Page 72 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 894 @ SIMBÀTÀ 22 DECEMBRIE 1973
23EJ23

Acad. Alexandru Graur:

După întîlnirea academici­ crează şi !n alte domenii, de
anului Alexandru .Graur cu pildă, chimia ? Puţină lume
cititori deveni la librăria I n t e r v i u ştie cu ce se ocupă unii aca­
„Gheorghe Lazăr" (16 decem­ demicieni.
brie a.c.), distinsul oaspete a — Aveţi dreptate : unii sa­
avut amabilitatea să ne răs­ aflu cum gîndeşte omul de cincizeci d« ani, nimeni nu-şl vanţi plutesc undeva în
pundă la cîteva întrebări. pe stradă. Uite de pildă, ex­ va mal pune problema ori­ nori ; lumea nu ştie cu ce se
— Stimate tovarăşe Alexan­ presia „contabilul e în te­ ginii acestei expresii. ocupă aceştia. Intîlnlrlle cu
dru Graur, cînd şl cum aţt ren“. Desigur, c o formulare — Contactul cu publicul cetăţenii sînt foarte utile.
început să vă ocupaţi de e- greşită, adică cum să fie „în este preferat şl se practică — Să ne întoarcem la „lim­
ducaţia lingvistică a cetăţeni­ teren" ? Dar dacă aşa s-a o- îndeobşte de oamenii de artă ba noastră". Ce ne puteţi
lor ţării ? bişnuit lumea să zică, nu a- şl de litere. De ce nu proce­ spune despre fenomenul „u-
— Eu aparţin unei familii vem ce face ! Aşa s-a încetă­ dează la asemenea întîlnirl niformizărli limbii româ­
de ziarişti ; ziarul „Adevă­ ţenit. Peste, să spunem oamenii de ştiinţă care lu­ neşti“ ?
rul“, care apărea pe vremuri, — Vedeţi, aici trebuie să
j Atelier P U R I T A T E a fost condus mult timp de încep cu precizarea că, spre
fratele meu. Am început să
public de cînd eram stu­ deosebire de alte popoare,
Í N A I V 11 - (i) Adormim cu imaginea toamnei sub pleoape, dent. Primul meu articol, ţin provincie, se înţeleg între ei.
românii,
indiferent
de
toţi
Osteniţi de plecările el către sud.
minte, s-a referit la expresia
Şl visăm tircolirile iernii pe-aproape,
besc ca acasă, nu. In fiecare
In văzduh, vinzolindu-se, norii s-aud. „Un pahar de apă”. întors de la Italienii, de plidă, dacă vor­
m-am
Cînd
provincie se vorbeşte o altă
Interesul pentru arta naivă cu toate rezervele mele, mă studii din Franţa, după cinci italiană. La noi e strălucit
a luat şi la noi o mare am­ văd obligat să recunosc că Dimineaţa ne-ntîmpină blinda, alături. ani, şi eram plin de avînt, de bine că vorbim toţi la fel!
ploare în ultimul timp. Se am întîlnit lucrări de o au­ De uimire privirile umede sînt ; am fost numit profesor la Noi astăzi nu mai scriem şi
ştiu însă despre ea — teo­ tentică şi nesfîrşită candoa­ Nemărginitele pure omături un liceu şl am început să nu mai vorbim ca pe vremea
retic — destul de puţine lu­ re, ale căror culori Iradiau Îmbracă al patriei rodnic pămînt. public în mod sistematic. A- lui Coresi sau Creangă. Pre­
cruri iar consolarea noastră un farmec subtil ce izvora veam chiar o rubrică la „A- sa, radioul, televiziunea au
este că şl în alte părţi, urn dintr-o sursă greu de defi­ Spre albastru alunecă văile sale, devărul" Intitulată „Puţină făcut mult în acest sens.
de acest interes este vechi nit şl care propuneau o lu­ Şi fantastici cresc umerii munţilor săi. gramatică“. Ani la rînd, zil­ Cred că pînă la urmă limba
şi există chiar muzee de ar­ me luminoasă, proaspătă şl Luminează ninsorile — straie astrale, nic, publicam o notiţă. Ea se va uniformiza mult şi pe
tă naivă, părerile slnt încă pură, văzută parcă prlntr-un Şi se scutură stelele - albi zurgălăi I început am muncit din greu. scară internaţională datorită
mult împărţite şl contradic­ strop de rouă. Ele aparţin TRAIAN FILIMON Nu-mi plăcea că nu era sim­ neologismelor. Şi- cu aceste
torii. S-ar putea să mă în­ fără îndoială artei. O artă plu şi clar. Acum e mai bine, neologisme e o problemă.
