Page 73 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 73
îWKSSSOBWS^-ffiaa^^ »w 1 **
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 894 © SIMBATA 22 DECEMBRIE 1973 3
Kfci*fli5SS«5r'> ttXJx^XTJZ £^¡ ^jjr .- ir.Tr; RRjglEftnSSgK imensa
(Urmare din ccg. 1) lucrări — cum a fost turna că uneori ne propunem lu cim. M-aş referi, în această colectivelor de muncă. Aş Ceauşescu. Pentru aceasta a rarea oricăror pierderi. Pen
rea bazinului din Dealul Pa cruri prea mari şi scăpăm direcţie, la unii conducători aminti doar una asupra că existat şi cadrul corespun tru realizarea acestor sarcini
— Sigur, am putea să ne iului, care au solicitat pre din atenţie unele probleme de întreprinderi, pentru că reia trebuie să reflectăm şi zător, deoarece adunarea de şi a celorlalte legate de în
declarăm mulţumiţi de vre zenţa continuă a oamenilor, aşa-zis mărunte, dar de ma nu putem fi mulţumiţi de să acţionăm. Am făcut une partid a Comitetului munici făptuirea planului pe 1974 şi
me ce ne-am realizat încă de unde s-a lucrat pe două re importanţă. Ne-am trans modul în care acţionează în le sondaje prin testare, ca pal de partid Deva a fost o a cincinalului înainte de ter AU SALVAT VIATA co-
la 23 noiembrie planul pe schimburi a cîte 12 ore. Da format, la un moment dat, unele laturi ale muncii. re au relevat că sînt încă dezbatere de lucru, vie, în men, în preocuparea organe ţ P1LULUI NOSTRU ©
1973, iar sarcinile pe primii că am explicat oamenilor ce în dispeceri pe şantiere şi Munca politică a conducăto membri de partid care, de care s-a spus lucrurilor pe lor şi organizaţiilor de partid l ua de 7 noiembrie a.c.,-în l
3 ani ai cincinalului la 15 avem de făcut şi cît de im în alte unităţi, şi am scă rului de întreprindere se re cînd poartă titlul de comu nume şi s-au făcut propuneri trebuie să stea urmărirea ) jurul orei 12,00, copilul l
noiembrie. Dar n-o putem portantă e munca respectivă, pat din atenţie unele pro găseşte, în mod nemijlocit, nist, n-au primit nici un fel menite să dinamizeze activi zilnică şi decadală a modu ) nostru, Adrian, de 6 ani,
face atîta timp cit am rămas ne-au înţeles. Munca de la bleme ale muncii de partid. în activitatea unităţii pe ca de sarcini. Or, o’ asemenea tatea de partid în toate or lui de îndeplinire a sarci s-a îmbolnăvit subit. In cî
restanţieri la unele lucrări om la om pe şantierul nos Nu am intervenit în toate re o coordonează. Dar avem stare de lucru nu mai poa ganizaţiile, pentru înfăptui nilor de plan, intervenţia teva minute a intrat în co-
ale obiectivelor ce le avem tru rămîne un obiectiv im cazurile în mod sistematic şi conducători care nu dau im- te fi tolerată. Vorbim de- rea sarcinilor de viitor. promptă pentru rezolvarea , mâ. Trebuia transportat la ,
de construit — mă refer la portant în activitatea de Analiza critică şi autocri problemelor ce se ridică, l secţia de boli contagioase a ţ
fabrica de mătase, la -rezer partid, a muncii politice, tică făcută în darea de sea creşterea preocupării pentru i spitalului din Hunedoara. 1
vorul de apă de 10 000 mc pentru că numai acţionînd mă şi de către vorbitori îmbunătăţirea conducerii, a I Aici, medicul Nicolae De- ’
din Dealul Paiului şi la al în acest mod vom ajunge la atestă maturitatea politică şi metodelor şi stilului de mun \ ceanu, împreună cu colecti- ţ
tele — arăta Nicolae Marcu, cunoaşterea de către munci responsabilitatea organului că, cunoaşterea ttituror la 1 vul de asistente şi surori, a i
