Page 64 - Drumul_socialismului_1973_12

f 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 892 • JOI 20 DECEMBRIE 1973

r

Raportul prezentat în con­ lor oamenilor muncii, sindi­ at tovarăşii Ioan Antonescu, portul în comun, tovarăşul propunerile echipelor de
ferinţa orăşenească Brad a catelor, organizaţiilor U.flLC., contabil şef la întreprinde­ Florea Mihoc, directorul control obştesc sînt date la
Frontului Unităţii Socialiste celor două consilii populare, rea comercială mixtă Brad, U.U.M.R. Crişcior, s-a anga­ o parte dc conducerea co­
a abordat un complex de al consiliului orăşenesc al şi Constantin Pisc, directorul jat să facă tot ce este po­ merţului brădean, iar unora
probleme ale vieţii econo­ Frontului Unităţii Socialiste. casei de cultură. sibil pentru recuperarea ră­ dintre intelectuali „le-a pie­
mice şi sociale — analiza Mai ales în activităţile soci­ mânerii în urmă pînă la rit plăcerea de a face şi ei Forumul s-a angajat, Hunedoara, pionierul Mlhai fostă pionieră a anului
rezultatelor obţinute în in­ ale — remarca raportul — — Consiliul comunal Criş- sfârşitul anului. Cît priveşte ceva cultural" (cum susţinea, Adriana, elev la Şcoala ge­ 1949.
dustrie, agricultură şi inves­ se aşteaptă mereu indicaţii, cior al Frontului Unităţii So­ sarcinile pe 1974, uzina este fără să-şi dumice prea mult unitatea raportează nerală nr. 4 din Hunedoa­ Cu această ocazie, micii
arăta
tovarăşul
—
cialiste
tiţii, în domeniul edilitar- stăruie lipsa de iniţiativă. Mdron Duşan — are în cen­ pregătită să le atace în mod afirmaţiile, directorul casei ra, în clasa a V-a B, a gă­ pionieri an aflat aspecte
gospodăresc, modul cum Or, consiliul orăşenesc al trul preocupărilor mobiliza­ corespunzător. de cultură). Cu ocazia urnii schimb sit suma de 200 lei. ale activităţii pioniereşti
funcţionează controlul ob­ Frontului Unităţii Socialiste In rîndul participanţilor la In încheierea dezbaterilor de experienţă organizat la Dînd dovadă de cinste şi desfăşurate în urmă cu un
ştesc, munca educativă şi nu este un organ de tutelă, rea factorilor răspunzători conferinţă au provocat însă a luat cuvîntul tovarăşul Şcoala generală din comu­ corectitudine, pionierul a sfert de secol.
culturală — şi a făcut une­ iar organizaţiile componente pentru a asigura comunei un nedumerire şi dezaprobare Vichente Bălan, prim-vice- na Bejan am participat la dus aceşti bani la şcoală, In semn de omagiu, pio­
le aprecieri asupra activită­ doar simpli executanţi ! aspect dt mal frumos, mai fermă unele idei susţinute de preşedinte al Comitetului e- acţiunea „Forumul s-a an­ explicînd unde şi cum l-a nierii detaşamentului au
ţii organizaţiilor de masă Dezbaterile din conferinţă plăcut. Am reuşit să dăm tovarăşii Ioan Antonescu şt xecutlv al Consiliului popu­ gajat, unitatea raportea­ găsit. prezentat un program ar­
componente, a deputaţilor. concret în primire deputaţi­ lar judeţean. După ce s-a ză...", acţiune în cadrul că­
au relevat două aspecte lor şi cetăţenilor anumite Constantin Pisc. „In unele oprit asupra importanţei mă­ reia Ioana Mirică, partici­ Banii au fost apoi pre­ tistic Întitulat „Plonierie,
Raportul prezentat a reu­ surilor referitoare la lărgi­ daţi miliţiei municipiului, vis fericitt al copilăriei",
şit să înfăţişeze un tablou foarte importante şi semnifi- sectoare pentru a le intre- cazuri propunerile făcute de rea sferei de cuprindere a pantă la cel de al Il-lea care i-a trimis unităţii program în cadrul căruia,
destul de complet al vieţii Frontului Unităţii Socialiste, Forum Naţional al Organi­ C.E.C. în contul statului. prin cîntece şi versuri, s-a
economice şi sociale a ora­ ca urmare a creării organi­ zaţiei pionierilor, a prezen­ oglindit viaţa pionierilor
şului. In cele 11 luni înche­ zaţiilor săteşti, vorbitorul a tat cîteva date referitoare MARIOARA OLTEANU din patria noastră.
