Page 67 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 67
>•/->
Proletari din toate fărlle, unlfl-vă I
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
primit pe participanţii la sesiunea
Comitetului Executiv al F.M.T.D.
. înalta apreciere, rolul im Constantinescu, precum şi ador, R.A. Egipt, Finlanda, al F.M.T.D., a exprimat pre
portant pe care partidul şi lori Traían Ştefănescu, prim- Franţa, R.D. Germană, R.F. şedintelui Nicolae Ceauşeacu
statul nostru le acordă acti secretar al C.C. al U.T.C., Germania, Grecia, Guatema sentimentele de profundă
vităţii tinerei generaţii puse ministru pentru problemele la, Guyana, Irak, Italia, Ja gratitudine pentru onoarea
în slujba cauzei nobile a pă tineretului, Nicu Ceauşescu, ponia, Mexic, R.P. Mongolă, de a fi fost primiţi de şeful
cii, libertăţii şi progresului vicepreşedinte al Consiliului ai Uniunii Generale a Stu statului român.
social, cooperării, înţelegerii Uniunii, Asociaţiilor Studen denţilor Palestinieni, din Pe •In decursul acestor patru
şi prieteniei între popoare ţilor Comunişti din România. ru, Polonia, România, Senegal, zile — a spus în continuare
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
ANUL XXV Nr. 5 893 VINERI 21 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI şi-au găsit o nouă şi pregnan ceilalţi conducători de partid Sri Lanka, Sierra Leone, Si vorbitorul — am avut ample
dezbateri
marile
axate
pe
tă
ria,
în
pe
întîlnirca
S.U.A.,
Sudan,
expresie
Somalia,
care t o v a r ă ş u l Nicolae şi de stat au fost salutaţi cu Ungaria, U.R.S.S., Uruguay, probleme ale epocii noastre,
Ceauşescu, secretarul general vii şi îndelungi aplauze la Venezuela, R.D. Vietnam şi ale luptei tineretului din lu
mea
întreagă.
După
al Partidului Comunist Ro sosirea lor, in mijlocul dele Republica Vietnamului de mai mult de 50 de oratori au
rapoarte,
In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu mân, România, a avut-o joi ţii Federaţiei Mondiale a Ti Sud. Reprezentanţii de F.M.T.D., şi-au intervenit pentru asupra expune
generaţii
de
tinerei
Consiliului
gaţiilor
preşedintele
ai
a
de Stat al Republicii Socia
pretutindeni,
de
reprezentan
tineret
aprecierile
lor
bilan
organizaţiilor
liste
Uniunii
nostru
la amiază cu participanţii la neretului Democrat, Studenţilor, exprimat deosebita satisfacţie ţului ce se şi învăţăminte
asupra
lor
impun,
Execu
de a se întîlni cu tovarăşul
a avut loc inaugurarea tiv al Federaţiei Mondiale a ai Comitetului Internaţional Nicolae Ceauşescu, i-au adre perspectivelor anului viitor.
Comitetului
a
sesiunea
Internaţionale
şi
Tineretului
Democrat
al Mişcărilor de Copii şi Ado
In acest context de referiri
sat
mulţumiri
calde
pentru
reu
anuală
a
sesiunii,
problematica
niunea
la
Prezidiului
al
F.M.T.D.
zaţiilor de tineret din Africa
personal
cialistă,
Comitetului Internaţional al lescenţi, precum şi ai organi atenţia pe care România so cretarul general dezbaterile se
conducăto
Teatrului Naţional din Capitală cenţi (CIMEA), care au loc Brazilia, Costa Rica. Cambod- rul ei, o acordă tineretu reflectat cu pregnanţă faptul
Sud,
a
Argentina,
au
Anglia,
că
de
relevat
Mişcărilor de Copii şi Adoles
Burundi,
lui, rolului său în societatea
Bulgaria,
Cipru,
în aceste zile la Bucureşti.