secretarul . comitetului de tori a însemnătăţii sarcini N SPIRIT CRITIC Şl AUTOCRITIC municipal, a activiştilor şi turilor activităţii, a planifi ' preluat copilul, care prac-
partid de la şantierul nr. 2 lor pe care le au de înfăp organizaţiilor de partid, ga cării muncii organizaţiilor de \ tic nu mai avea puls. Lup- )
al T.C. Deva. Or, dacă nu ne tuit. Şi avem sarcini mari ranţia îmbunătăţirii muncii partid, creşterea exigenţei şi 1 ta cu moartea a continuat l
vom strădui să ne îmbună cu atît mai mult cu cît pla de viitor pentru a obţine noi responsabilităţii. ) pînă a doua zi spre seară, i
tăţim munca de îndrumare şi nul pe 1974 se va dubla. succese în realizarea sarci Pentru îmbunătăţirea stilu ţ cînd Adrian a dat primele i
control în activitatea de — Insist asupra cîtorva ne aşa ne cere partidul si nilor sporite ce revin muni lui şi metodelor de muncă, e i semne de revenire la viaţă, ţ
partid, în cea educativă în ajunsuri din activitatea noas cipiului Deva în anul 1974 necesar să fie promovată şi Medicul Deceanu nu a pă- i
rîndul oamenilor, nu vom tră organizatorică pentru că Avem în vedere producţia în continuare o activitate , răsit patul copilului, ve l
avea garanţia realizărilor pe şi aici trebuie să acţionăm industrială care prezintă o vie cu oamenii, să nu se ţ ghind fără întrerupere. Du- Ţ
care le aşteptăm. Noi reuşim cu toată responsabilitatea co creştere importantă, iar pla slăbească preocuparea pen pă 10 zile, copilul nostru a
să punem pe hîrtie lucruri munistă — arăta tovarăşul cîntârim întreaga activitate nul de export creşte cu un tru întărirea cantitativă şi, părăsit spitalul. (Familia
foarte frumoase, dar, de mul Gheorghe Matei, secretar al milion lei valută faţă de mai ales, calitativă a orga \ LATEŞ, Haţeg).
te ori, ele rămîn acolo. Şi comitetului municipal de 1973, investiţiile ce trebuie nizaţiilor de partid, să sea-
aceasta pentru că nu facem partid. Avem un program realizate şi care se ridică la corde atenţie majoră creşterii DE CE TRINTESC UŞA IN ţ
întotdeauna un control de valoros, jalonat de însuşi se aproape 940 de milioane lei, rolului adunărilor generale ţ NASUL CLIENŢILOR ? © \
partid sistematic. Aşa apare cretarul general al partidu amplele sarcini pentru a că — ca şcoală de educare co I Entr-una din seri, la orele i
şi automulţumirea. Avem lui la recenta consfătuire cu operativ în activitatea de portanţa cuvenită adunări spre perfecţionarea stilului şi ror realizare S-a stabilit un munistă. Trebuie aduse îm ţ 21,00, Teodosie Butaş, din <
scăpări şi în ce priveşte in primii secretari, la plenara partid, n-am reuşit să im lor de partid, de parcă a- metodelor de muncă — e program de acţiune cu mă bunătăţiri activităţii educati l Deva, cartierul Dacia, bloc Ţ
formarea politică a oameni din noiembrie a C.C. al primăm un stil de muncă naliza ce se face acolo nu timpul să trecem la fapte ! suri concrete. înfăptuirea a- ve în spiritul sarcinilor ce / C 2, ap. 53, se prezintă la l
lor. Facem lucruri bune, a- P.C.R. şi acest program tre dinamic, creator, organizaţii i-ar interesa. Nu contestăm Nicolae Devian, Gheorghe cestorâ pune în faţa comite revin organizaţiilor de partid ) frizeria din cartier pentru a /
par iniţiative valoroase ca buie să-şi găsească deplină lor pe care le-am îndrumat. capacitatea profesională a a- Cărăbaş, Ion Dendiu, Octa tului municipal, a organelor din programul ideologic, al ( fi tuns. Dar cînd să Intre, \
