Page 60 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Hf. S 891 • MIERCURI 19 DECBMBRÜ 1973
taro ¡ai BÜ3SS> i

WbMTW]

,
lii iii lf I Ti Pi ! i Ti If
wli

1 a m » V B. mrM IJM J;1 '.

A nul 1973 a constituit cadrele de specialişti am ur­ sporit. Am zice că ăsta a fost vede planul anual s-a rea­ nuale au fost depăşite dato­ trolul asupra producţiei şl a îngrijitori
realizarea
îndeaproape
rită realizării şi depăşirii e-
mărit
lizat în 11 luni o cantitate
primul pas. Ceilalţi care au
modului cum se execută pro­
cooperativa
pentru
a-
zilnică, decadală şl lunară a
producţie
gricolă
Avînd
efectiv
făcut. Am învăţat din pro­
matcă.
la
marfă faţă de 780 hl, preve­
din Sîrbi — de relata cu indicatorilor de plan, iar a- urmat au fost mai uşor de de 1 511 hl, iar la producţia fectlvului total şi un îndeosebi gramul de grajd se face zil­
ne
nic. Există o evidenţă stric­
justificată mîndrle tovarăşul colo unde se iveau greutăţi, pria experienţă că fiecare deri pe 1973, s-au realizat 850 mai mare de maci tinere, cu tă a producţiei şi consumu­ f r u n t a ş i
Aurel Pârăuan, secretarul existau neajunsuri, şi au fost pas pe care îl faci înainte hl. Aceste rezultate s-au ob­ un potenţial de producţie ri­ rilor. Pentru perioada de
comitetului de partid — un destule, se intervenea opera­ trebuie să-l faci temeinic, ţinut cu aceiaşi oameni. Dar dicat, s-au putut înlocui ani­ stabulaţie s-au asigurat con­
an de cotitură în zootehnie. tiv pentru înlăturarea lor. A iar o dată făcut acest pas tre­ de schimbat totuşi s-a schim­ malele slab productive. Im­ diţii bune de adăpostlre şi
De ce ? Pentru că dacă pînă fost greu pentru că trebuia buie urmat de altul, şi maî bat ceva. Nu oamenii. Ci portant este că efectivul furajare. Există şi un stoc
mai anul trecut am bătut pa­ învinsă în acelaşi timp şi mentalitatea lor. Acesta este matcă s-a realizat şi depă­ de siguranţă de 100 tone fî-
sul pe loc, 1973 este primul mentalitatea care se înrădă­ viguros, pentru ca efortul un lucru deosebit. Pentru că şit nu în ultima lună a anu­ nuri. Nutreţurile grosiere se
an cînd reuşim să realizăm cinase aici, precum că la primului pas să nu se iro­ la urma urmei totul depin­ lui, ci cu trei luni mai îna­ dau în hrana animalelor nu­
toţi indicatorii de plan la mai tocate şl preparate. To­
ferma zootehnică, ba chiar tul este gospodărit cu grijă.
să-i şi depăşim în mod sim­ Am rugat interlocutorii să
ţitor. In numai 11 luni am ne expună pe scurt în ce
reuşit ca faţă de efectivul an pe 1973? constă „secretul" rezultatelor
total de bovine planificat bune obţinute de ferma zoo­
(280 capete) să fie realizate tehnică. Iată răspunsurile
287, iar la matcă, faţă de 145 primite.
capete, am realizat 156. Am ÂSBGURlND un efectiv matcă 1. In realizarea şi depăşi­
păşit pe un făgaş bun şi rea efectivelor matcă care a
vom depune toate eforturile permis: înlocuirea vacilor
pentru a ne menţine pe a- SUPERIOR CELUI PLANIFICAT slab productive cu animale
cest făgaş, strâduindu-ne să tinere care au un potenţial
obţinem în viitor rezultate de producţie ridicat şi obţi­
şi mai bune, şi să ne adu­ nerea unei producţii mai
cem în acest fel o contribu­ mari de lapte.
