Page 68 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 3 893 © WIERJ 81 DECEMBRIE 1973
GTPWX. 1K mamammmmmm ISSEEiZEE^mBEZS^'Sm

prezenţă dinamică, afirmare

creatoare, de înaltă responsabilitate

PROMOVAREA M MUNCĂ Âics, ynde trebuie

PRESUPUNE COMPETENTĂ să fii bărbat

PROFESIONALĂ Şl POLITICĂ va ţării e mai mare decît rea cu care munciţi ?
—
Cum explicaţi dărui­
Plăcerea de a dărui ce­
—
Dăruirea ? Cred că o
greutăţile
şi
riscurile
toa'e
pe care le implică meseria datorăm faptului că avem
de constructor. Dovada ? convingerea că în urma
„...împreună cu conducerea unităţii ne vom preocupa în­ Numărul mare de femei noastră rămîne ceva, o re­
deaproape de promovarea în funcţii de răspundere a fe­ care lucrează pe şantiere.® alitate, şi asta e cea mai
meilor salariate...“ In cîte din planurile de măsuri, întoc­ Aici, „la răscruce de vin mare plăcere. Să pot spu­
mite pentru materializarea prevederilor Hotărîrii Plenarei turi" şi dc ploi, de arşiţă ne : „aici am pus şi eu o
C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c. cu privire la creşterea şi ninsori grele, aici, unde cărămidă, am săpat şi eu
rolului femeii în viaţa economică, politică şl socială a ţă­ trebuie într-adevăr să fii !a aceste temelii".
rii nu am întîlnlt această formulare. In numeroasele son­ bărbat, rezistă şi femeia — Văd că aveţi şi tinere
daje făcute pentru a urmări modul în care s» înfăptuiesc Dintre aceste minunate şi fete pe şantier. Cum vă în­
măsurile preconizate, am avut prilejul să aflăm îmbună­ curajoase „fiice“ ale şanti­ ţelegeţi ?
tăţiri în munca cu femeile: a crescut interesul conduceri­ erului am cunoscut şi eu — Chiar acum s-a anga­
lor unităţilor economice pentru asigurarea unor noi locuri una. Pe tovarăşa Maria Co- jat o tînără, în vîrstă de 19
de muncă, atenţia faţă de condiţiile sociale ale salariate­ zac — betonistă. Am găsi­ ani. Maria Oprea, care ur­
lor (amenajarea de vestiare, camere intime pentru femei, t-o ajulînd la săpături şi mează cursurile liceului se­
mărirea spaţiilor pentru creşe, cămine, grădiniţe), organi­ nivelat pămînt cu încă şa­ ral, a făcut şcoala profe­
zarea unor cursuri de calificare spre care au fost îndru­ se dintre femeile cu care sională de ţesătoare şi a-
mate în mod deosebit femeile, creşterea numărului celor Ls Fabrica «Vidra* din Orăştle, aportul femeilor la îndeplinirea sarcinilor de producţie o deosebit de însemnat, pentru lucrează. cum ajută la construirea
primite în rîndurile membrilor de partid. Dar preocupa­ că numărul lor depăşeşte 70 la sută din totalul salariaţilor. Fotoreporterul nostru, Vlrgll Ono Iu, a surprins pe peliculă un — Sînteţi cunoscută ca o fabricii în care va munci
rea pentru promovarea femeilor se află, încă în multe ca­ aspect din secţia blănuri de vînat._________________ veche muncitoare şi foar­ mai tîrziu. Mi s-a părut
zuri, în stadiu de... preocupare. „E greu, nu îndeplinesc te apreciată. Cum v-aţi a- foarte frumos gestul ei şi
oondiţlile“, „Ştiţi, nu putem promova oricum, se cer nişte c daptat condiţiilor de pe îmi spune zilnic că de a-
calităţi" — vin justificările. şantier ? bia aşteaptă să vină clipa
Dar cine concepe promovarea fără calităţile impuse de cînd va putea arăta cole­
aoeasta, fără competenţă profesională şi politică, fără o P A N O U D E O N O A R E — Soţul meu a fost şofer gelor că a lucrat pe şanti­
conduită morală exemplară? în cadrul trustului de con­ erul fabricii.