re şi-au dovedit eficienţa, materializare. S-a arătat aici Spunea, aici, tovarăşul Mar cestora (mă refer la cadrele vian Alic, Alexandru Voi- şi organizaţiilor de partid normelor eticii şi echităţii i o frizeriţă, care venea cu o l
dar care făcute cunoscute ar că municipiul nostru încheie cu că avem oameni minu de conducere de la şantierul culescu, Maria Mitrofan, loan cerinţe tot mai complexe ă- comuniste. în centrul conţi ) plasă plină de cumpărături, ţ
putea fi generalizate pen anul 1973 cu realizări fru naţi. Ne-am dat încă o dată 1 al T.C. Deva, de la Chişcă- Grama, Octavian Mireştean, supra cărora a atras atenţia nutului muncii politice tre l îl trînteşte uşa In nas. O- I
tru a învăţa şi alţii, pentru moase în aproape toate do seama de acest lucru în a- daga şi altele), dar e nece Bogdan Poraicu, Gheorghe în mod deosebit secretarul buie să stea omul, dezvolta mul trece cu vederea şl in- /
a spori roadele. Colectivul meniile, realizări pentru a cele luni de vîrf cînd s-au sar să se ştie — aşa cum Berg, Dumitru Voicu, toţi general al partidului. E vor rea responsabilităţii şi a tră. Dar dumnealor, frizeri -
nostru e tînăr, simţim însă căror înfăptuire biroul, se mobilizat la chemarea parti sublinia tovarăşul Nicolae participanţii la dezbateri ba de orientarea investiţiilor spiritului combativ, revolu ţele, nu mai aveau chef să
cum se maturizează. Pentru cretariatul comitetului nos dului pentru urgentarea lu Ceauşescu — că fiecare con s-au simţit datori să aborde spre dotarea cu maşini şi ţionar al comuniştilor, care tundă. L-au ţinut în unita
că avem oameni minunaţi, tru de partid au acţionat cu crărilor de investiţii. Dar, ducător trebuie să fie, în ze problemele în spirit com utilaje a spaţiilor existente, să se afle în coloana întîi a te pînă la orele 22,00, cînd
dar trebuie să ştim să mun răspundere, dar avem încă o încă nu reuşim să ne fa sensul strict al cuvîntului, şi bativ, critic şi autocritic, în ¿reşterea accentuată a efi mersului nostru înainte pe au închis şi l-au poftit, mai
cim cu ei, să ştim cum să ne seamă de neajunsuri pentru cem pe deplin înţeleşi de un conducător politic. Există spiritul exigenţelor cerute de cienţei economice, gospodă precis l-au scos, afară. Să
apropiem de ei şi cum să-i a căror înlăturare trebuie să toţi oamenii pentru că de probleme vitale pentru dina secretarul general al parti rirea energiei şi combustibi calea înfăptuirii sarcinilor r nu mai albă nevoie de cli-
apropiem de noi. Am avut acordăm toată atenţia. Cred multe ori nu ştim să mun- mizarea muncii de partid, a dului, tovarăşul Nicolae lului — depistarea şi înlătu majore ce ne revin. 1 entelă frizeriţele de la uni- •
ţ tatea din cartierul Dada î ţ
L „
COMERŢUL © La maga- \
IARNA ÎN ORAŞUL BRAD i zinul sătesc din Rapoltu l
/ Mare s-au găsit dosite, la 1
Pentru cine coboară din pregătirile pentru revelion 1 un control făcut în magazie 1
autobuz la Pui într-o dimi stăm bine. (In timp ce re- i de organele în drept, 500 ţ
neaţă de iarnă cu ninsoare zemam gardul şi priveam i plicuri cu piper, 48 pache- i
bogată, totul îi pare ca în spectacolul, trei săteni în SIMŢUL GOSPODĂRESC A AlMECAT 1 te cu cacao şi 100 kg de J
tr-o ilustrată colorată avind vîrstă îl ascultau, amuzin- ţ zahăr cubic, în cutii de cî- ţ
' ca temă viaţa pastorală. du-se, pe-al patrulea, care i te 2 kg. Aceste mărfuri se 1!