şel, dar nu am încredere aparte, fireşte, in care stîn- dar am învăţat multe între Unii cred că dacă le folo­
decît în arta născută dîn- găcia e convertită în meş­ timp. De trei-patru ori re- sesc din abundenţă par nu
tr-un deplin exerciţiu al teşug sau chiar în stil, dar, făceam articolul. După aceea ştiu cum. Eu recunosc omul
conştiinţei, conjugat cu o cu toate astea, artă. In stră­ am publicat la ziarul „Tem­ incult după neologismele pc
desăvîrşită stăpînire a meş­ dania de a-mi forma o o- A N O T I po". Mulţi strîmbă din nas: care le foloseşte. La noi. fo­
teşugului, a tehnicii. Ceea pinie obiectivă, epurată de „popularizare" ! Dar nu e aşa. losirea neologismelor a înce­
ce nu cred că o cazul cu orice idee preconcepută a- Bogat se-nchide Anul. Abia acum se stinge Dimpotrivă, e un lucru util
naivii, a căror conştiinţă ar­ supra acestui gen de artă, Din sărbători în mirişti al imnului ecou... şi foarte bun. Nu al voie să put să pătrundă în mediul
tistică se pare că se dezvol­ iată aşadar că, de la în­ Din nordice eresuri pe sentimente ninge spui prostii. Să ştiţi că este rural, iar unii ţărani ca să
tă proporţional cu impor­ ceput, mă Izbesc de o pri­ Şi parcă simt In suflet cum vine suflet nou I foarte greu să scrii o carte pară mai altfel folosesc mult
tanţa care li se dă Iar stă- mă dificultate : în mult mal Trecut de vămi albastre, prin vîrstele mirării de popularizare şi în meseria neologismele.
pînirea meşteşugului e mal mare măsură decît în arta Ascult cum cade poarta din vînlul muritor, noastră treaba aceasta este
mult Intuitivă. Am avut pri­ zisă profesionistă, In cazul Şi alta se deschide, la Anotimpul Ţârii : foarte importantă. Ţii contac­ Aici s-a încheiat inter­
lejul să văd expoziţii de naivilor hotarul dintre au­ De pragul din lumină cuvintele mă dor I tul cu cititorii. La radio pri­ viul, academicianul Alexan­
artă naivă în care o seamă tenticitate şl Impostură sau ...începe altă nuntă şi aspre dansuri încă meam uneori chiar şi 300 de dru Graur fiind grăbit să a-
de lucrări nu se deosebeau numai rebut e foarte alu­ Imble-n hora lumii, la marile iubiri... scrisori pe lună de la ascul­ jungă la lucrările sesiunii de
cu nimic de tablourile ofe­ necos. Unde sfirşeşte naivi­ Ne-nlănţuim simfonic Iar patria adincă tători. Ridicau probleme gre­ comunicări prilejuite de cen­
rite prin barăcile pestriţe tatea şi unde începe simu­ E Pasărea Măiastră - le şi interesante. Cetăţeanul tenarul naşterii lui Ovid
care, In felul lor, fac far­ larea ei ? E o întrebare cu Noi, pâmintenll, miri I de pe stradă face limba. Densuşianu.
mecul tîrgurilor (sau al bîl- consecinţe multiple — este­ EUGEN EVU Pentru mine e interesant să C. DROZD
clurilor; de unde şl com­ tice şl sociologice - asupra
parativul „ca de bilei' ). S-a căreia nu cred că e lipsit
1
confundat în aceste cazuri de Interes să revenim In
rudimentaritatea cu naivita­ acest colţ de pagină. I
tea şl prostul gust cu origi­
nalitatea. Pe de altă parte,' RADU CIOBANU \
\
Se împlinesc astăzi 2S de cheta" de Al. Voîtin, „Pa­ versale: Shakespeare, Moli- făşurate sub impulsul vas­ Face-m-aş stelelor roată, Simbol sflnt lupta te-arată
ani de cînd primele lumini tru oameni fără nume" de âre, Racine, Ostrovski, Ibsen, tului program ideologic al Tulnic peste timp şi loc...