strucţii, am mai fost cu el — Cum se împacă munca
— Nu, nu vrem să fim promovate pentru că „trebuie". pe şantier şi, să fiu since­ dumneavoastră cu obliga­
Vrem şi trebuie să beneficiem de aceasta numai po merit, ră, aşa că, mai din plăcere, ţiile pe care le aveţi faţă
dacă întrunim atributele pe care le incumbă funcţia respec­ „Mulţumirea-! după cum Postări ţa cu mai din obligaţie, m-am an­ de familie ?
tivă. Dar de la a nu întruni aceste calităţi şl pînă la a nu gajat ca muncitoare. Şi de — Bine. Mă ajută foarte 3
ne preocupa de pregătirea In perspectivă a unor cadre de atunci s-au împlinit 5 ani. mult şi soţul. El ştie ce e I
conducere din rîndul femeilor e, totuşi, o distanţă mare. îţi dai interesul“ La început a 'fost greu, şantierul. Şi nici eu nu-mi
La noi, la Hunedoara, spunea Rafila Iacob, preşedinta co­ „Gloria M chiar foarte greu. mai ales neglijez obligaţiile de gos­
mitetului municipal al femeilor — în combinat, la I.C.S.H. cînd am lucrat la primele podină şi mamă. Am doi
pot fi întUnite multe femei a căror competenţă în funcţiile nă de ajutor la construcţia blocuri P 3 — P 4. Toţi mă copii, pe care aş vrea să-i
de răspundere pe care le deţin e apreciată şi admirată. Şi grajdurilor. Şi de atunci...“. — Dirigintele oficiului încurajau : „Lasă, primii... educ cît mai bine şi să le
doar în aceste două mari unităţi ponderea femeilor -în — La adunarea de partid poştal din Orăştie, tovarăşul 10 ani sînt mai grei, res­ insuflu dragostea pentru
rîndul salariaţilor e destul de mică. In alte domenii, însă, din luna aceasta s-a vorbit Homorodeanu, cînd ne-a tul...“ Ei bine, nu a fost muncă.
în comerţ de exemplu, unde majoritatea salariaţilor o for­ despre hărnicia şi dragostea vorbit despre dumneavoas­ chiar aşa. Acum, după 5 M-am despărţit de tova­
mează femeile, conducerea o deţin, în întregime, bărbaţii. de muncă a multor co­ tră vă trecea in rîndul fac­ ani, nu mi-aş da meseria răşa Cozac cu sentimentul
Noroc că măcar locul de preşedintă a comisiei de femei munişti din sat. V-aţi nu­ torilor poştali care se bucu­ pentru o sută altele. Am că am întîlnit o adevărată
a putut fi ocupat de ...o femeie! mărat şi dumneavoastră şi ră de apreciere, care sint lucrat pe mai multe şantie­ femeie. Femeia constructor,
Marioara Voinoni printre ei.
— Să nu se înţeleagă că, discutând mereu despre pro­ stimaţi şi îndrăgiţi de oa­ re : la centrul farmaceutic, care ştie să dăruiască fru­
movare, dorim, cumva, un regim preferenţial. E cazul însă Se spunea că vă ocupaţi cu menii pe care-i deservesc. la halele de la I.P.S.P., museţe şi căldură familiei,
să reflectăm asupra unui aspect: că mai mult de jumătate multă tragere de inimă de — Eu îi respect şi prin iar ţării braţele ei în fo­
din populaţia ţării o formează femeile. Revin la ideea ex­ îngrijirea celor 16 vaci pe munca pe care o fac, şi I.T.A., la boiangerie şi a- losul muncii creatoare.
primată de tovarăşa Iacob. Să nu promovăm femeile pen­ care le aveţi în primire şi prin comportarea mea. Şi-a- cum aici, la fabrica de mă­ ELISABETA POPA
de
care
la
şi
obţinut
aţi
tru că avem sarcina s-o facem. Să le promovăm dacă sînt tunci şi dumnealor mă res­ tase.
capabile, dacă întrunesc calităţile cerute. La Deva — a- producţii mari de lapte şt pectă.