iate din acest an planul punctat cîteva din obiective­ la întâlnirile şi iniţiativele ERICA STRIFLER
producţiei globale industria­ Conferinţe ale organiiaţiiier locale ale Frontului Unităţii Socialiste le principale care se pun în pionierilor prezenţi la Li­ Hunedoara
le a fost îndeplinit în pro­ economie în lumina expune­ vada, la Forum. Flori albe, flori
porţie de 108,18 la sută, al rii tovarăşului Nicolae A fost apoi analizat, de Moment emoţionant
producţiei marfă de 109,6 la Ceauşescu la recenta plenară către pionierii Marcela Nis- negre, flori galbene,
Daniela
tor,
Maria­
Lazăr,
sută, iar productivitatea a C.C. al P.C.R. şi la legile na Pădureanu, felul în ca­ întreprinderea de reţele flori...
muncii a fost depăşită cu cu privire la planul naţional electrice din Deva a avut
3 926 lei/ivatariat. La 1 no­ Atribuţii sporite în toate domeniile unic de dezvoltare economi­ re pionierii unităţii răspund ca oaspeţi membrii detaşa­
chemării
Naţio­
Forumului
iembrie au. fost realizate sar­ că şi socială a ţării pe 1974 nal în ceea ce priveşte sar­ mentului clasei a Il-a D, de Pionierii clasei a IV-a F
cinile pe primii 3 ani ai şi a bugetului de stat pe a- cinile referitoare la învăţă­ la Şcoala generală nr. 4 de la Şcoala generală nr.
cincinalului. Au fost date în nul viitor adoptate de Marea tură, muncă patriotică şi de din Deva, care, în cadrul 4 din Deva au pregătit o
folosinţă 95 apartamente, o Adunare Naţională. Toate a- pregătire . pentru apărarea unei adunări festive de de­ frumoasă activitate închi­
şcoală cu' 16 săli de clasă, o ceste obiective privesc în cel patriei. taşament, au primit în rân­ nată U.N.I.C.E.F.-ului, acţi­
creşă cu 100 -Jocuri, un cămin viei economice si sociale mai înalt grad organizaţiile Au fost, astfel, expuse o durile organizaţiei pionie­ une pe care au intitulat-o
pentru nefamulişti, noi locuri locale ale Frontului, consi­ serie de acţiuni printre ca­ rilor noi membri. sugestiv „Flori albe, flori
în grădiniţe. Prin contribu­ liile acestora. Ele trebuie să re şi cele de strîngere a După ce pionierii au stat negre, flori galbene, flori...“.
ţia în muncă a cetăţenilor desfăşoare o intensă muncă, recoltei de porumb, cartofi de vorbă cu foştii pionieri, In cadrul acţiunii au fost
s-au executat, în acest an, împreună cu organizaţiile şi sfeclă de zahăr, la azi muncitori, ingineri ai alcătuite fotomontaje, dese­
lucrări edllitar-gospodăreşti componente, cu comitetele care pionierii au participat întreprinderii, ei au pre­ ne din viaţa şi preocupările
în valoare de peste 10 mi­ oamenilor muncii pentru or­ alături de părinţi. S-a men­ zentat în cinstea gazde­ copiilor din lumea întrea­
catlve : pe de o parte do­
lioane lei. Dar, alături de a- rinţă şi interes pentru îm­ ţine şi a îngriji ceea ce s-a echipele de control obştesc ganizarea cunoaşterii şi ţionat apoi faptul că, vrînd lor un frumos program ar­ gă.