ţie sporită la înfăptuirea pre­ Sîrbi nu se pot realiza sar­ sească In zadar, ci să se ma­ de de oameni, de atitudinea inte. Astfel, unitatea nu 2. Asigurarea unor condi­
vederilor programului ju­ cinile de plan în zootehnie. terializeze în noi succese. lor faţă de muncă, de con­ numai că livrează la fondul ţii de hrănire şi îngrijire
deţean de dezvoltare a zoo­ Oamenii nu lucrau cu prea Aşa s-a procedat la Sîrbi vingerea că ceea ce fac este de stat cantităţi mai mari mai bune atît în tabăra de
tehniei. multă tragere de inimă. Dar şi rezultatele confirmă că bine, asigură obţinerea de de lapte decît cele planifica­ vară, cît şi acum în perioa­
Avem rezultate bune — după ce au văzut că în ur­ tot ce s-a făcut pentru mai rezultate bune în producţie, te, dar realizează şi venituri da de stabulaţie. CAROLINA TIC MARIA TOMA
subliniau şl tovarăşii Teo­ ma măsurilor luate pentru buna organizare a muncii şi rezultate care se reflectă în mai mari cu cheltuieli de 3. In faptul că avem îngri­ Membră de partid, lucrează
dor Solomon, inginer şef, şi lotizarea şi scoaterea din e- producţiei, pentru realizarea cîştiguri mai mari la fieca­ producţie mai mici. jitori buni, harnici şi pri­ la C.A.P. Brânişca. cu multă Munceşte cn multă răspun­
Miron Muntean, preşedintele fectlve a vacilor tarate, asi­ planului, munca depusă pen­ re îngrijitor. Intre aceştia se întronarea ordinii şi dis­ cepuţi, că am reuşit să le tragere do Inimă, depune dere In sectorul de creştere
tot Interesul pentru buna în­
cooperativei — şi ele se da- gurarea unor condiţii mal tru educarea oamenilor şi numără Verghelia Poleac, ciplinei, faptul că fiecare în­ schimbăm mentalitatea, că grijire şl furajare a animale­ a animalelor al C.A.P. Bră­
toresc faptului că pentru bune de hrană şi de îngriji­ învingerea unor prejudecăţi, Zoiţa Popa, Verghelia Alba, grijitor, avînd planul său toţi cîştigă mai bine. lor şl obţine rezultate bune nişca, contribuind in mod ac­
realizarea sarcinilor în sec­ re producţia de lapte a în­ s-a făcut temeinic. Aceasta a Ileana Petrescu, Florica Stă- propriu de producţie, ştie Aceste „secrete" le cu­ tn mancă. •> tiv la realizarea şl depăşirea
torul zootehnic s-a acţionat ceput să crească, că pot cîştiga permis ca planul anual la nilă, Aurel Manea, Ion La- cît lapte trebuie să realizeze nosc toţi crescătorii de ani­ sarcinilor de producţie.
într-un front unit. împreună producţia totală de lapte şi male. Pentru a obţine rezul­
cu comitetul de partid, bi­ mai bine, interesul şl preo­ la marfă să fie realizat cu zăr şi alţii. zilnic şi lunar de la lotul tate bune se cere o singură
rourile organizaţiilor de ba­ cuparea oamenilor de a obţine două luni mai devreme. Fa­ Producţia de lapte s-a mă­ său au întărit răspunderea condiţie: aplicarea lor în
ză, consiliul de conducere şi producţii mari de lapte au ţă de 1 400 hl lapte cît pre­ rit, iar sarcinile de plan a- lor faţă de serviciu. Con­ practică.