s-au aprins la rampa Teatru­ R. Bădllă etc. Trecutul fră- Cehov, Shaw, Brecht şi alţii. partidului au însemnat pro­ Fluieră de vis, de foc, Pentru-al Neamului noroc,
lui „Valea Jiului“, cînd cor­ mîntat al istoriei noastre a Se cuvine ea la acest mo­ movarea în repertoriu a unei Spre legenda-ţl luminată. Libertâţii-izvod, proroe...
tina s-a ridicat în premiera fost larg reprezentat de pie- ment aniversar să felicităm dramaturgii de esenţă poli­ Dormi la Ţebea-n munţi săgeată Nalţă zariştea-ţi visată.
ce a consfinţit că pe harta tică, prezentarea unor spec­ Frîntă din al vieţii joc. Face-m-aş stelelor roată...
spirituală a ţârii a apărut tacole de aleasă ţinută artis­ Face-m-aş stelelor roată,
teatrul minerilor. Replicile de tică, cu un bogat mesaj de Tulnic peste timp şl loc.
început aduceau în scenă idei, forţă educativ-estetică. IOAN ŞERB
eroii lui Căragiale din „O Teatru! „Valea Jiului“ din Petroşani Răspunzînd chemării Con­
scrisoare pierdută"... Erau ferinţei Naţionale a partidu­
anii amplei revoluţii cultu­ lui de creare a unei arte tea­
rale cîncl, învingînd inerente împlineşte 25 de ani de activitate trale care prin mijloacele sa­
greutăţi, oamenii de artă au le de expresie să promoveze
răspuns chemării partidului etica şi echitatea societăţii D E F O C
de a-şl pune talentul în sluj­ noi, colectivul Teatrului „Va­
ba înnobilării spirituale a s« ca „Io, Mircea Voievod" pe lingă actorii şi regizorii lea Jiului" s-a angajat să In goana armăsarului meu scitic,
maselor. Despre acest drum de Dan Tărchilă, „Croitorii care au slujit sau slujesc as­ practice un teatru al răspun­ Am colindat tot spaţiul mioritic
cifrele vorbesc de la sine: cei mari din Valahia” de Al. tăzi teatrul şi pe acei oameni derii ciyice, să militeze de Şi-am trîmbiţat din corn, prin clăbucet,
aproape două sute de premie­ Popescu, „Omul pămîntului“' anonimi — regizori • tehnici, pe scenă pentru cele mai Vinătoreşte, ca străbunu-mi get.
re prezentate în 8 200 de de Vasile Zdrenghea, iar pro­ mînuitori de decoruri, picto-, înalte idealuri ale poporului. Să-mi bată calea, fragedă, în zori...
spectacole, aplaudate de pes­ fundele mutaţii din viaţa rii scenografi, croitorii, tîm- „Fără îndoială că slujitorii Ţîşniră zimbrii, ageri, descălecători,
te 2 200 000 de spectatori 5 satului contemporan de piese plarii, electricienii, peru- artei din România vor face Şi cerbi ropotitori cit frunza, lopătarl,
110 premiere cu piese româ­ ca „Neamurile" de T. Buşe- chierii, cabinierele — care, şi în viitor totul pentru a Se zbenguiau nălucă, prin stejari.
neşti, dintre care 80 ale auto­ can, „Răfuiala" de T. Vor­ dincolo de decoruri, în culi­ contribui la realizara nobi­ Am aruncat săgeata, gind de foc,
rilor contemporani. Şi, ceea nic, „Vlaicu şi feciorii săi" se Sau ateliere stau de ve­ lelor idealuri de umanism, Să izvorască ape limpezi din străbunul scoc
ce ni se pare semnificativ de L. Demetrius. Nu au lip­ ghe la reuşite. de dreptate, de echitate so­ in cupa miinli adunai mult soare
acum, la ora bilanţului, este sit clasicii dramaturgiei uni- Ultimele două stagiuni des- cială în patria noastră, că ei Şi-l semănai, cît griul, prin ogoare ;
redarea cu statornicie a cro­ vor pune arta lor în slujba Şi stele multe-am adunat, făclii,
nicii clocotitoare a epocii întregului popor, a promovă­ Le-am pus să lumineze calea-n râspintii ;
noastre contemporane, scena rii idealurilor socialiste şl De-atunci, eu port in mine şapte vieţi,
petroşăneană încrustînd ne­ comuniste, prieteniei şi înţe­ Mă scald în rouă caldei dimineţi,
contenit în conştiinţa spec­ legerii între popoare, a cau­ Jeratic dau trăpaşului abrac
«jwwur'' ■*•***** tatorilor ampla frescă a zei păcii şl colaborării inter­ Să-şi ducă mai departe călăreţul dac.