14 viţei.
răta tovarăşa Zoe Zaharia, preşedinta comitetului municipal — Distribuiţi, aproape zil­
al femeilor — avem o prezenţă meritorie a salariatelor în — Cum să nu ne îngri­ nic, peste 400 de ziare şi
funcţii de răspundere. Peste 400 de femei au fost alese în jim de ele! Doar grija e reviste. Şi aveţi şi un sec­
organele sindicale, peste 600 de tinere sînt promovate pe sănătatea şi producţia lor. tor mărginaş, pe 11 străzi
Un
linia organizaţiei revoluţionare a tineretului. Pe linie ad­ jeşti copil dacă nu-l îngri­ — după cîte am aflat. Nu
dară-
prăpădit,
rămîne
ministrativă, însă, procentul acestora este mult, mult mai Dialogul ou îngrijitoarea mi-te un animal care nu ştie e grea geanta de poştaş
mic. Dacă o mie dintre aceste femei deţin responsabilităţi Maria Baie, de la ferma să ceară! Acum e iarnă şi Ana Rădoi a născut zece pentru dumneavoastră, ca
pe tărîm obştesc, oare nu s-ar putea ca măcar zece la sută zootehnică a C.A.P. Sarmi- venim la grajd numai pe la copii. Opt sint în viaţă şi femeie?
dintre ele să fie promovate în funcţii de răspundere profe­ zegetusa, se înfiripă repede, ora 5, dar vara sîntem aici toţi învaţă sau muncesc — Nu geanta e grea, ci
sionale? deşi în adunări se îndeamnă la ora 3 dimineaţa. Ca sa intr-o meserie. De la Ema- răspunderea. Pentru ea ne
Şi chiar nu pot fi promovate femeile în funcţii de răs­ greu la vorbă. Aşa a fost le putem mulge, să hrănim noil, cel mai mare, pînă la luptăm zi de zi ca s-o îm­
pundere? i» ■ ' ■ ' - : şv la conferinţa comunală viţeii, să pregătim găleţile Anişoara, fetiţa din clasa a plinim. Aşa cum se cuvine.
Cum să nu! Doar în atîtea domenii de activitate se a Frontului Unităţii So­ şi să le scoatem la păşune Vl-a. Numai Nicuşor nu — Nu v-a fost uşor să
află la conducere femei, şi conduc bine. Eu vă dau numai cialiste cînd femeile din pe răcoare. Că dacă dă căl­ are încă anii de şcoală. creşteţi şi copiii şi să şi
un exemplu din comuna noastră — ne spune tovarăşa Ma- jur o tot îndemnau să ia dura, ele nu se mai hrănesc, — Au avut şi au toţi par­ munciţi!
ria Golcea, preşedinta cooperativei agricole de producţie cuvîntul. „Hai tu, Măricică, cum trebuie. Şi-apoi după te de carte, că trăim în — Uşor n-a fost şi nu e,
din Ribiţa. In conducerea cooperativei sînt numai femei, să se audă şi vorbă de fe­ hrană dau şi lapte. Lucrăm alte vremi şi n-am vrut ca dar care cum au crescut
la şcoală — femei, la poştă — femei. Şi să nu credeţi că nu meie la adunare!" Dar ea în acord global, şi mulţu- şi copiii mei să sufere ce-am m-au ajutat. Şi împreună cu
merge treaba.Că ne-ar sta rău să ni se spună că nu sîn- nu şi nu, că n-are cuvinte mirea-i după cum iţi dai suferit eu. Pe mine nu mă soţul i-am crescut. Şi-apoi
tem în stare. Sectorul zootehnic e condus în întregime de alese şi nu vrea să se facă interesul ! lăsa tata să merg la şcoală în toată luna a avut statul
femei. Şi avem rezultate bune. La bovine adulte am depăşit de ruşine. Dar, cînd după — Am auzit că dintre că „fetele nu trebuie să
planul cu 36 de capete. La fel stăm şi-n sectorul vegetal. adunare am fldus vorba toate vacile, la cea cu nu­ înveţe carte". Dacă n-aş fi grijă să ni-i putem creşte.
Numai la porumb am avut o producţie de 2000 kg la hec­ despre munca ei de la fer­ mele Mirela ţineţi mai mult. „furat" învăţătura, ce mă Acum muncim din răsputeri
tar, deşi comuna noastră e aşezată mai către munte. mă, Maricica nu s-a mai — Ba ţin la toate, că aşa făceam acum? Că uite, de să-i putem educa. Că ce
Că mai avem şi neajunsuri, asta-i altceva! Doar cu ele lăsat rugată. „Sînt 12 ani de se cade, şi la Rujana, şi peste 8 ani sînt poştăriţă şi altă bogăţie mai mare ne-ar
luptăm să le învingem. Şi ne străduim să ne perfecţionăm cînd mă ocup de grija vi­ la Bujoara, şi la Păuniţa... cum m-aş descurca? Doar trebui decît să-i vedem pe
munca, că dacă nu ţinem pasul cu mersul vremii — ba telor, încă nici nu erau Da’ Mirela asta, tare mi-i lucrăm cu valori, încasăm
chiar să-l grăbim un pic — atunci chiar că nu putem să grajdurile făcute cînd mă dragă. Că le întrece pe toa­ bani, distribuim — pe lingă fiecare cu meserie, cuminţi
stăm în fruntea satului I trăgea inima spre munca te la lapte. Şi care-i fala corespondenţa zilnică — şi şi cu purtare bună faţă de
asta. Ba am dat şi eu mi­ noastră? Laptele şi viţeii! abonamente. noi şi faţă de oameni!