că în inima luptei duse as
La primire au .participat to gia, Cehoslovacia, Chile, Co contemporană. participanţilor tăzi de tineret se află lupta
numele
In
varăşii Emil Bodnaraş, Paul lumbia, R.P. Congo, R.P.D. la sesiunea Comitetului Exe pentru pace, pentru indepen-
Joi, 20 decembrie, in a- meni "de teatru, generali şi lui, Radu Beligan, expri- plinirii celor mai înalte din Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa Coreeană, Cuba, Danemarca, cutiv al F.M.T.D., Alain
ceastă zi din preajma ani ofiţeri superiori, ziarişti, mînd simţămintele de pro tre aspiraţiile spiritului u- nă, Dumitru Popescu, Miron Republica Dominicană, Ecu- Therouse, secretar general (Continuare in pag. a 4-a)
versării proclamării Repu muncitori din întreprinderi fundă dragoste şi recunoştin man.
blicii, Capitala patriei — şi le Capitalei. In rindul asis ţă împărtăşite în acest mo
împreună cu ea întreaga ţa tenţei se aflau, de asemenea, ment de covîrşitoare impor Păşind în clădirea menită
ră — a trăit un eveniment arhitecţii şi constructorii ca tanţă pentru instituţia lor, să fie sediul pasionantelor
cu adinei şi multiple rezo re au conlucrat la realizarea pentru mişcarea culturală a confruntări dintre viaţă, gîn-
nanţe în viaţa noastră artis însemnatului edificiu. ţării, a spus : dire, emoţie, noi ştim foarte
tică şi culturală — inaugu La ora 19,00 sosesc tova Mult iubite şi stimate to bine că există o strînsă le
rarea noului edificiu al Tea răşul Nicolae Ceauşescu şi to varăşe Nicolae Ceauşescu, gătură între timpul cînd ea
trului Naţional „I. L. Cara- varăşa Elena Ceauşescu, îm s-a înălţat şi timpul cînd în Dragi tovarăşi şi prieteni, destinderii în ultimii ani. şi înflorirea economiei, pentru în toate succesele obţinute pe
giale“ din Bucureşti. preună cu tovarăşul Ion Stimată tovarăşă Ceauşescu, fruntea partidului şi a ţării care se află în curs de ac consolidarea şi întărirea in calea progresului şi civili
Solemnitatea inaugurală a Gheorghe Maurer şi tovară Stimaţi tovarăşi, vă aflaţi dumneavoastră, to Doresc să vă adresez dum centuare, sînt rezultatul lup dependenţei . şi suveranităţii zaţiei.
importantului aşezămînt tea şa Elena Maurer, cu tovară Cu o emoţie greu de cu varăşe Ceauşescu, dăruit ar neavoastră, participanţilor la tei maselor largi populare, a naţionale. Succese deosebite Mulţumindu-vă călduros
tral a avut loc în prezenţa şul Emil Bodnaraş. In întîm- prins în cuvinte, cu o emo hitect al civilizaţiei materia sesiunea Comitetului Execu forţelor antiimperialiste de obţin în construcţia socialistă pentru medalia F.M.T.D. pe
tovarăşului Nicolae Ceauşescu pinare au venit tovarăşii ţie la care se adaugă parcă le a orînduirii noastre şi, în tiv al F.M.T.D., un salut căl pretutindeni, în rîndul cărora toate ţările care au păşit pe care mi-aţi înminat-o, doresc
şi a t o v a r ă ş e i Elena Gheorghe Cioară, membru al şi aceea a lungului şir de aceeaşi măsură, inspirat ar duros şi cele mai bune urări tînăra generaţie, organizaţiile acest drum. să afirm că văd în acest act
Ceauşescu. Participarea con Comitetului Executiv al C.C. înaintaşi care au visat la a- hitect *1 valorilor ei spiri din partea Comitetului Cen revoluţionare şi progresiste Am vizitat multe ţări din o apreciere pe care dumnea
ducătorului partidului şi sta al P.C.R., prim-secretar al ceastă clipă, ne exprimăm tuale. tral al Partidului Comunist de tineret au un rol tot mai Africa, America Latină, Asia, voastră, reprezentanţii tine
tului la acest moment de Comitetului municipal Bucu imensa bucurie pentru pre In ceasul solemn al inau Român, a Consiliului de Stat important. Europa. Am putut constata rei generaţii, o daţi activită