transformărilor revoluţionare naţionale“ — spunea tovară­ IONEL RECEANU
petrecute în societatea româ­ şul Nicolae Ceauşescu, secre­
nească. tarul general al partidului
V* »1 !!#&! ftelv H* *• J * <
Sub povara zăpezii. Din dramaturgia primilor nostru, Ia recenta inaugurare
Foto: OH. IMPARAT ani ai tinerei Republici, în a Teatrului Naţional din Ca­
care aveau loc prefaceri ra­ pitală. Şi slujitorii scenei pe-
dicale, au văzut luminile troşănene, la hotarul acestui
A rampei piese ca „Secunda sfert de veac cînd îi aplau­ Lucian Tăşchină — Hune­ gele tuturor, / de sîngele pă­
58“ de Dorel Dorian, „Iarba dăm sincer, se angajează să doara. Nici recentele poezii mîntului / nemuritor / şi to­
rea" şi „Mielul turbat" de nu precupeţească nici un e- pe care ni le-aţi trimis nu tuşi muritor ". Cu toate e-
Aurel Baranga, „Cumpăna" fort pentru a cinsti aşa cum excelează prin calităţi lirice forturile n-am priceput mare
de Lucia Demetrius, „Ştafeta se cuvine împlinirile şi ide­ deosebite. lucru. Aveţi talent dar nu
Umpleau ciobanii golul dintre creste nevăzută" şi „Simple coinci­ alurile socialismului, să o- Trifu Ocolişan — Bucium. ştiţi ce să faceţi cu el. '
Cu doinele prelung legănătoare, denţe“ de Paul Everac ; lup­ glindească în continuare tot „Se-nvîrtesc suliţele pe con­ George Martin — Hunedti-
Şi-mprăştlau balade prin ponoare ta plină de eroism a comu­ ce este înălţător şi puternic, dica timpului / Suliţele uci­ ra. „De-atît senin" poezia a
Ca să le pască turmele celeste. niştilor în drumul spre Au­ să facă din teatru un mijloc gaşe de timp, de vieţi / de eşuat într-un adevărat pro­
Şi sa făcea aievea peste văi o punte gust 1944 a fost oglindită în de participare dinamică la idealuri / de valuri / de cîm- ces-verbal. Avem pretenţii
Să trecă oile din munte-n munte. spectacole ca „Anii negri" de O amintire şi un succes al stagiunii 1958—1959 : «Anii negri“ pii şi de nămeţi / de adieri, mari de la dv....
IONEL AMARIUJEI A. Baranga şi N. Moraru, de A. Baranga şi N. Moraru. procesul de edificare a pre­ ori de furtuni ale vîntu-
„Oameni care tac" şi „An­ zentului şi viitorului. lul. / Dar nu-s roşii / de sîn- RED.

timpul războiului în casele primitoare din
San Fiorino. Se pare, însă, că militarii au sta­
bilit cu populaţia civilă relaţii mai strînse de­
Film cît era de aşteptat. Astfel se explică faptul că
acea părticică rămasă printre credincioşi (mai
precis credincioase) este, de fapt, cîte o fru­
ţia, autorul mai adaugă că : „esenţa întreprin­ dună seara, museţe de fată de 20 de ani, ori vreun flăcău
derii este de fapt omul". In spiritul acestei I Profil de aceeaşi vîrstă. D-na Campbell are o situa­
premise înţelegem sensul definiţiei : „între­ ţie mai complicată, deoarece indecizia ei juve­
prinderea economică este instituţia al cărei doamnă Campbell nilă a determinat-o să fie amabilă cu trei
principal scop este să rezolve într-un mod or­ membri ai corpului ofiţeresc american.