(-------------------------------- ----------- ------------------------------------------------------------------------------------------------------ ------------------ \
Creşterea indicelui de natalitate Uii mijloc eficient
p@ teza prăeilei proprii - d® sporire ê ©fectiwelor
caie sigură de mărire a veniturilor îndeplinirea planului de producţie în zoo­ tea obţine animale cu un potenţial’ biologie
deopotrivă
şi
preocupă
tehnie
preocupat
a
reproducţie,
organizaţia de partid, consiliul de conduce­ ridicat, bune pentru permanentă a ceea ce
exempla­
permite
înlocuirea
Ferma zootehnică a cooperativei agricole sută. Sînt însă îngrijitori de animale ca re, cadrele de specialişti, pe comunişti şi relor îmbătrînite şi cu producţie slabă,
din Deva are planificat ca pînă la sfîrşitul Marton Dorin — să amintesc doar un sin­ toţi lucrătorii din acest important sector de cît şi creşterea numerică a efectivului de
acestui an să ajungă la un efectiv de 800 gur exemplu — care, la loturile pe care le producţie — subliniau într-o discuţie pe vaci. ALEXANDRU COJOCARU MARIA COJOCARU
bovine, din care 430 vaci şi juninci. Datori­ au în primire, au înregistrat un indice de care am purtat-o în legătură cu dezvoltarea Măsurile luate în scopul creşterii numeri­ Lucrează de mal mulţi ani In
tă măsurilor întreprinse de conducerile coo­ 90-95 la sută, ceea ce denotă că dispunem zootehniei tovarăşii Romulus Munteanu, ce şi calitative a efectivului matcă îşi de­ ferma zootehnică a C.A.P. din Se numără, de asemenea,
perativei şi fermei, avem posibilitatea să încă de însemnate rezerve pentru a spori secretarul organizaţiei de partid, şi loan monstrează eficienţa în faptul că unitatea Bretea Mureşană şl se numă­ prlnlre cel mal de frunte în­
depăşim prevederile cu 10 capete la efec­ efectivele şi producţia animalieră, pentru a Hui, preşedintele cooperativei agricole de realizează această creştere din prăsilă pro­ ră printre îngrijitorii frun­ grijitori de la ferma C.A.P.
tivul total şi cu cel puţin 3 capete la mat­ ne apropia de materializarea dezideratului producţie din Bretea Mureşană. prie, fără a apela la credite, precum şi în taşi. Bl ob(lne rezultate bune din Bretea Mureşană. Şl dîn-
că. Creşterea de care am amintit s-a rea­ ca anual de- la fiecare vacă să se obţină un între preocupările privind realizarea Indi­ producţia animalieră. Astfel, faţă de 227 hl în munca depusă pentru creş­ sa îşi îndeplineşte şl îşi de­
terea animalelor.
lizat numai pe seama prăsilei proprii. Es­ viţel. Considerăm că odată cu preocuparea catorilor de plan la ferma zootehnică, un producţie totală de lapte planificată pe păşeşte sarcinile de producţie.
te adevărat că s-au procurat trei vaci din pentru ridicarea indicelui de natalitate — loc principal l-a ocupat grija pentru creşte­ 1973, s-au realizat în 11 luni 219 hl, iar la
fondurile unităţii, avînd disponibilităţi bă­ care este condiţionată de buna îngrijire, rea efectivului şi a potenţialului biologic la producţia de lapte marfă, faţă de 120 hl
neşti, însă cu acestea s-a depăşit planul. hrănire şi adăpostlre a animalelor —, un matcă. Această preocupare şi-a găsit re­ plan anual, s-a realizat în 11 luni cantita­
Renunţarea la cumpărări, fapt devenit accent deosebit trebuie pus pe asigurarea flectarea în măsurile luate pentru organiza­ tea de 112 hl. Aceasta a permis cooperati­
posibil printr-o organizare temeinică a re­ unor condiţii cît mai bune de creştere şi în­ rea selecţiei şi reproducţiei pe baze ştiin­ vei să-şi onoreze integral obligaţiile con­