V
Diversificarea şi sporirea de producţie", „Pe urmele
producţiei bunurilor de con­ Măsurăm munca rebutului“ şi „Cu aparatul
sum şi a prestărilor de ser­ printre cooperatori" — reali­ i Impresii
vicii către populaţie, îm­ zări desprinse din munca de
bunătăţirea calităţii aceştora fiecare zi a meşteşugarilor
sînt sarcini de mare răspun­ de la „Progresul". | de călătorie
dere care stau în faţa noas­ prin roadele obţinute Din dorinţa de a impulsio­
tră, a cooperatorilor meşte­ na participarea la muncă şi
şugari. Pentru ca fiecare pentru eliminarea unor ma­
cooperator să ajungă la nifestări de indisciplină a I La Clubul „Femina“ din
înţelegerea reală a acestor fost creată o „Brigadă de \ Hunedoara a avut loc, zi-
sarcini, comisia culturală trie Cantemir, reprezentant se numără printre formaţii­ tînd despre „Cum trebuie să muncă şi educaţie socialistă“ I lele trecute, o plăcută ac-
din cadrul cooperativei „Pro­ de seamă al culturii româ­ le de gen apreciate în muni­ ne gospodărim salariul“, „Să ale cărei obiective de acţiu­ [ ţiune. In cadrul acesteia au Vă pezentăm, în Imaginea de faţă, pe medicul oftal­
gresul" Deva, sprijinită de neşti", „Martori despre Uni­ cipiul Deva. ne purtăm corect în societa­ ne sînt: Nici un minut pier­ j fost prezentate impresiile molog Viorica Constantin, de la spitalul din lila. Dar nu
conducere, desfăşoară o sus­ re", „Chipul femeii — oglindit In cadrul cooperativei te, la locul de muncă şi în dut, autocontrolul calităţii p« ! vizitei delegaţiei hunedo- vrem să vă vorbim despre omul în halat alb, apreciat pen­
ţinută muncă de educare po­ în literatură“, „Monumente noastre acordăm atenţie pre­ familie", „Cum să ne împo­ faza de lucru, nici o lucrare I rene în oraşul Makeevka tru munca neobosită pusă în slujba sănătăţii celor mulţi.
litică şi profesională a meş­ istorice şi trecutul eroic al gătirii şi perfecţionării pro­ dobim căminul" ş.a. In. orga­ sub nivelul cerinţelor. Noua ; din Uniunea Sovietică, de- Ci vrem să vă vorbim despre Viorica Constantin — cetă­
teşugarilor. oamenilor de pe meleaguri­ fesionale. Am organizat pe nizarea acestora un sprijin formaţie îşi dovedeşte cu ; legaţie din care a făcut ţeanul care îşi sacrifică fără rezerve orele de odihnă pen­
Pornind de la necesitatea le hunedorene", precum şi secţii şi pe activităţi forme preţios l-a dat comitetul mu­ prisosinţă utilitatea, fiind ; parte şi tovarăşa dr. Eu- tru ale dărui cerinţelor obşteşti ale comunei. Au ştiut fe­
ridicării continue a nivelu­ concursuri gen „Cine ştie, de instruire practică, pe fa­ nicipal de cultură şi educa­ azi în atenţia întregului nos­ j genia Jujeşcu, director meile — cînd au ales-o în fruntea comitetului lor comu­
lui de cunoştinţe, comisia cîştigă" pe teme ca : „Să ne ze de lucrări, desfăşurate la ţie socialistă prin profesoa­ tru colectiv. j adjunct al Spitalului uni- nal — că au numit acolo un om de nădejde, de iniţiativă,
culturală a organizat lecto­ cunoaştem frumuseţile patri­ locurile de muncă sub în­ rele Maria Mitrofan, Zoe ; ficat Hunedoara, respon- care va şti să le îndrume activitatea şi să muncească, cot
rate pe teme de cultură ge­ ei", „Provenienţa cauciucului drumarea şefului de forma­ Zaharia şi Tatiana Dascăl. tru Strădania de zi cu zi pen­ şi i sabila clubului „Femina“. la cot cu ele, pentru binele comunei. In bilanţul de rea­
educarea
profesională