vindeau numai la
La sat se trăieşte ca la le povestea cum a văzut el ' vindeau numai la aleşii ? aleşii
sat, adică: magazin univer la Hunedoara, între două PE „OUAU“ LIPSEI DL RĂSPUNDERE ? „casei". Cine-o „felicită" V
sal, librărie, bufet, farma blocuri, pe unul care tăiase l pentru această ispravă pe l
cie, cămin cultural, C.E.C., porcul şi i-a poluat pe co I gestionara Eleonora Şer- L
miliţie, spital, gară etc., locatari...) \ ban ?
etc., iar sătenii au ca pretu La şcoala generală care Gel mai adesea, despre spi In definitiv cine-s „gospo nişte copii prinşi cu lecţia LOCUINŢA ® Construc- >
tindeni griji şi bucurii, co are 174 de elevi şi 10 cadre ritul gospodăresc al cuiva darii" ? (Să fim scuzaţi, aici neînvăţată. Nu-i nevoie de a
pii şi televizor şi ştiu pre didactice mai sînt proble poţi să-ţi faci o idee de cum nu ne putem lipsi de ghili menţiona pe cineva. S-ar ţ torii de la şantierul Brad al \
i T.C.H. au terminat blocul l
cis că Benone Sinulescu me de rezolvat. La ora 8,20 treci dincolo de poartă. Cam mele). Cei 11 oameni de la lungi lista. F.I.L. şi I.C.L.S. ’ M 8, proprietate personală. /
este mai bun decit Ion Do- un profesor intră grăbit în aşa se întîmplă zilele acestea sectorul salubritate al mixtă fac puţină excepţie. ţ Au încurcături la predare cu j
lănescu, sau invers. cancelarie, îşi ia catalogul şi cu gospodarii Bradului. E.G.C.L. ? Da, dar nu numai Şi iată că, de unde deszăpe i beneficiarii. Intre altele, la i
■■ Liniştea proverbială a sa şi pleacă la oră. Uitase de Drumul de la Deva pînă la ei. Consiliul popular ? Da, zirea oraşului e o treabă a / un apartament, peretele u- /
tului e aparentă. Iată-l de ea!; atelierele-şcoală sînt Brad e curat ca-n plamă. De dar nu singur. Conducătorii întregii suflări a lui, ea a 1 neia din camere e mai *
pildă pe medicul Schmidt, de-abia în curs de con cum treci poarta oraşului de întreprinderi şi instituţii fost lăsată practic pe seama . „scund" cu un rînd de că- i
ocupat foarte, ca orice me strucţie; nu se ştie precis Insă, autobuzul începe să de pe raza oraşului ? Neîn a 11 oameni de la salubrita 1 rămidă decît vizaviul lui, i
dic pediatru. Ne spune că dacă a învăţa cum se pre danseze ca pe valuri. Şi o doielnic şi aceştia. Şi mai te. ţ îneît tavanul şade cîş © Lo- i
nu se plictiseşte la Pui, pară gogoşi la bucătăria ţine tot aşa pînă în „inima" cine ? Fiecare locuitor care Să vedem şi o părere din i cultorii din trei blocuri - l
are mulţi pacienţi (pe care-i internatului se cheamă „pre- oraşului, în care „inimă“ se are în faţa casei lui o buca tre cele mai autorizate, cea * 25, 26, 27 - din micro 15 i
află şi consiliul popular oră tă de trotuar. Pentru toţi a tovarăşului Viorel Lupu, ţ Deva n-au apă rece. Ni se '
şenesc. Dacă părăseai, încă aceştia, în caz de înzăpezire vicepreşedinte al comitetului 1 promite că vor avea cînd \
ieri dimineaţa, parcarea au- sau inundaţii, există obligaţii executiv al consiliului popu I se vor termina rezărvoare-
togării (unde trebuia să calci foarte precise date prin legi lar orăşenesc : „De la ţ le din Dealu Paiului' Şi
Cu haz si eu necaz ca pe ouă să nu-ţi scrînteşti şi acte normative. Va să zi conduse ca lumea. Au con
E.G.C.L.