cipste rezultate bune există bunătăţirea activităţii consi­ făcut. In acest fel, a crescut ne-au fost de folos" (?), „A- transpunerii lor în viaţă. să răspundă Chemării Fo­ tistic, acţiunea constitu­ Cu emoţie, pionierii deta­
oamenilor
de
faţă
respectul
şi o seamă de lipsuri şi liului orăşenesc şi orga­ realizările pe tărîm edilitar- tunci cînd echipele au de Consiliul orăşenesc trebuie, rumului Naţional al Orga­ şamentului au recitat poe­
greutăţi. HM. Ţebea şi nizaţiilor Frontului Unităţii gospodăresc. făcut propuneri, să ia legă­ de asemenea, să acorde o a- nizaţiei pionierilor, şi din ind un moment emoţionant zii, au cîntat cîntece de­
U.U‘yM.R. Crimelor, de exem­ tura cu comitetul oamenilor tenţie deosebită îmbunătăţi­ dorinţa de a întâmpina aşa atît pentru pionieri cît şi spre copilăria fericită din
muncii şi împreună să că­
plu, au rămîn»eri în urmă a- Socialiste din localităţile a- — In oraşul nostru s-au rii deservirii populaţiei, indi- cum se cuvine cea de a pentru gazde. patria noastră.
tît la producţie cît şi la in­ parţlnătoare oraşului, pentru făcut eforturi şi din partea dem de acord ce propuneri . ferent de natura ei, creşte­ 25-a aniversare a Organi­ Acţiunea pionierilor de la
vestiţii, aproape toate unită­ îndreptarea eforturilor spre locuitorilor şi din partea, să se treacă...", „In întreprin­ rii conştiinţei socialiste a ma­ zaţiei pionierilor, pionierii MARCEL DRAGAN Şcoala generală nr. 4 din
ţile economice de pe raza o- lichidarea deficienţelor exis­ consiliului popular şi a deri şi instituţii aproape nu selor, tuturor problemelor din comuna Bejan au obţi­ Deva Deva a constituit un imn
raşului au depăşit cheltuie­ tente, iar pe de altă parte E.G.C.L. pentru ridicarea ni­ se întreprinde nimic pe tă- menite să ducă ia ridicarea nut în acest trimestru nu­ adus păcii între popoare.
lile planificate ' la 1 000 lei unele tendinţe de a pune velului său urbanistic — rîmul educaţiei, al cunoaşte­ nivelului de civilizaţie al lo­ mai note bune. Le dorim Şi ei au fost
producţie marfă cu 22-78,80 lipsurile proprii pe un plan spunea tovarăşul Mircea rii...“, „Oamenilor li se vor­ calităţilor şi oamenilor. succes în continuare. CORINA IONESCU
lei, F.I.L., întreprinderea co­ secundar şl ale altora mai Lupu. Dar nu toţi cetăţenii beşte numai de plan şi de ■A" MARGARETA SOS pionieri... Deva
mercială mixtă,. cooperaţia în faţă. Din prima catego­ ne ajută ; unii aruncă gu­ penalizări..." ' Conferinţa a ales noul
meşteşugărească au împru­ rie de vorbitori au făcut noiul pe geam, alţii lasă Cu alte cuvinte, să se pro­ consiliu orăşenesc al Fron­ REMUS BARNA S-a intitulat activitatea
Hunedoara
numai
ce
vrem
dar
muturi restante între 560 000 parte tovarăşii Miron Du­ copiii să transforme ' zonele pună, conducerea organizaţiei tului Unităţii Socialiste şi desfăşurată de pionierii Grupaj realizat de membrii V
noi,
led şi peste 2 milioane lei. şan, vicepreşedinte al Con­ verzi în terenuri de joacă. delegaţii la Conferinţa ju­ clasei a Il-a E de la Şcoa­ subredacţiei „Tot înainte" din
De asemenea, în activitatea siliului popular al comunei Trebuie să desfăşurăm o ast­ comerciale. Sau : adunările deţeană. Ca preşedinte al Cinste şi la generală nr. 4 din De­ Hunedoara în colaborare cu
cultural-educativă şi în do­ suburbane Crişcior, Aurică fel de muncă îneît fiecare să de> partid, ale U.T.C., de sin­ consiliului a fost ales tova­ corectitudine va, acţiune în cadrul căre­ membrii Clubului presei pio­
meniul controlului obştesc, Munteanu, directorul Şcolii înţeleagă că este mult mai dicat, învăţământul politic, răşul Loghin Dineş. De ase­ ia pionierii acestui detaşa­
pe lîngă unele progrese şi-a generale Valea Bradului, uşor să întreţinem, decît să cursurile de calificare şi de menea, ea a adoptat un pro­ Zilele trecute, pe strada ment s-au întîlnit cu to­ niereşti din municipiul Deva
făcut loc şi o- anumită stare Mlrcea Lupu, secretarul co­ reparăm. împrospătare a cunoştinţelor' gram j de activităţi al cărui C. Brîncuşi, din municipiul varăşa Veronica Baldea,
de dezinteres. etc. etc. nu au nici o tan­ obiectiv central îl constituie
mitetului de partid de la După ce a abordat cauze­ genţă cu educaţia, cu ridica­ susţinerea înfăptuirii angaja­
Referindu-se la cauzele le proprii ale rămânerilor în rea nivelului general al cu­ mentului — cincinalul în 4
acestor lipsuri, raportul a cri­ E.G.C.L., Iosif Toma, maistru urmă şi unele probleme de noaşterii !... ani şi 5 luni !