nerală, precum şi cicluri de şi prelucrarea lui", „Tehno­ ţie, cu verificare periodică Intîlnirile au fost completa­ j Relatînd impresiile vizi- lizări pe care I-a făcut comuna, la acest sfîrşit de an,
expuneri pe teme de etică logia tricotajelor, a confec­ şi finală. Sub această formă te de vizite şi excursii, de morală a cooperatorilor nu j tei, dr. Eugenia Jujescu a şi-a pus amprentă viguroasă şi munca sutelor de femei
profesională, de educaţie sa­ ţiilor“ şi altele, strâns legate au fost perfecţionaţi, pînă în 1-2 zile, atît în judeţ cît şi rămîne nerăsplătită. Pentru î subliniat că aceasta a pri- cooperatoare, gospodine, intelectuale, în fruntea cărora s-a
nitară. la a căror realizare de procesul nostru de pro­ prezent, peste 80 la sută din în ţară. că în toate realizările noas­ I lejuit delegaţiei hunedo- aflat Ia orice acţiune preşedinta comitetului comunal al
au colaborat specialişti din ducţie. numărul cooperatorilor. A- Munca vie cu oamenii, tre se află o părticică a a- j rene cunoaşterea unor o- femeilor — Viorica Constantin.
realizările
Şi
diverse domenii de activitate. Cum brigada artistică de cum în aceeaşi formă de per­ desfăşurată de comisia cul­ cestei munci. frumoase. Lu­ i biective importante din
sînt
noastre
Sub îndrumarea organiza­ agitaţie este una dintre for­ fecţionare sînt cuprinşi 120 turală, a stimulat activitatea crăm de pe acum în contul | industrie, precum şi din
ţiei de partid, comisia cul­ mele muncii politice de lar­ de cooperatori şi chiar per­ acestora, i-a îndemnat la i- lunii ianuarie 1974, planul I reţeaua social-sanitară, din
turală se 'ocupă intens şi de gă audienţă şi cu mare efi­ sonal auxiliar şl din apara­ niţiative pe care le-a susţi­ pe primii trei ani ai cinci­ j domeniul ştiinţei şi cultu-
buna desfăşurare a învăţă- cienţă, am căutat să pre­ tul T.E.S.A. nut şi orientat. Aşa a fost nalului la producţia marfă a j rii. Intîlnirile cu munci-
mîntului de partid, care cu­ zentăm, lunar, cîte 1-2 spec­ Cum în cooperativa noas­ susţinută iniţiativa comunis­ : tori de la Uzinele meta-
prinde în cele două forme tacole în faţa cooperatorilor tră lucrează un număr ma­ tului Ştefan Ilorvath privind fost depăşit cu aproape 5,5 | lurgice KIROV şi cu cei Sfaturi utile
Iei,
iar
angajamen­
milioane
de studiere a problemelor e- la locul de muncă. Progra­ re de tineri, comisia cultu­ înfiinţarea unui cineclub în j de la Trustul de construc-
conomice şi de educaţie mo- mele intitulate „Seriale la rală se ocupă îndeaproape cadrul cooperativei. Astăzi, tele luate, înfăptuite cu răs­ i ţii MAKSTROI, precum
ral-cetăţenească peste 120 de brigadă“, „Ediţie specială“, de educarea lor. Lunar, a cineclubul numără 11 cine­ pundere, cu cinste, aş zice. i şi cu salariaţi ai spitalu- Se apropie sărbătorile ier­ © Cu 2 zile înainte - pre­
cooperatori şi salariaţi. care au oglindit sugestiv as­ organizat întîlnlri ale aces­ aşti amatori care au realizat { lui din raionul Soviet au nii. Obligaţiile casnice spori­ paraţi cozonacul, hiaturile
pecte din preocupările şi ac­ cîteva filme ce au avut un M1NERVA SAVU \ dovedit încă o dată că în-
împreună cu comisia de tivitatea cooperatorilor în tora cu cadre didactice, cu larg ecou în rîndul coopera­ secretarul organizaţiei de j tre popoarele noastre, în- te, magazinele aglomerate, pentru tort, saleurile, uscăţe-
femei, membrii comisiei cul­ jurişti şi activişti de partid, mărfurile mai deosebite şi lele.