nu
lucrurile
sînt ( cînd se vor termina ?
că, la prima zăpadă mai a-
picioarele
gheaţa
groasă
pe
şi denivelată) ca să străbaţi bundentă, consiliul popular tract cu consiliul popular ţ STRADA © Nenumărate
pe jos cîteva străzi mai s-a cam lăsat în dorul lelii pentru curăţirea în bune con- i grămezi de paie şi scrum ţ
diţiuni şi în orice timp a u- I risipite în faţa blocurilor a- ţ
iar după el toţi ceilalţi, care
lăturalnice,
„centrale"
sau
IA Pili. INTR-O 21 K peisajul stradal nu se mbdi- au datoria să manifeste res nor zone precis delimitate \ rată de la o poştă că ' in
din Oraş. Dar nu se achită l mlcroraionul nr. 4 din Hune-
pect faţă de... faţa oraşului,
foarte
fică
decît
Pe
puţin.
trotuare, stratul de zăpadă e
contractuale. Banii, în schimb, ţ vârât masacru în rjndul
că zăpada s-a' întărit şi a
mai gros şi mai puţin bătă au lăsat-o moale ; cu treaba cum trebuie de obligaţiile / doara a avut loc un ade-
torit. Ce să mai lungim vor îngheţat tun. Geaba sare, îi încasează toţi. Asociaţia de i porcinelor. Ştiindu-se cu
ba, „examinatorul" Iarnă al geaba zgură, că mai mult a locatari are la dispoziţie fe , godacii transformaţi tn cîr-
Comunistul 7.ct Costache, din cadru! laminorului stricat decît a dres. Cînd 1 naţi şi rînduiţi frumos in că-
C.S. Hunedoara, se distinge prin hărnicia şi disciplina
poţi vedea prin geam di gătirea tehnico-productivă a In muncă. Vl-1 prezentăm urmărind atent transportul spiritului gospodăresc i-a lu zăpada a îngheţat, sarea a mei pentru curăţenie, în ale ţ mări, locatarii nu se mai
gospodarii
pe
at
căror
nepregătiţi
obligaţii
serviciu
de
rect de pe culoarul spita fetelor". Se fac sesizări, iar de sîrină pe banda transportoare de la vîrtelnlţe. venit ca chepeneagul după intră şi curăţirea zăpezii de i sinchisesc de urmele lăsate
lului), are mult de citit şi în uliţă, pe cînd aşteptăm Foto! N. NEGRU ai Bradului „ca din oală“. ploaie. Şi acum cine răspun pe alei. Dar nu şi-le înde ) pe-afară. Nu se sinchisesc
de învăţat, de distrat nu se autobuzul, oameni pe care de la întrebarea „Cum v-aţi plinesc. Responsabilităţile în ţ nici gospodarii municipiului
prea distrează că n-are nu-i cunoşteam şi care n-ar, pregătit pentru deszăpezirea cadrul comandamentului pen i care, pare-se, „înghesuiţi"
timp, şi e la curent cu vrea să se afle cumva... ne a- oraşului ?". Directorul E.G.C.L. tru deszăpezire au rămas I cu alte treburi de sezon nu
„problema Boici", despre duc la cunoştinţă şi alte spune textual: „Noi ne-am doar platonice". La toate a- ţ mai găsesc cu cale să-şl...