seamă pentru cultura româ reşti al P.C.R., primarul ge zenţa dumneavoastră la a- gurării acestui lăcaş, artiştii şi a Consiliului de Miniştri, Devine tot mai evident , as cu multă satisfacţie preocu ţii tineretului din România,
nească ilustrează, o dată în neral al Capitalei, Dumitru ceastă solemnitate în care Teatrului Naţional, toţi slu precum şi a mea personal. tăzi că dezvoltarea vieţii in pările popoarelor de a lichi luptei sale pentru nobilele
plus, atenţia şi preţuirea Popescu, membru al Comite sărbătorim un eveniment de jitorii teatrului românesc, Este o deosebită plăcere ternaţionale este determina da cu desăvîrşire vechile idealuri ale socialismului,
deosebită pe care partidul tului Executiv, secretar al o memorabilă însemnătate în resimţind ca o îndatorire de pentru noi să ne întîlnim cu tă de forţele revoluţionare, stări de lucruri, de a prelua pentru libertatea şi indepen
şi statul nostru, întregul po C.C. al P.C.R., preşedintele viaţa culturii româneşti. a face pe viitor mai mult reprezentanţii tineretului, cu progresiste, de hotărîrea po bogăţiile naţionale în propri denţa popoarelor, pentru pa
por le manifestă faţă de tea Consiliului Culturii şi Edu Vă mulţumim pentru înal pentru societatea noastră, ca conducerea F.M.T.D. — or poarelor de a fi stăpîne pe ile mîini ai a le folosi în ce, colaborare şi progres so
trul românesc, a cărui istorie caţiei Socialiste, Radu Be- ta cinste. re a împlinit visul dreptăţii ganizaţie ce joacă un rol ac destinele lor. de a pune ca interesul propriu. România cial în întreaga lume. Tină-
este împletită profund şi or ligan, artist al poporului, di Vă mulţumim pentru acest sociale şi al independenţei tiv în unirea eforturilor ti păt politicii imperialiste de •sprijină în mod activ lupta ra generaţie din România îşi
ganic cu însăşi istoria ţării, rectorul Teatrului Naţional, edificiu, impresionantă ctito naţionale, se angajează să nu nerei generaţii în lupta pen forţă şi dictat, colonialismu oopoarelor pentru a fi stă va aduce şi în viitor contri
cu strădania patriotică a prof. arh. Horia Maieu, şeful rie şi care prin proporţiile, precupeţească nici un efort tru o lume mai bună, mai lui. neocolonialismului. de a pîne pe bogăţiile lor. miş buţia activă la întreaga
cărturarilor iubitori de neam proiectului noului lăcaş al prin dimensiunea, prin stră pentru a cinsti aşa cum sê dreaptă, pentru pace şi co asigura pentru fiecare naţiu carea de eliberare naţională activitate desfăşurată de
pentru cauza luminării ma teatrului, Chirii Economu, lucirea sa n-are seamăn nu cuvine împlinirile şi idealu laborare internaţională. ne dreptul la dezvoltare in a popoarelor care mai sufe F.M.T.D., la lupta tineretului
selor. actor, secretarul organizaţiei numai în trecutul scenei ro rile socialismului, al căror La sesiunea organizaţiei dependentă, corespunzător nă ră jugul dominaţiei colonia de pretutindeni pentru în
La festivitate au luat par de partid din această insti mâneşti, dar şi al întregii strălucit exponent sînteţi dumneavoastră, ţinută în a- zuinţelor şi voinţei ei. le. Dăm o înaltă apreciere făptuirea aspiraţiilor înainta
te, de asemenea, tovarăşul tuţie. noastre construcţii, destinată dumneavoastră, iubite tova ceste zile în Bucureşti, aţi România, poporul român rolului important pe care îl te ale popoarelor, pentru fă
Ion Gheorghe Maurer şi to Sute de cetăţeni aflaţi pe să adăpostească manifestări răşe Ceauşescu. dezbătut probleme importante ştiu din proprie experienţă joacă tineretul în această urirea unei lumi mai bune
varăşa Elena Maurer, tova platoul din faţa impunătoa le artei. Ne vom strădui ca tot ce ce înseamnă dominaţia stră luptă. si mai drepte pe planeta
răşii Emil Bodnaraş, Manea rei clădiri îşi manifestă Vă mulţumim pentru a- este înălţător şi puternic, de care preocupă astăzi tînăra ină. asuprirea imperialistă şi Preţuim contribuţia pe ca noastră.