ticat unele din carenţele sti­ la I.M. Barza. In a doua ca­ deservire a salariaţilor prin Din cauza unui asemenea I în comuna Riu de Mori
lului de muncă al consilii­ tegorie, între alţii, s-au situ­ unităţile sanitare şi trans- mod de a privi lucrurile, I. MIRZA Refractare
pesie prevederi | Acţiuni susţinute pentru curăţirea
BARU. I.a Fabrica de pro­
duse refractare din Baru, a-
nul acesta se încheie cu Im­
portante reallz5ri suplimenta­ şi întreţinerea pajiştilor
re, datorită depăşirii ritmice
a prevederilor decadă cu de­
cadă, lună de lună. Acestea
obţinerea
unei
•t/JAMMUZAeci se exprimă de în cărămizi refrac­
producţii
tare la şi sută mat termoizolante cu si tinetelor naturale
plăci
mi PEi ! plan, fapt înregistrate pînă re­ a- Printre comunele care au — Ce lucrări se vor mai
mari
faţă
3
de
amplifică
ce
zultatele
în
cum
rii cincinalului. devansarea îndeplini­ suprafeţe mari de păşuni efectua pe pajişti şi fineţe
In acelaşi timp, s-au îmbu­ şi fineţe se numără şi Riu S-au început ?
nătăţit simţitor indicatorii dc de Mori. In această aşezare — Avem în plan să defri­
eficienţă, comparativ cu sarci­
nile planificate, productivita­ sînt 11 780 ha de păşune şi şăm de arborete o suprafaţa
tea muncii a sporit cu 1 la
ÎN UNITĂŢILE C. M. DEVÁ sută, cheltuielile la mia de peste 2 300 ha de fineţe, care de 86 ha păşune, iar lucră
lei producţie marfă sînt mai în prezent asigură hrana la rile curente de întreţineri
reduse cu 0,83 ici şi s-au rea­ aproximativ 3 000 de bovine cum ar fi strînsul mărăcini­
lizat cu peste 6 la sută mal şi 8 300 ovine, proprietatea lor, nivelatul muşuroaielor
Posibilităţi certe pentru economisirea cole, cît şi a animalelor din le vom face mai tîrziu.
multe beneficii.
agri­
trei
celor
cooperative
In comuna Rîu de Mori su­
gospodăriile populaţiei. Pen­ prafeţele de să fie şi curăţaţi
teren
fîneţi
tru a afla ce s-a întreprins
ce
urmează
energiei şi combustibililor E’iux normal ia şi se va lucrărilor de pentru sînt repartizate desigur fiecart
întreprinde
pe
executarea
îm­
Şi
aces
cetăţean.