medicamentul căruia zice necazuri şcolare. SESIZĂRI - RĂSPUNSURI pregătit. Avem brigăzi for cestea mai adăugăm şi noi ( facă drum pe la amintitul
că'„e ceva real, ştiinţific". încă n-am văzut şcoală mate pentru deszăpezire, a- că la secţia de gospodărie a microraion. Rău destul I
Doarme la spital, iar pentru fără probleme, dar ca la vem 4 basculante, un plug, consiliului s-a cam umblat
ca să răspundă la „che Pui mai rar. la nevoie mai dăm un tractor cu duhul blindaţii atunci PIAŢA o Apropierea săr
mări" are la dispoziţie o bătorilor de iarnă determi
Trecem pe la comitetul DE CE AŞA TÎRZIU stat cuvenite cetăţeanului ul loc de muncăi In calita cu remorcă, Avem stocuri cînd a fost vorba să se sanc
şaretă cu un cal amărît. A- comunal de partid şi stăm au fost expediate cu borde- tea sa de şef al atelierului suficiente de sare şi zgură, ţioneze cu amendă cetăţenii nă o mare cerere de ouă.
viz primăriei. de vorbă cu secretarul a- roul nr. 382 din 17 a Xl-a mecanic a avut asupra sa avem scule din care am dat care n-au catadicsit Să cure Comerţul şi producătorii se
La căminul cultural, con cestuia, tovarăşul I. Zaha- ŞI CINE-I DE VINA? 1973. Atît şi nimic mai obiecte de inventar în va şi asociaţiei de locatari“. ţe zăpada din faţa casei. străduiesc să-i facă faţă cu
form programului afişat, va ria, Tocmai acum a venit mult. Ne aşteptam ca în loare de peSte 3 700 lei. Or Ştiţi din rîndurile de mai Motivele pentru care Bra succes. Dar există Indicii că
avea loc după-amiază expu ăintr-un sat unde a avut Sabin Hîcă, pensionar de răspuns să se spună şi de ganele de control i-au im sus cum s-a făcut simţită a- dul a ajuns, chiar de la pri pe pieţele din unele oraşe
nerea „îngrijirea şi furaja treburi, şi pleacă în alt sat, invaliditate, din satul Cîr- ce un pensionar de invali putat, cum era şi firesc, ceastă pregătire. Sarea s-a ma zăpadă mai mare, un cetăţeni particulari vînd la
rea animalelor în perioada tot cu treburi. Dă două te neşti, comuna Toteşti, ne-a ditate n-a primit alocaţia contravaloarea bunurilor aruncat cu lopata şi a făcut „oraş al gheţurilor necurăţa- preţ de speculă,,, ouă cum
de iarnă". întrebăm cîţiva lefoane urgente, iar noi scris că, pînă a fost anga de stat timp de 5 (cinci) respective, emiţîndu-se în gropi în gheaţă, zgura a fost te" s-au văzut. S-a luat în părate din magazinele co
merţului de stat. Aviz admi
cetăţeni dacă vor veni la îl facem să intîrzie. Totuşi. jat — 31 mai 1973 — a luni ?! Şi să ni se spună acest scop o dispoziţie de cărată pe tălpi în casă spre ultimă instanţă măsura de a nistraţiilor de piaţă I
rifnin. „Nouă filmul ne pla Cunoaşte situaţia şcolii. „Nu primit în mod regulat alo şi cine sînt vinovaţii şi ce reţinere. K. S. se plînge în marea nemulţumire a gospo mobiliza toate mijloacele de
ce mai mult — zice unul — prea merg bine treburile. caţia de stat pentru copii, măsuri s-au luat împotriva scrisoarea adresată redacţiei dinelor, iar Sculele date aso transport şi salariaţii oraşu REFLECTOR © „Veniţi cu
dar e cam frig pe-acolo". Citesc deseori în ziarul dar odată cu pensionarea lor pentru ca asemenea lu că imputaţia nu-i justă. Dar ciaţiei au ruginit prin boxe. lui la curăţirea lui de ghea „Semnalul" la noi. Stop.