Mănescu, Paul Niculescu-Mi- bucuria de a-1 avea în mij ccastă monumentală clădire preţ şi frumos în aceşti ani generaţie de pretutindeni, cit de mult trebuie preţuite re tineretul din România o Preţuim rolul tineretului
zil, Gheorghe Pană, Maxim locul lor pe secretarul gene în care vedem mărturia ma de luptă, de zidire şi de rea toate popoarele — şi anume independenţa şi suveranita aduce la edificarea socialistă din toate ţările în lupta- ge
Berghianu, Lina Cioba-nu, ral al partidului, aclamînd relui şi rodnicului interes pe lizări să se oglindească în căile pentru sporirea contri tea. Totodată, ştim că dez a ţării, la dezvoltarea eco nerală împotriva imperialis
Klorian Dănălache, Janos şi ovaţionînd. care Partidul Comunist Ro piesele şi spectacolele înfă buţiei tineretului la înfăptu voltarea liberă a fiecărei na nomiei, ştiinţei, culturii, la mului, a colonialismului şi
Fazckas, Petre Lupu, Leon- Tineri şi tinere înmînează mân îl poartă deopotrivă bu ţişate. irea unei politici noi în lu ţiuni. progresul ei depind de ridicarea bunăstării generale neocolonialismului. Conside
tc Răutu, Gheorghe Stoica, buchete de flori tovarăşului năstării poporului şi setei Ne vom strădui ca pe sce me. Sesiunea are o impor făurirea unei economii puter a întregului popor. Trebuie răm că tînăra generaţie este
Ştefan Voitec, Miron Con- Nicolae Ceauşescu şi tovară lui de frumos. nele noastre să vibreze în- tanţă deosebită prin aceea nice, cu adevărat indepen să declar aici că, sub condu chemată să dea un nou a-
stantinescu, Mihai Dalea, şei Elena Ceauşescu. Vă mulţumim, laolaltă cu sufleţitor ideile apte, să în că a avut loc în împrejurări dente, în stare să asigure po cerea partidului, împreună vînt luptei revoluţionare,
Magdalena Filipaş, Ion Ioni- toţi oamenii de artă, cu în tărească şi să sporească po cînd pe plan internaţional se porului condiţii de viaţă tot cu întregul popor,' tineretul progresiste, pentru aşezarea
ţă. Conducătorii de partid şi In marele hol de la parter, tregul popor, pentru această tenţialul de gîndire şi sensi produc mari schimbări, se mai îmbelşugată. Făurirea din ţara noastră are o con relaţiilor dintre naţiuni pe
de stat au venit împreună pardosit cu marmură albă măreaţă şi semnificativă în bilitate. convingerile socia conturează tot mai puternic societăţii socialiste în Româ tribuţie deosebit de importan principii noi.
cu soţiile. de Ruşchiţa, împodobit cu făptuire. chemată să dăruias liste ale marelui public. Ne cursul spre destindere, spre nia creează cele mai bune tă în tot ceea ce a realizat
In sală erau prezenţi mem largi tapiserii, semnate de că satisfacţii minţii şi sufle vom strădui să facem din afirmarea unor relaţii noi în condiţii pentru dezvoltarea şi societatea noastră socialistă. (Continuare In pag. a 4-a)
bri ai C.C. al P.C.R., ai Con cunoscuţi artişti plastici, tului. intensificîndu-le res teatru o formă de participa tre popoare, bazate pe egali
siliului de Stat şi ai guver străjuit de busturile în bronz piraţia şi lărgindu-le orizon re dinamică la procesul de tate în drepturi, pe respec
nului, conducători ai unor ale ctitorilor teatrului româ tul. desăvîrşire a prezentului, !m- tul independenţei şi suvera
instituţii centrale, organiza- nesc, opere realizate de re- Vă mulţumim pentru a- plicîndu-1 în bătălia pentru nităţii naţionale, pe neames mm un mis u u mmm
însuiupu ueiiucut'. uigcuu/,<a- ¡----------------------------->
-------.---- —
ţii dc masă şi obşteşti, mili'“ ţ •R-íU'cal.úL ..sc.ulptorj-..a.... avut eca-stă grandioasă—-operă, hă progres. în toate bătăliile ca tec în treburile interne. Pro-
tanţi din ilegalitate ai parti loc festivitatea inaugurală. răzită să rămînă peste vre re împing înainte viaţa şi gtgsele obţinute pe calea