bunătăţiri funciare pe pă­ lucru este un fapt mulţumi­
Unltăţlţor miniere din ca­ ţie. In subteran, s-a trecut termoficare, avem posibili­ prepararea şuni şi fineţe naturale, tor. Ceea ce nemulţumeşte
drul C.M. Deva le revin la verificarea şi etanşarea tăţi de reducere a consu­ ne-am adresat primarului co­ însă este că pînă acum ni
sarcini deosebit de impor­ reţelelor de aer comprimat murilor specifice de com­ munei Rîu de Mori, Mircea s-a întreprins încă nimii
tante, în lumina hotărîrilor pentru eliminarea pierderi­ bustibil. hetoaneior Ursu, care ne-a relatat: pentru curăţatul suprafeţeloi
plenarei CU. al P.C.R., din lor de energie, sectoarele Prin finalizarea lucrări­ —• In primăvara acestui respective. Se afirmă că ma
de
Asigurarea
ritm
noiembrie 1973, în dome­ luînd măsuri adecvate pen­ lor de trecere la 20 KV a lucru normal unui toate punc­ an, în satele comunei noas­ este timp, sau că sînt alte
la
niul reducerii consumurilor tru evitarea mersului în staţiei de transformare dc tele de lucru, din cadrul sta­ tre, pe „terenurile cu păşuni lucrări de maximă urgenţi
transport
utilaje
de energie. Aceste sarcini gol al transformatoarelor. la flotaţia Deva şi monta­ ţiei T.C. Ceva, stă şi mereu în şi fineţe, s-au făcut lucrări de efectuat. Adevărul este
dc
a
se referă cu precădere la Recuperarea parţială a căl­ rea unor condensatori statici atenţia comitetului de partid, de desecări şi combatere a că aceste lucrări deosebit de
economia de combustibili şi durii de la gazele de ardere la E.M. Deva, vor exista a conducerii unităţii. L,a sta­ eroziunii solului pe 893 ha. importante sînt neglijate, ni
carburanţi, energie electri­ a Uzinei de preparare Te- condiţii pentru reducerea ţia de betoane s-a luat mă­ Ample lucrări s-au organizat li se acordă importanţa cu­
betoanelc
ca
că, pneumatică şi termică, liuc va permite ca anual pierderilor în reţea, precum sura să fie realizate şi cu morta­ mai ales în zona cooperati­ venită. Mentalitatea care ma
rele
apă
la valorificarea resurselor să poată fi economisite a- şi îmbunătăţirea factorului caldă. De asemenea, s-au re­ velor agricole de producţie dăinuie la unii cetăţeni cuir
secundare, înlocuirea com­ proximativ 4 320 tone com­ de putere. Aplicarea acestor vizuit şi se verifică a zilnic din Clopotiva, Ostrov şi Rîu că întreţinerea păşunilor'-'-
funcţionare
modul
a-
rje
bustibililor superiori cu bustibil convenţional. măsuri va face ca pînă la gregatelor. de Mori. Priiv lucrările de fîneţelor se face numai pri
cei inferiori. Cu toate că în sectorul finele anului 1973 să eco­ Maşinile de transport au drenare, desecare şi defrişări măvara este păgubitoare. <
excluzîn-
In baza indicaţiilor pri­ minier există o tendinţă jus­ nomisim pe centrală încă fost izolate termic, pierderile de arbori efectuate s-au confirmă realitatea. Lăsîrtt
şl
du-se
totodată
mite, s-au întocmit analize tificată de creştere a con­ un milion kWh energie şi de material. Staţiile de be­ redat pentru producţia de această treabă numai pentri
şi planuri de măsuri cu sumului de energie — da­ 500 tone combustibil con­ toane dispun la ora actuală iarbă şi fîn 80 ha. primăvară, şi atunci tîrziu
responsabilităţi precise, în torită adîncirii nivelurilor venţional. de un stoc tampon de 35 000 — Cum s-a acţionat pen­ lucrările se fac în pripă, ce
mc balast, astfel că orice de­
urma cărora, pînă în pre­ de extracţie, extinderii căi­ In acţiunea de economi­ reglare în sistemul de apro­ tru ca la lucrările de între­ să se spună că s-au făcut
lucrătoarele
printre
numără
zent, s-au economisit pe lor de transport, ridicării sire a resurselor energetice cu Marla Rada se răsadurile de castraveţi plantate care în au îngrijit vizionare nu poate împiedica ţinere a fîneţelor şi păşuni­ iar în realitate pe foarte pu­
atenţie
multă
serele
de
centrală 25 milioane kWh nivelului de pompare la întîmpinăm şi unele greu­ la Sîntandrei. Foto: VIRGIL ONOIU ritmul de preparare a betoa- lor să participe toţi cetăţenii ţine terenuri se observă c?
nelor.
