţii atinge rire, cu condiţia ca şi T.C.
responsabilităţii faţă de cerinţele populaţiei urbane, colecti Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor dăria de apă, depozitele de doar circa 4 milioane lei, Deva să procedeze la fel.
vul întreprinderii judeţene de gospodărie comunală şi loca- populare, veniturilor materiale şi altele. Unele iar pînă la finele anului S-ar cîştiga prin aceasta 2-4
transport.
tivă Deva şi-a realizat planul pe acest an cu 26 de zile îna D E C I D E : lucrări, ca de pildă finisa nou nu se poate sconta pe zile la însă fiecare vrea. Pre
nu
Trustul
inte de termen. Totodată, au fost îndeplinite integral angaja • Un mijloc eficient jul, uzinele de condiţionare o realizare mai mare de 70 feră să consume mult mai
mentele asumate in întrecerea socialistă, dintre acestea deta- Articol unic. Convoacă Consiliul popular al judeţului Hu şi anexele sînt în devans cu la sută din sarcinile ce au mulţi bani pentru un salari
şindu-se executarea in plus a racordului la reţele de apă nedoara în sesiune extraordinară pe data de 27 decembrie de sporire a efec 3-5 luni, dat fiind. faptul că revenit constructorului pe at care bate de multe ori
şi canalizare la 290 locuinţe. 1973, ora 8 dimineaţa, în sala festivă a Consiliului popular ju au termene de atacare abia 73. Ţesătoria, în calitate de drumul pînă la Iaşi sau pen
Pină la 31 decembrie 1973, va fi realizată o producţie su deţean, cu următorul proiect de ordine de zi : tivelor în 74. beneficiar, se prezintă la II tru telefoane şi corespon
Aprecierea
beneficiarului
plimentară de 46,4 milioane lei, concretizată în 2,3 milioane 1. Proiect de hotărîre pentru adoptarea planului de dez este confirmată de Imaginea luni doar cu 57,7 la sută din denţe. De ce oare ?
lei la transport in comun, 700 000 lei la apă distribuită, 2,5 voltare economico-socială în profil teritorial a Judeţului Hune • Avem nevoie de de ansamblu a şantierului. planul anual de investiţii şi Dar nu numai transportul
nu există şanse ca acest pro
ne
grinzilor
este
punctul
milioane iei la întreţinerea străzilor, parcurilor şi zonelor verzi doara pe anul 1974. oameni pricepuţi Aici, chiar de la prima ve cent să se ridice în final la vralgic. Beneficiarul reclamă
ş.a. Se evidenţiază in activitate exploatările de gospodărie co 2. Proiect de hotârire pentru adoptarea bugetului local dere, se observă progresele mai mult de 75 la sută. pe bună dreptate că insu
de
constructori.
înregistrate
munală şi locativă din Deva, Orăştie şi Petroşani. pe anul 1974. în creşterea ani Halele de fabricaţie şi fini Aşadar, debutul noului o- ficienţa forţelor pe şantier —
malelor biectiv se soldează cu o sub se lucrează „relaxat", cu cî-
saj, ca şi celelalte lucrări stanţială rămînere în urmă,
Preşedinte Secretor din incinta ţesătoriei au atît valorică cît şi fizică. De te 40-80 de oameni — nu a
IOACHIM MOGA VICTOR COCA (Pagina a Il-a) prins contururi. S-a turnat ce ? AL. VALERIU
un volum mare de fundaţii, — Cauza constă în faptul
s-au ridicat peste 200 de că întreprinderea de prefa
(Continuare in pag. a 3-a)
„MOZAIC MUZICAL" niclel dovedite In aee*t misiile C.T.T. din între H celaşl scop, un program
an la înfrumuseţarea lo prinderi. Economiile ante- artistic. MAGAZIN PENTRU şl Ingineri care au petre
Comitetul U.T.C. de Ia calităţilor lor. Vrednicia calculate se ridică la pe VINZAREA FLORILOR cut frumoase clipe de
Liceul „Deccbal“ din De le-a fost evaluată la... ste 9 milioane lei. Rezul destindere.