producţiei, înseamnă un mare cîştig pen­ grijire a produşilor obţinuţi. Aşa cum sînt ţifice. Bălţaba românească reprezintă la noi tractuale pe primele 11 luni ale acestui an
tru unitate, veniturile obţinute puţind fi di­ stimulaţi îngrijitorii pentru a creşte numă­ — spunea inginerul zootehnist Ghcorghe şi să livreze şi unele cantităţi în plus. De
rijate spre alte investiţii ale cooperativei a- rul viţeilor, se are în vedere ca şi îngriji­ Ivan, şeful fermei — 90 la sută din efecti­ asemenea, s-au înregistrat succese şi în ce
gricole. Este de la sine înţeles că atunci torii de la categoriile de tineret să fie re­ vul de vaci, iar 10 la sută sînt metişi Hols- priveşte producţia pe cap de vacă. Acest
cînd reproducţia nu ridică probleme se pot tribuiţi în funcţie de rezultatele înregistra­ tein şi Pintzgau, generaţia a Il-a şi a IlI-a, indicator a fost depăşit cu 50 litri. In 11
îndeplini în bune condiţii şi ceilalţi indica­ te, urmărindu-se îndeaproape evoluţia spo­ pe fond de Bălţată românească. Există în luni s-a realizat o producţie de 1 350 litri
tori, îndeosebi producţia de lapte marfă, rului în greutate al acestora. Szekely Ba- prezent un nucleu de metişi — juninci ges­ lapte pe cap de vacă, faţă de 1 300 cît pre­
care exprimă cu exactitate măsura efortu­ lint, Ghergheli Domokos, Gheorgheli Ianoş tante — de la care se speră să se obţină văd sarcinile anuale de plan. Pentru a se
rilor depuse pentru ridicarea rentabilităţii II, Victoria Petrescu şi Szekely Ana sînt producţii de lapte superioare faţă de Băl- obţine o producţie bună de lapte s-au luat
şi eficienţei întregii activităţi a fermei zoo­ doar cîţiva dintre îngrijitorii de la cele 14 ţata românească. măsuri pentru lotizarea vacilor care dau
tehnice. grupe de tineret bovin. Ei dovedesc con­ Anul acesta efectivul matcă a crescut cu cea mai mare cantitate de lapte, făcîndu-
Din experienţă proprie ne-am convins de ştiinciozitate şi răspundere în muncă. 20 capete, aşa cum prevăd sarcinile de li-se o furajare specială. La carne, din ce­
importanţa deosebită ce trebuie acordată Nu se poate spune că în privinţa tehno­ plan. Datorită măsurilor luate pentru orga­ le 18 tone prevăzute în planul pe acest an,
îngrijirii tineretului femei, care hotărăşte în logiei de creştere a tineretului bovin femei nizarea reproducţiei şi selecţiei — toate vi- s-au livrat 16,5 tone.
ultimă instanţă soarta potenţialului produc­ nu este loc pentru mai bine, după cum nici ţelele obţinute sînt furajate şi îngrijite cît In obţinerea acestor realizări frumoase
tiv al fiecărei ferme. Acordînd grija cuve­ la celelalte categorii nu s-au epuizat toate mai bine — s-a ajuns ca efectivele matcă şi-au adus contribuţia Ileana Filipescu, Ma-
nită grupelor de tineret femei, a fost posi­ rezervele de ridicare a rentabilităţii. Fap­ să se realizeze numai din prăsilă proprie, ria Stiger, Matei Stiger, Alexandru Cojoca­
bil ca în acest an să trecem la categoria tul că veniturile băneşti planificate a se re­ renunţîndu-se la credite din bancă. Altfel, rii, care de la loturile lor de vaci au ob­
juninci cu 14 capete mai mult decît am a- aliza de către fermă — 1 178 000 lei — se cooperativa trebuia să ia cel puţin 100 000 ţinut o producţie mai mare cu 500-600 litri MATEI STIGER MARIA STIGER