producţie, s-au bucurat de torilor. Este vorba de scurt- partid, cooperativa i tre femeile din România mai multe, grija „să nu uit
turale au organizat seri li­ mult succes. De fapt, brigada dezbătînd împreună pro­ metrajele „Tinerii — factori meşteşugărească „Progresul" ! şi Uniunea Sovietică exis- ceva" sînt tot atîtea surse de © In ajun - mergeţi la
terare, cum au fost „Diml- noastră artistică de agitaţie bleme de patriotism, discu- activi în realizarea planului Deva \ tă un simţămînt cald de enervare, de agitaţie. Iar, du­ coafor, pregătiţi creme, gla­
| prietenie şi respect reci- zuri, fripturi, puneţi băuturile
I proc. In timpul vizitei, de- pă cum se ştie, enervarea u- la rece, împodobiţi pomul.
: legaţia hunedoreană a rîţeşte. Şi cine vrea aşa ce­ ® In ziua festivă — cumpă­
i fost informată despre a- va ? Trebuie să ştiţi, Insă, câ raţi în primele ore ale dimi­
i portul Însemnat al femei- stă în putinţa dumneavoas­ neţii. plinea şl frişca, prepa­
tră de a înlătura toate neca­
La c l a c ă | ; lor de producţie, planuri- zurile şl de a întîmpina se­ raţi sandvişurile, pregătiţi sa­
lor
la
realizarea
nine sărbătorile. Pentru a- latele, aranjaţi prăjiturile pe
Aşa au denumit gospodinele acţiunea frumoasă şi uti­ j Seara, dedicată de mem- ceasta trebuie să ţineţi sea­ platouri, puneţi şi împodobiţi
lă, organizată, zilele trecute, de comisia de femei din car­ j brele clubului „Femina“ ma de cîteva lucruri impor­ masa. Organizaţi totul ast­
tierul Gojdu (Deva). Avînd sprijinul tovarăşei Cornelia ; impresiilor de călătorie în tante : fel- incit cu cel puţin trei
Sîrbu, împuternicită la asociaţia de locatari nr. 9, comisia ; Makeevka, s-a încheiat cu @ Cu 3-4 zile înainte, pre­ ore înainte de sosirea invita­
de femei din cartier a mobilizat mai multe gospodine la i un şirag de imagini din paraţi mîncârurile care devin ţilor toate preparativele să
o şezătoare. S-au spus glume, s-au spus poveşti, s-au dat i Uniunea Sovietică, pre- mai gustoase după două zile fie încheiate. Orele care ur­
reţete, dar mai cu seamă s-a lucrat. Corespondentul nostru ; zentate de Nerbert Taug- (ca sarmalele, de exemplu). mează vă aparţin : faceţi o
C. Radu ne-a adus şi o mărturie de la această şeză­ j ner, de la cineclubul din Trimiteţi telegrame sau scri­ baie cu plante aromate sau
toare. O fotografie în care a surprins cîteva gospodine în ; Hunedoara. sori de felicitări rudelor, prie­
plină acţiune. Acţiunea a constituit un tenilor şi colegilor de servi­ sare pentru a vă tonifica ş!
Şezătoarea, pe care au denumit-o clacă, a avut un ; cald omagiu, adus de fe- ciu ; vor ajunge la timp dacă linişti. Puneţi un disc - o me­
final deosebit de îmbucurător. Participantele au reuşit să j meile din municipiul Hu- vă asiguraţi acest interval lodie vioaie - şi aşteptaţi-vâ,
'repare numeroase articole de lenjerie pentru copiii de la i nedoara, relaţiilor de prie- prudent. senină, oaspeţii.
creşa din cartier. Bilanţul: 30 de perechi de pijamale, 90 \ tenie româno-sovietice, a-
de bluze şi 90 de pantaloni tip „ursuleţ". Autoarele aces­ ; minţind de înfrăţirea ce-
tui bilanţ răspund la numele Cornelia Corcoş, Victoria : lor două oraşe — mari
Avram, Paraschiva Lavu. Maria Lupu, Rozalia Mititel şi ; centre siderurgice.
Maria Radu. O menţiune: gospodinele au mărturisit că j Prof. M. .CONSTANTINESCU Pagină reaiizată de
acesta este doar începutul unor astfel de activităţi. Feli­ Hunedoara
citări ! LUCIA LICIU
1