ganizat şi armonios interesele umane, socia­ Această circumstanţă picantă — care prile­
le şi individuale". Acest „mod organizat" nu juieşte desfăşurarea unui întreg evantai de si­
se poate realiza decît în concordanţă cu gîn-
direa logică, argumentîndu-se că există o co­ Există un complex de motive pentru care tuaţii comice — are un haz aparte, deoarece
respondenţă între ciclul realizat de producţie „Bună seara, doamnă Campbell“ este un film creează cu un energic gest demiurgic un că­
şi adevărul logic, dezorganizarea activităţii sortit unui mare succes de public. Mai întîi, pitan niclcînd existent, dar a cărui amintire
normale corespunzînd falsului logic. pentru faptul că fermecătoarea comedie a lui este păstrată cu demnitate de d-na Campbell,
Argumentarea lucrării se desfăşoară pe linia Melvin Franl-c intră în repertoriul cinematogra­
determinării celor mai raţionale principii de fic în acea perioadă care premerge cea mai ca şi cum ar fi într-adevăr o văduvă de
Strînsa colaborare dintre cercetarea ştiinţi­ organizare a activităţii unei întreprinderi ca veselă noapte a anului. In aceste zile, specta­ război.
fică şi activitatea practică se resimte din ce în „microsistem social elementar“ cu caracter torii sînt mai generoşi ca de obicei, prezen- Spiritul întreprinzător al d-nei Campbell,
ce mai mtilt în organizarea şi dezvoltarea eco­ economic, astfel îneît să se asigure continua tînd mai multă disponibilitate pentru rîs ca precum şi procesul de conştiinţă colectiv re­
nomiei socialiste. perfecţionare a procesului de producţie în con­ altădată, fiind atraşi mai puternic, ca de regu­ zolvă încurcăturile cu un happy-end total : Gia
De data aceasta, cercetarea filozofică încear­ diţiile respectului deplin al personalităţii u- lă, de prilejul de deconectare totală. Or po­
că efortul integrării sale pe linia imperative­ mane. vestea qui-pro-quo-ului din San Fiorino este are viitorul asigurat ; reputaţia „văduvei" ră-
lor şi obiectivelor activităţii economice prin în final, se dezvăluie total ceea ce numai în categoric un astfel de prilej. mîne nepătată şi foştii combatanţi se întorc
logicianul Virgil Stancovici, care, după Ideea parte se poate deduce pe parcurs, anume că Un alt motiv (poate cel mai important) este din Italia (ca şi cu două decenii în urmă) cu
de număr, Logica limbajelor, realizează Logi­ lucrarea se adresează în mod cu totul deose­ prezenţa Ginei Lollobrigida în fruntea unei dis­
ca organizării întreprinderilor (Editura Ştiinţi­ bit conducătorilor de întreprinderi. Conclu­ tribuţii bune, care cuprinde actori ca Philippe amintirea datoriei împlinite.
fică. 1973) — rezultat al unui efort de corela­ ziile ilustrează elocvent această situaţie, în Leroy („Ce noapte, băieţi !“, „Şapte oameni de Ca orice comedie bună, „Bună seara, doam­
re a reflecţiei filozofice cu problemele orga­ următorii termeni : „Logica organizării între­ aur", „Noaptea e făcută pentru a visa" etc.) şi nă Campbell" nu poate fi povestită. Trebuie
nizatorice ale întreprinderilor. prinderilor s-a străduit să ajungă la o preci­ Actor cu reale calităţi scenice, este unul din­ Lee Grant (cunoscut de noi din „Valea păpu­ însă văzută, dacă sîntem dornici de două ore
Autorul pleacă de la ideea că : „Logica poa­ zare a semnificaţiei socialiste a întreprinderii. tre cei cinci tineri absolvenţi ai I.A.T.C. care şilor“ şi „In arşiţa nopţii").
te şi trebuie să devină o ştiinţă practică, apli­ Această semnificaţie cere mai întîi o schim­ au primit cu satisfacţie repartiţia la teatrul din Gina Lollobrigida, marea vedetă a anilor de rîs copios.