energie electrică şi 4 395 iazurile de decantare, ex­ tăţi pentru rezolvarea că­ în tot timpul anului şi nu a trecut mina omului. >
tone combustibil convenţio­ tinderii reţelelor electrice rora trebuie luate măsuri numai atunci cînd se desfă­ Pentru ca să se sconteze
nal. Cu aceste cantităţi, u- şi pneumatice — sîntem ho- urgente de către factorii com­ şoară acţiuni de muncă vo- pe cantităţile de fîn şi iar­
nităţile noastre pot func­ tărîţi ca prin măsurile pre­ petenţi. Pînă în prezent nu luntar-patriotică? bă planificate, ştiut că de
ţiona 10—12 zile. conizate să micşorăm în au fost onorate comenzile Simpozion „Eficienţa fnvăţămîntului matematic“ acestea depind producţiile
Acţiunea de analizare şi continuare consumurile de la condensatori statici, nu — In comuna noastră ma­ de lapte şi carne, comitetului
defalcare a normelor pri­ energie şi combustibil. In putem procura motoarele joritatea locuitorilor au ani­ comunal de partid şi consili­
vind consumurile specifice acest sens, vom acţiona cu electrice sincrone de 6 şi In scopul diversificării tutul de mine Petroşani; mie etc. male: bovine sau ovine. In ului popular le revine datoria
de energie s-a făcut în mai multă hotărîre pentru 0,4 KV şi gama de putere acţiunilor de perfecţionare „Legarea unor cunoştinţe Materialele prezentate au adunările populare obştea a să treacă neîntîrziat la mobi­
mod ştiinţific, în funcţie de elaborarea studiilor privind 250—500 kW. Lipsesc apa­ a învăţământului, de întări­ de matematică de practica scos în evidenţă faptul că căzut de acord ca pentru o lizarea oamenilor, pentru ca
specificul fiecărei activităţi. întocmirea bilanţurilor e- rate de măsură şi control re a legăturii sale cu prac­ productivă a elevilor" — perfecţionarea stilului de bovină să se repartizeze ce­ aceştia să efectueze în tot
După posibilităţile şi carac­ nergetice a agregatelor şi strict necesare în urmărirea tica, Inspectoratul şcolar ju­ prof. Ştefan Itu, Liceul Ha­ muncă la catedră a fost tăţenilor 0,25 ha de păşune timpul anului lucrările sta­
teristicile de muncă, s-au eliminarea consumurilor ne­ şi depistarea consumurilor deţean, Casa corpului di­ ţeg; „Modele şi aplicaţii a- una dintre preocupările şi 0,05 ha pentru o ovină, te­ bilite de întreţinere, pe su­
înlocuit ventilatoarele ce justificate, respectarea cu exagerate. De asemenea, dactic şi Societatea de ştiin­ le noţiunilor de bază din de seamă ale profesorilor renuri pe care urmează să prafeţele de păşuni şi fineţe
funcţionează cu aer com­ stricteţe a regimului de sîntem în imposibilitatea de ţe matematice, filiala De­ logica matematică" — prof. de matematică din judeţul le aibă în primire o perioa­ stabilite.
primat cu ventilatoare e- funcţionare a centralelor de a procura debitmetre pen­ va, au organizat la Orăştie Coriolan Tempeanu, Liceul Hunedoara. Mergînd pe li­ dă mai îndelungată, respec­
lectrice. Pompele pentru e- termoficare. tru instalaţiile de aer com­ un simpozion pe tema : „E- „Decebal“ Deva; „Aplicaţii nia legării teoriei de prac­ tiv 5 ani. P. NICOLAESCU
vacuarea apelor din sub­ Prin racordarea la sistemul primat. ducarea elevilor pentru ale calculului vectorial în tică, a participării active
teran funcţionează în aşa energetic naţional a minei Cu toate aceste greutăţi, muncă prin predarea ma­ programarea liniară" — a elevilor în timpul lecţiei,
fel îneît să debiteze la ca­ Brusturi şi a zonei de ex­ colectivele din cadrul Cen­ tematicii". prof. I. Das.căr, Liceul „De­ desfăşurarea simpozionului
pacitatea maximă şi în a- plorare Caraci, scoţînd din tralei minereurilor Deva La simpozion au partici­ cebal" Deva; „Introducerea a prilejuit un valoros
fara orelor de vîrf. funcţiune şi casînd gru­ sînt hotărîte să aplice cu pat şefii de catedre şi co­ noţiunii de spaţiu vectorial schimb de experienţă între Din activitatea organizaţiilor de partid
La instalaţiile de prepa­ purile electrogene care au fermitate sarcinile trasate misii metodice şi profesori şi implicaţiile lui în pre­ profesorii de matematică
rare va creşte gradul de un consum mare datorită de conducerea superioară de matematică din şcolile darea matematicii“ — prof. şi în acelaşi timp a ridicat