va a organizat, la sflrşi- 70« 000 lei, o valoare cu tatele cele mal bune s-au DE LA MERITE RECUNOSCUTE In cadrul complexului Tot cu acest prilej a
tul săptămînli trecute, o 4 000 Ici mal mare decit obţinut la Termocentrala de magazine din zona Ca
seară pentru melomani. şi-au propus la începutul Mintia, unde prin aplica ŢI PESTE HOTARE sei de cultură din'Hune fost sărbătorit şl maistrul
In cadrul manifestării, in anului. Hărnicia lor s-a rea inovaţiei „Modificare.! doara s-a deschis un ma Ludovic Acs, care a Ie
titulată „Mozaic muzical“, materializat la întreţine circuitului de răcire la Pe adresa Direcţiei sa gazin pentru vînzarea flo şit la pensie.
locul numărul unu l-a rea monumentelor istori pompele de circulaţie* nitare a judeţului a sosit rilor. Este o unitate deo
ocupat muzica uşoară, la ce, a zonelor verzi şi mal s-a realizat o economie o telegramă din partea sebit de frumoasă. bine
a cărei realizare a cola cu seamă la construcţia de 300 000 lei. s,© 23 Societăţii belgiene de of aprovizionată In perma VREMEA
borat cu succes orchestra căminului cultural şl a talmologie: „Medicul Du nenţă, care Îndeamnă
liceului. şcolii din satul Hoblţa. PENTRU mitru Jujescu, şeful sec să-i treci pragul,
Şl la Liceul nr. 2 din DOTAREA CREŞEI ţiei oftalmologie din ca * oferi o floare pentru Pentru 24 ore
Deva a avut loc o seară 9 MILIOANE drul Spitalului unificat drag. Odată cu deschi celui
;
plăcută. Ea a fost înfru PRIN INOVAŢII Ieri, ol&sa I D de la 8Ş ţ|A K' din Hunedoara, a fost a- derea noii unităţi, nu se Vreme instabilă, cu ce
museţată de un reuşit Şcoala generală nr. 4 De les membru asociat al So mal vînd flori direct de rul noros. Vor cădea pre
de
carnaval. Eficienţa acţiunilor edu va a prezentat un scurt cietăţii belgiene sediul oftal tn la seră. cipitaţii locale sub formă
mologie,
cu
cative desfăşurate de or program artistic cu sce Bruxelles" — se spune în de ploaie, lapovi(ă şi nin
VREDNICIA ganizaţiile de partid din neta „Anotimpurile", la telegramă. Medicul Dumi „ZIUA SECTORULUI* soare. Vîntul va sufla
municipiul Deva se rele grădiniţa nr. 4, Sn scopul tru Jujescu este şi mem moderat, cu Intensificări
GOSPODARILOR vă şl prin creşterea con completării fondului de bru al Societăţii franceze Conlinulnd o frumoasă temporare din vest şl
ştiinţei profesionale a sa jucării pentru noua cre- ALTA- de oftalmologie. O con tradiţie, minerii din ca nord-vest. Temperatura
Sătenii din aşezările a- lariaţilor. Ea e confirma şă care s-a deschis în firmare a meritelor deo drul sectorului IV al mi minimă va fi cuprinsă în
parţinătoare comunei Sar- tă şi de cele peste 80 de cartierul Dacia. •• • • ?■'& sebite ale medicinel ro nei Petrila au organizai, tre minus i grade şl mi
Dc securitatea activităţii desfăşurate în adîncurilc întreprin mizegrtusa au făcut, zile inovaţii şl raţionalizări La fel, grădiniţa nr. 4 'Sişspte;., mâneşti, apreciată şi pe recent, ziua sectorului. Au nus 6 grade, Iar cea ma
ximă între zero şl 4 gra
derii miniere Barza răspunde cu multă conştiinciozitate şl co le acestea, bilanţul vrod- nominalizate de către co va prezenta milne, tn a- mmm ste hotare. participat mineri, maiştri de.
munistul Gheorghe Draia, semnăllst la unul din puţurile minei.
Foto: GH. IMPARAT
J