vut planificat. Fireşte, nu s-au neglijat nici vor depăşi cu circa 100 000 lei ne îndreptă­ lei credite, sumă care ar fi grevat asupra decît cea planificată, Rozalia Ciugudean, ca­
celelalte categorii de animale, deoarece pu­ ţeşte să afirmăm că s-au depus eforturi situaţiei economico-financiare a unităţii. Aşa re la lotul său de 20 capete tineret bovin Are In primire un lot de îngrijeşte, ca şl soţul el, un
vaci de la care a realizat pî­
teau fi afectate mişcările prevăzute în ca­ pentru a finaliza cît mai bine indicatorii de însă cooperativa nu are datorii, prăsila pro­ pentru îngrăşat realizează un spor zilnic nă la 1 noiembrie o producţie lot de vaci şi obţine reali­
zări tot aşa de bune. A de­
drul efectivului, respectiv intrările şi ieşi­ plan. Ne dăm însă seama că dispunem de prie constituind de fapt cel mai eficient în greutate de 1,1 kg. Din lotul său s-au li­ suplimentară de 600 litri lapte, păşit producţia planificată cu
rile planificate. Este demn de relevat că s-a însemnate posibilităţi pentru a spori şl îm­ mijloc de creştere a efectivelor. vrat de curînd un număr de şapte capete numărîndu-se printre Îngriji­ aproape 600 litri, ocupînd un
acţionat cu fermitate şi pentru evitarea bunătăţi calitativ efectivul, pentru a con­ Botul de viţele pentru reproducţie — de tineret cu o greutate medie pe cap de ani­ torii fruntaşi de la C.A.P. loc fruntaş între îngrijitorii
mortalităţilor, acestea reprezentînd în ca­ tribui cu cantităţi mai mari de lapte şl care răspund tovarăşele Zenovia Ardelean mal de 426 kg la vîrsta de 12 luni. Bretea Mureşană. de la C.A.P. Bretea Mureşană.
drul unităţii noastre sub un procent. carne la constituirea fondului centralizat şi Elena Brîznican — are în prezent un nu­
Modul de organizare, a reproducţiei se o- al statului. De aceea, depunem strădanii în măr de 42 capete dintre care, la controlul Activitatea în domeniul zootehniei trebu­
glindeşte nemijlocit în nivelul de realiza­ vederea fructificării lor depline. făcut de medicul veterinar, s-au găsit ges­ ie ridicată la cote mal înalte. Eforturile tu­
re a indicelui de natalitate. Pînă la sfîrşi­ turor, pornind de la baza materială existen­
tul primei decade a lunii decembrie a.c., Ing. ANTONIU TEODORESCU tante 28 dintre ele. Viţelele de reproducţie tă, sînt îndreptate spre creşterea producţi­
ferma a obţinut aproape 300 viţei, indice­ şeful fermei zootehnice de la C.A.P. sînt lotízate pe categorii de vîrstă şi sînt ei şi rentabilizarea fermei. Şi rezultatele
le de natalitate situîndu-se la peste 75 la Deva hrănite în mod diferenţiat pentru a se pu- viitoare pot şi trebuie să fie mai bune.
...........
NOTE ; NOTE NOTE
AVEM NEVOIE K OAMENI PRICEPUŢI IN CREŞTEREA ««li«
Record nedorit bani pe care o plătise ca
amendă. Asemenea amen­
Mergem cu paşi hotărîţi în 1971 C.A.P. Boz livra 54 pide de tratament, atunci grijirii viţelelor de repro­ Dacă s-ar încerca să se zi cu rol „educativ" să tot
spre finalizarea actualului tone, în 1973 a livrat cu 15 cînd se constată îmbolnă­ ducţie şi junincilor, cea mai alcătuiască un clasament al fie!
plan cincinal. Pînă în pre­ tone mai mult, fapt care a viri, pot duce la pierderi sănătoasă cale de sporire a îngrijitorilor de animale cu Consumă animalele
zent am obţinut rezultate reprezentat un salt în ob­ din efectivele de animale. efectivelor de vaci. Trebuie cele mai multe mortalităţi
frumoase şi în sectorul zoo­ ţinerea de venituri. Creşterea efectivelor de să se elimine definitiv prac­ în lot, cu siguranţă că Alba tot ce scrie pe hîrtie?