dului şi ai mişcării munci In numele actorilor, regi muri expresia a ceea ce re arta. Ne vom strădui să fa
toreşti, activişti de partid şi zorilor, scenografilor, al în prezintă în conştiinţa noas cem din creaţiile noastre e
de stat, personalităţi ale vie tregului colectiv al Teatru tră socialismul, orînduire a cale de activizare a con NOULUI ĂI VALLA Jllll III
ţii artistice şi culturale, oa- lui Naţional, artistul poporu luminii, a cunoaşterii, a im- ştiinţelor, impulsionînd neîn M Mlf
cetat faptele prin care ea se 31 decembrie
Cuvîntarea legitimează şi se împlineşte. arde zi nelucrătodre Zilele trecute, minerii comunişti prezenţi de ia Bărbăteni, Petre Constantin de la Lu-
teatru
acest
va
In
statornic făclia nobleţei ome
neşti, a frumosului. la adunarea activului de partid din muni peni, Vespasian Catană de la Vulcan, Con
cipiul Petroşani susţineau cu fermitate : ,,A- stantin Chiţoiu de la Lonea şi Aure] Cris-
E un legămînt pe care noi.
vem toate condiţiile ca în anul viitor să ur
Prin Decret al Consiliu
NICOLAE CEAUŞESCU artiştii, ostaşi facem în faţa lui de Stat s-a stabilit ca măm cursul ascendent al extracţiei, înre tea de la Aninoasa.
credincioşi
ai
La toate aceste brigăzi cu realizări deose
îl
partidului,
ziua de 31 decembrie 1973
dumneavoastră, şi vă rog să să fie zi nelucrătoare. Pen gistrat în ultima vreme, să îndeplinim .şi să bit de valoroase, minerii apreciază că fac
depăşim prevederile de plan la cărbune".
i vedeţi în el cel mai devotat tru recuperare, se va lucra torul determinant al succeselor obţinute în
lunile noiembrie şi decembrie, dar mai ales
Care sînt elementele ce stau la baza a-
Stimaţi tovarăşi, preocupări de a crea condiţii ţiuni pe culmile civilizaţiei răspuns pentru darul primit in ziua de 23 decembrie. cestei afirmaţii unanime, devenită obiectiv pentru demarajul optim şi desfăşurarea rit
materiale pentru ca slujito materiale şi spirituale, faţă şi semnul nedezminţitei Prevederile decretului esenţial al activităţii politice şi economice mică a producţiei în 1974, îl constituie spri
Doresc ca în numele Comi rii artei să poată contribui, de năzuinţele ei spre o lume noastre angajări în viaţa şi nu se aplică unităţilor pe 1974 la exploatările miniere ale Centra jinul dat de conducerea partidului, aplica
tetului Central, al Consiliului prin talentul şi pasiunea lor, mai bună, mai' dreaptă, în acţiunile României de as productive în care se des lei cărbunelui Petroşani ? Pentru a releva rea importantelor măsuri de normalizare a
de Stat şi al guvernului să prin ceea ce vor reuşi să care oamenii să conlucreze tăzi. A acelei Românii, care, făşoară proces continuu de caracterul şi semnificaţia acestor elemen producţiei adoptate în ultima vreme. Pe a-
adresez cele mai calde feli exprime pe scena acestui strîns pentru aceleaşi idea datorită muncii eroice a po muncă, precum şi în lo te. am întreprins un tur de orizont la cinci cest fundal, fiecare brigadă, în funcţie de
citări celor care au proiectat teatru, la formarea şi dezvol luri de bunăstare, prietenie porului, datorită politicii, ma curile unde prin natura din cele mai reprezentative brigăzi mi specificul locului de muncă, îşi pune în
şi realizat noul edificiu al tarea unei conştiinţe noi, a şi pace. gistrale desfăşurate de secre serviciului ziua de dumi valoare potenţialul, hărnicia şi priceperea,
tarul
general
al
partidului,
Teatrului Naţional, precum conştiinţei omului înaintat, Cu aceste gînduri, urez tu nică nu este stabilită ca zi nereşti din Valea Jiului. Acestea sînt for ridicînd la cote superioare ritmul extrac
înflăcărat,
şi conducerii teatrului, tutu stăpîn pe destinele sale. turor celor care vor juca pe patriot al ideilor neabătut de repaus. maţiile de lucru conduse de Mihai Bocoş ţiei.