ritmicitate în alimentarea uzurii avansate, vom reali­ de partid şi de stat privind judeţului. Ilie Livescu, Liceul „Aurel în faţa lor noi cerinţe le­
cu minereu în aşa fel ca za economii de circa 220 economisirea resurselor e- Invăţămîntul matematic Vlaicu" Orăştie. gate de sporirea eficienţei Analiza s-a desfăşurat
acestea să fie încărcate la tone combustibil convenţio­ nergetice şl să obţină în este necesar să reflecte no­ Dintre ideile majore dez­ lecţiei, o muncă mal bine
capacitatea maximă, îm­ nal. De asemenea, prin fi­ continuare importante e- ile descoperiri punctate de bătute, trebuie menţionate organizată în cercurile de
bunătăţind totodată fluxu­ nalizarea acţiunilor de în­ conomii. necesităţile societăţii, lucru problemele spaţiului vec­ elevi, o grijă mai mare în in întreprindere
rile de preparare prin mic­ locuire a arăzătoarelor ve­ ce a fost subliniat şi de torial care se predau în alegerea problemelor de
şorarea numărului de ce­ chi cu altele de randament Ing. TEOFIL CREMENAŞIU materialele prezentate: „E- licee (cu exemplificări) şi forma celor prezentate, pre­
lule în funcţiune, asigurînd superior şi îmbunătăţirea şeful serviciului tehnic lemente de matematică mo­ în special a spaţiului ma­ cum şi necesitatea editării Zilele trecute, la între­ suri care vizează, în prin­
aceiaşi parametri de extrac- reparaţiilor la cazanele de la C.M. Deva dernă în pregătirea elevi­ tricial cu aplicarea acestor unor materiale privind pre­ prinderea chimică Orăştie a cipal, pregătirea temeinică
lor de liceu“ — lector u- noţiuni la programarea li­ darea matematicii în şcoală. avut loc şedinţa comună a a adunărilor generale, îm­
niv. I. Şiclovan, catedra niară, găsirea unor exem­ Prof. PETRU TURDĂŞAN biroului comitetului orăşe­ bunătăţirea conţinutului în­
Oiştii) de cauză — economiei de fienzină ! de matematică de la Insti- plificări din fizică, econo­ Deva nesc de partid şi biroului văţământului politic, pre­
comitetului
de
partid
din
cum şi a conducerii mun­
unitate. La analiză au mai cii de primire în partid.
Industria locală hunedoreană participat secretarii comi­ La ordinea de zi a mai
O scrisoare primită re­ curge cu 800 km mal pu­ dernizare a acestui drum, tetelor de partid de la figurat şi o informare ver­
cent din partea unui grup ţin, ceea ce înseamnă, con­ pe o porţiune de 500 me­ U.F.E.T., întreprinderea de bală din partea tovarăşului
de şoferi care lucrează pe form normelor de consum tri. Pînă acum am reuşit (Urmare din pag. 11 tă eficienţă economică, iar maşini şi utilaje, aparatură stat pentru creşterea şi în- Ilie Popa, membru al co­
şantierul de la Chişcădaga stabilite, o economie de să punem bordurile pe am­ fondurile alocate pentru in­ de măsură şi control, conform grăşarea porcilor, E.G.C.L., mitetului orăşenesc de
ne informează că. de circa peste 400 litri benzină pe bele părţi. Urmează ca în lor deziderate, ce măsuri vestiţii vor fi orientate spre do­ necesităţilor productive, re- „Vidra" şi FILOR. partid, directorul E.G.C.L.,
5 luni, Consiliul popular ai zi". 1974, cînd timpul va deve­ concrete aţi preconizat, ce tarea cu maşini şi utilaje a proiectarea produselor şi u- Analiza a avut ca obiect privind asigurarea trans­
comunei Hărău a schimbat Fiind, deci, vorba despre ni prielnic, constructorul s-a înfăptuit pînă în prezent? spaţiilor existente. tilajelor învechite şi cu con­ preocuparea biroului comi­ portului în comun, aprovi­
traseul pentru autovehicu­ o problemă importantă, la nostru — E.G.C.L. Simeria — Menţionăm că avem a- In legătură cu aprovizio­ sumuri sporite ridicate, pro­ tetului de partid de la I.C. zionarea cu combustibili a
lele care transportă agrega­ ordinea zalei — economisi­ — să continue lucrările la sigurate capacităţile de pro­ narea materiilor prime şi ducerea de noi prefabricate Orăştie pentru perfecţiona­ centralelor termice, cum
te de la balastiera din lo­ rea carburanţilor —, ne-am partea carosabilă“. ducţie necesare realizării în materialelor apreciem că pe din beton armat, precum şi rea stilului şi metodelor de sînt pregătite utilajele pen­
calitate pe şantierul fa­ întrebat în numele căror Aşadar, pînă cînd... se va bune condiţii a volumului ansamblu acestea au fost bunuri de larg consum. Vom muncă în scopul întăririi tru deszăpezire.