tehnic. Aceasta se datoreşte La fermele de vaci, tre­ animale în cooperativele tica de a se proceda la Constantin, de la brigada ILEANA FILIPESCU CONSTANTIN LACAN
muncii depuse de toţi fac­ buie să subliniez că produc­ din Brănişca şi Boz s-a fă­ cumpărări de vaci şi juninci Ohaba a C.A.P. Răduleşti, Această întrebare vizează Se numără printre cel mal
torii de răspundere, de toţi ţiile bune realizate s-au cut prin organizarea în bu­ pentru înlocuirea celor re­ s-ar situa pe unul din pri­ corectitudinea celor care în­ harnici şi pricepuţi îngrijitori Este unul din cel mal buni
C.A.P.
cei care lucrează în acest obţinut de la vacile pe ca­ ne condiţiunl a procesului formate. Aceasta este o mele locuri. Argumentul? tocmesc situaţiile de con­ de la ferma reuşit să Bretea îngrijitori de la ferma zooteh­
reali­
Mureşană.
A
sector de producţie. re le avem — Bălţată ro­ de reproducţie. Desigur, am practică greşită şi costisi­ Din lotul pe care l-a avut sum al furajelor. In speţă, zeze o producţie suplimenta­ nică a C.A.P. din Simerla. O
dovedesc rezultatele bune ob­
Intrucît producţia zoo­ mânească. Nu avem alte avut rezultate meritorii în toare. în îngrijire au murit 9 a- este vorba despre ca­ ră, pe 11 luni, de 600 ! lapte ţinute la creţa de viţel, unde
tehnică este baza economiei rase. Dar nu avem nici vaci acest domeniu, altfel nu Pentru a se obţine în nimale! Dacă mai adăugăm zul întîlnit la C.A.P. Fin- faţă de plan. lucrează.
fiecăreia din cele două coo­ rele. Este doar nevoie de s-ar fi putut obţine produc­ continuare- producţii cît că a avut şi o sacrificare de toag. Aici, cu bonul de
perative agricole din Boz mai multă preocupare pen­ ţii mai mari de carne şi mal bune de lapte s-au luat necesitate, avem o imagine transfer nr. 63 s-a eliberat
şi Brânişca, acest sector tre­ tru animale, de oameni pri­ lapte. Dar acestea, trebuie măsuri de hrănire a ani­ completă asupra pagubelor din magazie cantitatea de
buie să aibă ponderea cea cepuţi care să lucreze cu să recunoaştem, n-au fost malelor cu raţii de furaje înregistrate de cooperativa 950 kg tărîţe. Prin situaţia
mai mare în totalul produc­ dragoste în zootehnie. De pe măsura posibilităţilor corespunzătoare, iar nutre­ agricolă amintită. Fireşte, lunară de consum s-au jus­
ţiei globale agricole. E lo- asemenea, se cere o supra­ noastre. Au existat şi une­ ţurile grosiere se adminis­ asemenea recorduri în ma­ tificat însă la scădere 1150
giC' ca prin mărirea efecti­ veghere şi îndrumare per­ le lipsuri. Dar, de comun trează în hrana animalelor terie de pierderi la anima­ kg tărîţeţ'?). Procedeul nu Işi realizează producţiile
velor de bovine să se ob­ manentă a muncii în acest tocate şi preparate pentru le sînt cu totul nedorite şi este de natură să contribuie
ţină producţii însemnate do sector. Indiferenţa, nepă­ acord cu consiliile de con­ a se putea obţine un ran­ nu pot fi sub nici un mo­ la sporirea producţiei de
lapte şi carne. Şi comuna sarea, neglijenţa trebuie ducere ale celor două coo­ dament cît mai mare. Este tiv trecute cu vederea. lapte, ci reliefează carenţe
Brănişca, cu cele două uni­ combătute cu toată tăria perative, s-au luat măsuri absolut necesar, acum în intolerabile în privinţa în-
tăţi ale sale, se poate situa oriunde s-ar manifesta. perioada de iarnă, ca în Amendă cu tocmirii documentelor de de lapte stabilite
printre comunele fruntaşe Lipsa de supraveghere şi pentru a se acorda mai mul­ toate unităţile să fie asi­ evidenţă primară.