militant
interna
ror celor care vor da glas, Fără îndoială că slujitorii această scenă să servească cu ţionalismului socialist, expo Ministerele, celelalte or
¿rin arta lor, pe această sce artei din România vor face abnegaţie şi devotament pa nent al năzuinţelor supreme gane centrale, comitetele
nă, sentimentelor şi năzuin şi în viitor totul pentru a tria şi poporul, cauza socia ale oamenilor înaintaţi de executive ale consiliilor M. Bocoş: „Intensificarea lor şi organizarea mai bună randament lucrăm şi în pre
ţelor poporului nostru — nă contribui la realizarea nobi lismului şi comunismului ! pretutindeni, şi-a cîştigat un populare vor stabili pro lucrărilor de pregătire pen a lucrului pe cele 3 schim zent, ceea ce ne permite să
zuinţe de dreptate şi inde lelor idealuri de umanism, (Aplauze, urale prelungite, se prestigiu deosebit în lumea grame speciale pentru uni tru recuperarea restanţelor şi buri. împreună cu brigada dăm zilnic o producţie de
pendenţă, spre o societate în de dreptate, de echitate so scandează : „Ceauşescu — întreagă. tăţile comerciale, de trans punerea la timp în funcţiu mea am depăşit planul de 800 tone de cărbune şi chiar
care omul să fie deplin stă- cială în patria noastră, că ei P.C.R.". Asistenţa ovaţionea Şi vă asigurăm că nu e- porturi publice şi alte a- ne a noilor abataje este foar pregătiri pe noiembrie cu a- mai mult. Luînd în calcul
pîn pe destinele sale, spre vor pune arta în slujba în ză cu căldură pentru partid, xistă pentru noi o dorinţă semenea unităţi, care să te presantă la noi la Băr proape 20 la sută, iar în a- condiţiile existente — fron
societatea comunistă. tregului popor, a promovării pentru Comitetul Central, mai aprinsă decît aceea de asigure servirea populaţiei băteni. Pentru că am rămas ceastă lună ne menţinem la talul lung de 120 metri, fo
idealurilor socialiste şi co in zilele de 23, 30 şl 31 de
Intr-adevăr, Partidul Co pentru secretarul general al a fi mesagerii dorinţei Româ- în urmă în acest an cu 1 300 losirea grinzilor de 1,6 me
munist Român, preocupîn- muniste, prieteniei şi înţele partidului, tovarăşul Nicolae cembrie. ml de pregătiri, am luat mă tri, deservirea mai atentă cu
du-se de edificarea celei mai gerii între popoare, a cauzei Ceauşescu). (Conlinuare In pag. a 4-a) suri de concentrare a forţe- cele necesare, numărul co
drepte şi mai înaintate soci păcii şi colaborării interna La cinci brigăzi respunzător de oameni şi ex
etăţi din lume, de dezvolta ţionale. Acţionînd în acest perienţa lor bună — sîn-
sens, continuînd astfel tradi tem siguri că, încă din pri
rea forţelor de producţie, de ţia artei dintotdeauna a po minereşti mele zile ale lunii ianuarie,
ridicarea bunăstării materiale porului nostru, artiştii, toţi
a întregului popor, acordă o Cu planul anual îndeplinit vom asigura o producţie me
die zilnică peste cea planifi
atenţie permanentă înfloririi slujitorii artei îşi for face cată".