bricii de ciment şi var. A- necesităţi a luat Consiliul termina această iarnă, de producţie din 1974 — asigurate, în special la ra­ pune un accent deosebit pe activităţii politice în pro­ Biroul comitetului nostru
poi a urmat o nouă schim­ popular Hărău măsurile „lungă şi grea" după pă­ ne-a relatat tovarăşul ing. murile lemn şi metal. Acţiu­ economisirea materiilor pri­ ducţie şi a vieţii interne de orăşenesc este preocupat
bare pe un drum care es­ respective. Răspunsul l-am rerea meteorologilor, auto­ Bujor Albu, director adjunct nea de încheiere a contrac­ me, materialelor, combustibi­ partid, în lumina concluzii­ ca în viitor asemenea ana­
te mai lung cu vreo eî- primit din partea secreta­ basculantele şantierului ur­ al întreprinderii. Este vorba telor este aproape încheiată, lilor şi energiei, conform sar­ lor controlului efectuat de lize, în unităţile economi­
‘eva sute de metri, fiind, rului Consiliului popular al mează să consume în plus atît de capacităţile intrate în urmărindu-se în principal cinilor şi legislaţiei existente colectivul C.C. al P.C.R., ce, cu o participare mai
totodată, mai rău întreţi­ comunei Hărău : „Noul tra­ o cantitate mare de ben­ funcţiune in anii trecuţi, cît stabilirea unor termene de în acest sens. Avom certi­ comitetului judeţean şi co­ largă, să devină o practică
nut decît celelalte. „Dacă seu al autobasculantelor zină. De aceea propunem N şi a celor ce vor începe să livrare corespunzătoare ne­ tudinea că activitatea pe ca­ mitetului orăşenesc. Materi­ în stilul şi metodele sale
ni s-ar da voie să circu­ este mai lung cu circa 300 constructorului şi consiliu­ producă cel mai tîrziu pînă cesităţilor producţiei. re o vom desfăşura în anul alul a fost dat din timp de muncă.
lăm pe vechiul traseu — m decît cel vechi care tre­ lui popular să studieze pro­ la finele acestui an: autoser­ Pentru îndeplinirea pro­ viitor ne va prilejui, ca şi în spre studiu şi astfel s-a
menţionează autorii scriso­ cea prin faţa consiliului blema în comun şi să a- vire Brad, atelier de tîm- gramului de îmbunătăţire acest an, obţinerea unor re­ trecut direct la dezbateri IOAN BORZA
rii — autobasculantele noas­ popular. Am adoptat măsu­ dopte cea mai bună solu­ plărie Petroşani, fabrica de calitativă a produselor, ridi­ zultate bune pentru realiza­ locţiitor al secretarului
tre care iac, împreună, 200 rile respective pentru că ţie. Bineînţeles, în scopul piine Brad ş.e. Totodată, vor carea tehnicităţii aceştora, s-a rea cincinalului înainte de — care au fost fructuoase Comitetului orăşenesc de
curse pe zi, ar putea par­ am început lucrări de mo­ economisirii benzinei. fi achiziţionate utilaje pro­ avut în vedere ca în 1974 termen, aşa cum ne-am an­ — şi la stabilirea de mă­ partid Orăştie
ductive care justifică o înal­ să fie realizată asimilarea de gajat.