cativă, o ştiinţă a muncii, a vieţii sociale, a bare a mentalităţii şi viziunii conducătorului Petroşani. '50, reprezintă, deci, magnetul principal al fil­ AL. COVACI
In facultate, avîndu-1 oa profesor pe Dem
economiei, a culturii,... într-un cuvînt a în­ asupra propriei sale întreprinderi...- pentru o mului. După şirul de eroine romantice, după
tregului univers uman". Drept consecinţă, înţelegere exactă a relaţiilor dintre interesele Rădulescu, interpretează pe Kreon din „Anti- filme în care Lollo (cum o alintă o lume în­
gona" de Brecht, Farfuridi din „O scrisoare
„Logica organizării întreprinderilor este o în­ umane, sociale şi individuale"... pierdută“ de I.L. Caragiale şi Rogojin din treagă) nu trebuia să fie decît frumoasă, adi­
cercare de a propune un astfel de model de Prin întreg conţinutul său, lucrarea repre­ că ipostaza profesionalizată a acelei Miss Ita­
aplicare a gîndirii logice în practica vieţii so­ zintă un efort de integrare a gîndirii logice „Idiotul" de Dostoevski. lia care a deschis pentru fosta „cover girl"
La Petroşani îşi începe cariera ca actor pro­
ciale şi economice — la nivelul întreprinderii". în deciziile de conducere ale întreprinderii, ur­ fesionist interpretînd pe Knurov din „Fata porţile filmului, starul de altădată revine în
Această logică practică, ce candidează şi mărind interesul economic al producţiei şi fără zestre“ de Ostrovski şi Marcos din premi­ mijlocul admiratorilor ei ca o excelentă ac­
pretinde a deveni una din disciplinele orga­ idealul etic al umanităţii. era pe ţară „Cornada" de Alfonso Sastre. triţă de comedie. Un lucru e sigur : în pofi­
nizatorice ale activităţii productive, aré drept da anilor care au zburat, Lollobrigida a ră­
temei filozofia integrării, a cărei idee de ba­ VICTOR ISAC mas neschimbat de frumoasă. Dar frumuseţea
ză este că „omul, întreprinderea, societatea şi Hunedoara ei a început să trăiască, primind aportul ha­
universul pot fi definite sau cel puţin conce­ rului actoricesc, aportul acelui har care îi permi­
pute ca sisteme informaţionale“. ‘ Spectacole te actriţei să se mişte cu cea mai desăvîrşită
Intru cit întreprinderea este preocuparea Pentru melomani familiaritate în lumea comediei de situaţii.
principală a lucrării, dezbătînd ca obiectiv or­ © Mîine, la orele 17.35, în cadrul fazei fi­ Există în comedia lui Melvin Frank o sec­
ganizarea producţiei prin armonizarea intere­ nale a concursului coral interjudeţean ..Cin- venţă care dă măsura tonului de bază al în­
selor individuale cu' cele sociale, consideraţiile © „Viaţa ‘ lumii" — se intitulează discul cu tare patriei“ evoluează corul Şcolii generale tregului film. Păstorul turmei de credincioşi
privind definirea şi caracterizarea întreprin­ 14 cintece interpretate de menestrelul Tudor nr. 5 Petrila, alături de corul de cameră al din San Fiorino se adresează cu următoarele
derilor sînt realizate în mod deosebit. Printre Gheorghe — impresionante combinaţii intre Casei de cultură din Arad. de corul Liceului cuvinte auditorilor săi : ..De la s urşi tul războ­
altele, se consideră că „întreprinderea este ea folclorul nostru autentic şi elemente ale artei „Bothlen Gabor" din Aiud. de corul de ca­ iului şi pînă azi, niciodată nu v-ain simţit lip­
însăşi un microunivers, iar organizarea ei es­ culte. Cele 14 piese 'sînt pe versurile poeţilor meră al Casei de cultură a sindicatelor din sa. Am ştiut întotdeauna că o părticică din
te o problemă neînchipuit de complexă". Văcărescu, Miron Costin, Coşbuc, Gog-a, Alec- Suceava, de corul Liceului militar „Ştefan cel dumneavoastră a rămas printre noi." C' ' că­
Plecînd de la faptul elementar că scopul sandri, Macedonski, Blâga, Arghezi, lori Ale­ Mare”. rora nu li s-a simţit lipsa sînt militarii esca­
5
principal al oricărei întreprinderi este produc­ xandru. drei 392 din U.S. Air Forces, încartiruit în