ştiinţei şi culturii — factori datoria faţă de popor, faţă fel. Restanţa Insă nu poate
de seamă al civilizaţiei soci de partid, faţă de năzuinţele fi recuperată numai de o V. Catană: „Peste cîteva
aliste şi comuniste pe care o naţiunii noastre socialiste de realizate la termen, în conformitate cu cerinţele beneficiarilor. brigadă. De aceea, trebuie zile, noi, cei de la mina Vul-
> _ vom raporta îndeplini
can
edificăm. Realizarea noului întreprinderea Plnâ la finele anului, colectivul întreprinderii a preliminat ca la toate formaţiile din rea înainte de termen a pla
edificiu al Teatrului Naţio a fi tot mai puternică, de a obţinerea unei producţii suplimentare de peste un milion lei, cadrul sectorului VII Bărbă nului anual, asigurînd peste
nal este o expresie a acestei păşi în rînd cu celelalte na materializată în 11 500 mp placaj, 12000 mp dale mozaicate teni să se asigure condiţii sarcinile lui 73 un plus de
Marmura" Simeria şi alte produse, productivitatea muncii cunoscînd o creştere ca în 74, odată cu realiza producţie de 13 000 tone căr
n de 2,6 la sută.
rea ritmică a pregătirilor bune. Punerea in funcţiune
prevăzute, să se recupereze a puţului nou şi a comple
Angrenat pe deplin în realizarea şi depăşirea sarcinilor integral restanţa de 1 300 xului, dar mai ales îmbună
de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă, Tipografia Deva metri“. tăţirile aduse recent in or
colectivul întreprinderii „Marmura" Simeria a reuşit, mai ales P. Constantin : „Cînd pri ganizarea muncii ne-au dat
in a doua jumătate a anului, să-şi redreseze activitatea şi să vim spre sarcinile lui 74, posibilitatea ca la sectoare
obţină rezultate demne de remarcat. Faptul că cele 11 luni Lucrătorii de la Tipografia Deva, care înregistrează ne-am obişnuit deja să spu le III şi iv să realizăm zil
ale acestui an au fost încheiate cu un semnificativ spor de un avans de 250 de zile in îndeplinirea cincinalului, raportea nem că ele vor fi depăşite cu nic mai mult cu cîte circa
producţie le-a permis muncitorilor, inginerilor şi maiştrilor de ză un nou succes de prestigiu : realizarea cu 20 de zile îna siguranţă. Mie şi celor 80 de 400 tone cărbune. Tot în a-
aici să îndeplinească sarcinile de plan aferente acestui an inte de termen a prevederilor pe 1973 la toţi indicatorii. ortaci ai mei ne dă această ceste sectoare sînt în stadiu
cu 12 zile mai devreme. Este lăudabil faptul că pinâ la finele anului, tipografii siguranţă productivitatea ri avansat de pregătire noi a-
Obţinerea acestui succes de prestigiu se datorează îm asigură un spor de producţie faţă de plan de peste 5 la sută, dicată cu care lucrăm în bataje care asigură linia ac
bunătăţirii condiţiilor de muncă in carierele întreprinderii, me obţinut prin creşterea corespunzătoare a productivităţii mun prezent. In luna trecută, du tivă de front de lucru pestp
canizării unor operaţii grele, utilizării maşinilor din secţiile cii. Se estimează ca la indicatorii de eficienţă să se realizeze pă aplicarea măsurilor sta nivelul sarcinilor din anul
productive la capacitatea corespunzătoare, ridicării continue a reducerea cu peste 12 lei a cheltuielilor la mia de lei pro bilite de conducerea partidu
calităţii produselor etc. Un argument cert in ridicarea calităţii ducţie marfă şi sporirea pe această cale a volumului de be lui, am realizat un randa AL. VALERIU
producţiei il constituie faptul că prevederile la export au fost neficii. ment net de 10,5 tone de
cărbune pe post. Cu acest (Continúale in >ag o 3-o)
„IARNA PE ULIŢA" tor şl aşteaptă cereri pen elucldtnd astfel unele REVISTE Şl ZIARE Fabricii „Vidra" din Orăş- pă de cauciuc, articole
tru... Delon, gulere, că probleme ridicate de ce PENTRU BOLNAVII tle a avut loc o reuşită mult solicitate de unită
ciuli, mesade etc. tăţenii satului, dezbatere pe tema: „Tine ţile economice din ţară.