în dezvoltarea zootehniei. neluarea unor măsuri ra- tă atenţie furajării şl în- gurate în permanenţă con­ semnul întrebării
Aşa cum se vede şi din diţii cît mai bune de adă- De unde provine îngrijitorul de animale Andrei Ghergliea, de Ia
graficul alăturat, efectivul postire, ştiindu-se că frigul In urma unui control e- ferma zootehnică a cooperativei agricole de produc­
la total bovine a crescut la din grajduri scade produc­ fectuat de organele agrico­ minusul? ţie din Deva, îşi va realiza printre primii producţi­
CA.P. Brănişca cu 10 la sută Dinamica creşterii efectivelor ţia cu pînă la 50 la sută, le judeţene la sectorul zoo­ ile planificate de lapte de Ia Iotul de vaci pe care-I
faţă de 1971, iar la C.A.P. iar pericolul de îmbolnăvire tehnic al cooperativei agri­ Efectivul de ovine al coo­ are în îngrijire — ne-a comunicat Constantin Igna,
Boz cu 21 la sută. La matcă de bovine la G. A. P. Brănişca şi Boz este nelimitat. De aceea e cole din Bejan, tehniciană perativei agricole din Glo- preşedintele acestei unităţi agricole. De la cele 17
C.A.P. Brănişca înregistrea­ necesar ca toţi factorii care veterinară Sofica Man a potiva este mai mic decît vaci cîte are în Iot, îngrijitorul respectiv a valorificat
ză o creştere faţă de aceeaşi lucrează în zootehnie să-şi fost amendată, pentru neîn- prevederile planului cu a- pînă acum mai mult de 26 000 litri lapte faţă de
perioadă de 25 la sută, iar Unitatea Anul Efectivul de Efectivul deplinirea sarcinilor ce-i re­ proape 500 capete. De unde planul de 27 000. Datorită furajării raţionale, îngri­
cooperativa din Boz de 20 facă în mod conştiincios da­ veneau privind aplicarea provine minusul? Pe de o jirii în general pe care el o acordă animalelor, e-
la sută. Această sporire a bovine total matcă toria, luînd măsuri pentru tratamentelor indicate la parte, cu 224 capete nu s-a xistă garanţia ca planul să fie nu numai realizat dar
efectivelor a avut rezultate in % în% a se asigura condiţii cît viţeii bolnavi, cu 250 lei. realizat planul la fătări, iar şl depăşit. Asemenea Iui csle şi îngrijitorul Adalbert
favorabile asupra producţiei 100 mai bune de furajare şi Suma respectivă a fost a- 238 ovine s-au înregistrat, Szaloşi, care îşi aduce o contribuţie substanţială la
de lapte care, la cooperati­ C.A.P. 1971 105 100 chitată la consiliul popular pe 8 luni, la capitolul mor­ îndeplinirea planului la lapte al fermei zootehnice.
va din Brănişca, a crescut 1972 110 110 îngrijire pe întreaga pe­ Şoimuş cu chitanţa nr. 1958 talităţi, Conducerea coopera­
1973
125
faţă de 1971 cu 90 la sută Brănişca rioadă de stabulaţie. din 15 iunie a.c. „Generoa­ tivei are, în această situaţie,
în 1973, iar la cooperativa C.A.P. 1971 100 100 să", însă, conducerea C.A.P., serioase motive de reflecţii
1972 110 110 LAZAR ROPCEAN cu dispoziţia de plată nr. in legătura cu modul de în­
din Boz creşterea este de medic velîrinar la Pagină realizată de
Boz 1973 121 120 78 din 30 iunie a.c., i-a a- deplinire a indicatorilor de
64 la sută. La carne, dacă circumscripţia Brănişca chilat tehnicienei suma de plan la specia ovine. N. BADIU şi
V _ N. TlRCOB