Aşa s-a Intitulat specta INTERNAŢI
colul muzical ce a avut DESCHIZĂTORI retul, factor activ în rea Prima scrie de 5 dos bu
a
trecut
care
cu
Aspect obişnuit la biblioteca Grupului şcolar minier din Uu- loc la căminul cultural BRIGADA ŞTIINŢIFICA Direcţia Judeţeană de lizarea cincinalului înain căţi, examenul de calita
te de termen“, la care au
bine
pen l. v I Foto: ŞT. NEMECEK din lila, oferit locuitori LA STEJĂREL DE DRUMURI poştă şi telecomunicaţii, participat ;1 doi siderur- te, a şl fost livrată be
lor de către ansamblul Constructorii de dru
artistic al elevilor liceului Miercuri, 11 decembrie, muri forestiere din Deva împreună cu conducerea giştl: Ioan Ciubuc, mem neficiarilor.
din localitate. Acelaşi brigada ştiinţifică a cămi sînt autentici deschizători Spitalului unificat din bru al comitetului de
spectacol va fi prezentat nului cultural din Luncoiu de drumuri către cele Hunedoara, a luat măsu partid al secţiei I furna VREMEA
ra asigurării zilnice a bol
se
duminică şl locuitorilor de Jos s-a Inttlnlt cu ce paal virgine locuri ale navilor Internaţi la sec le, şl Tasachc Toma, U.T.C. Pentru 24 ore
comitetului
cretarul
PAGINA A ILA satului Briznlc. tăţenii acest satului Btejărel. centele lor Două din sfnt ţiile T.B.C. şl cronici — din cadrul aceleiaşi sec Vreme călduroasă. cu
re
munţilor.
realizări
Cu
prilej,
membrii
cerul
variabil.
HAINE DE SEZON brigăzii, profesorii Con drumurile de cit* 3,S km care stnt In — afara spita ţii. S-a realizat astfel pro şl precipitaţii sub Vor cădea
al
de
formă
cu
central
dialog
un
ziare
reuşit
lului
stanţa Antonescu, Ana construite de la Cerbăl pe şi reviste. O soră de ser fesiilor. ploaie. Vîntul va sufla
© Femeia — prezenţă dinamică, afirmai? cre După cum ne informea Jurca, Olivia Rlşcuţa, Va- Valea Zlaştlulul — pentru viciu ridică de la chioşc moderat din sud. Tempe
ză Uniunea judeţeană a slle Oanţă şl Nicolae Sto- forestierii din Hunedoara presa solicitată de bolnavi BOCANCI ratura va fi cuprinsă în
atoare, de înaltă responsabilitate în viaţa cooperativelor meşteşugă lan au vorbit celor pre — şl de la Nucşoara spre şi o distribuie doritorilor. DE PROTECŢIE tre minus 3 şl 2 grade
reşti, prin unităţile sale zenţi la Intîlnire despre Inima Retezatului — pen Pentru bolnavii Internaţi — noaptea, iar ziua puţin
de cojocărie-blănărie din modul dc hrănlre raţiona tru forestierii din Haţeg. In clădirea centrală a spi mai ridicată. Dimineaţa
societăţii noastre Hunedoara, Haţeg şi O- lă, despre îndatorirea pa S-au distins la ultima lu talului funcţionează un In cadril! secţiei de — ceaţă.
răştie, se execută de clt- triotică a fiecărui cetă crare maistrul Dionlsie chioşc de difuzare a pre confecţii încălţăminte de
ÎN PAGINA A III-A va timp, pe bază dc mă ţean de a economisi com Şandor şl echipa artifi ALTA sei. serie Criş, aparţinătoare Bala Pentru următoarele
din
comuna
două zile
energia
şl
elec
Ioan
cierului
şl
sură
comandă
bustibilul
indivi
de
de
care
Paşol,
duală, diferite produse de trică, despre probleme ac pregătesc In prezent fron DEZBATERE cooperativa meşteşugă
îmbrăcăminte p e n t r u tuale ale cuceririi cosmo tul de acţiune pentru o rească „Mo(ul" din oraşul Vreme sclilmb.lioare, cu
festivităţi
sului,
sala
In
de
despre
® Adunări de dări de seamă ale activelor de populaţie. Unităţile sint ţiile creşterii natalităţii, semnifica nouă „cărare“ montană, secţiei din Hunedoara a a Brad, se realizează bo cerul mal mult noros.
la Mălăeştt.
canci de protecţie cu tal
aprovizionate corespunză
Slnt posibile ploi locale.
partid