La bibliotecă o intîlnim dumneavoastră despre cîte — decizia nr. 30407 —, în- cruri să nu se mai petrea documentele sînt documen Conditcătorii de întreprinderi ţă şi zăpadă. Mobilizarea s-a Aici, la depozitul final de
pe Luizeta Lenchiş, biblio şi mai cîte fac pionierii din oepînd cu luna iunie a.c., că în viitor. Nu e prea tîr- te şi atîta timp cît dînsul şi instituţii, puşi faţă în faţă făcut însă doar în urma unor lemne din Bîrcea. Stop. Ce
tecara. Are peste o mie de judeţul nostru. La noi, ni n-a mai primit acest drept ziu s-o facă şl acum. nu poate justifica, tot cu cu realitatea şi cu răspunde impulsuri din afară, Fără ele se întîmplă aici ? Concret:
cititori, o bibliotecă coche mic..." Problema asta a şco conferit prin lege. A tri acte, ce-a făcut cu obiecte rea lor pentru curăţenia pe simţul gospodăresc nu poate Se vînd lemne selecţionate
tă, un raft cu „noutăţi" şi lii ti dă dureri de cap. mis o recomandată (nr. 1 le de inventar avute asupra timp de iarnă a oraşului fi pus în alertă la Brad ? la preţul lemnelor de foc.
o sobă de tuci care nu vrea Trebuie t-o urnească din din 2 a IX-a) Oficiul de ANGAJAŢII NU AU sa, este bun de plată. (mulţi dintre ei membri în Noi ştim că altă dată era Fără stop. Se încarcă 4-5
să ardă şi pacel Biblioteca pensii Deva, iar la data de In calitatea sa de şef de comandamentul pentru des altfel. tone de lemne în maşini şi
loc. atelier trebuie să cunoască zăpezire şi inundaţii), tac ca ION CIOCLEI nu se mai trece pe la cîn-
ra e optimistă, „astăzi face 1 a X-a s-a prezentat per NUMAI DREPTURI,
Pentru cine coboară din foarte bine legislaţia mun tar. Tot fără stop. Plata
nazuri, dar s-aprinde ea i- sonal la ghişeul acestui ! lemnelor se face după ochi
autobuz la Pui într-o dimi oficiu. De aici i s-a spus : cii, în ce condiţii poate fi
mediat"; după o oră, feres CI ŞI OBLIGAŢII acordat transferul sau ac 195 OOO lei împrumuturi frumoşi. Ciubucul e la mare
neaţă de iarnă cu ninsoare „Mîine primeşti banii“. Dar
trele bibliotecii tot deschise omul a rămas numai cu ceptată desfacerea contrac cinste. Fără nici un stop".
bogată, va trebui să ştie că tului de muncă la cererea Motiv de grabnică reflecţie
erau, că ieşea fumul ca de promisiunea. S-a adresat Angajat al Fabricii de Cooperativa de credit fost planificat, împrumutu
dincolo de zidurile caselor ziarului. S-a intervenit la cherestea din Vaţa de Jos, angajatului. Or, K. S. a pă Orăştie şi-a îndeplinit pla pentru conducerea I.F.E.T.
la vapor. răsit nelegal locul de mun-. rile acordate — la peste Deva. Tot fără nici un stop.
şi clădirilor, pe uliţi, oa Direcţia judeţeană pentru unitate aparţinătoare I.F.E.T. nul pe anul 1973 la toţi 195 000 lei, iar beneficiile
Intr-o ogradă, gălăgie şi Deva, în funcţia de şef al că, n-a predat obiectele de
menii trăiesc, muncesc, au probleme de muncă şi o- indicatorii cu o lună mai acordate la 52100 Iei. CONTRAVENŢII o Ing.
veselie. Miroase a porc tă crotiri sociale pentru re atelierului mecanic, Keresteş inventar încâlcind în mod devreme. La 30 noiembrie
griji, se bucură, şi au me flagrant legislaţia muncii. In afara planului s-au mai Fiorian ■ Georgescu de la şan
iat. După cîte se vede de zolvarea problemei. Această Ştefan a vrut să plece în cooperativa cuprindea 271 efectuat plăţi de credite tierul Chişcădaga a fost a-
reu de rezolvat probleme. altă unitate. Neaprobîndu- Dar cînd e vorba să dea noi membri. Fondul social
sub paie, e în jur de o su instituţie ne comunică că i-se transferul, a dat bir cu socoteală, uită de lege şi se încasat se ridică la peste pentru animale predate mendat recent pentru neîn-
tă de kilograme. Deci, ou C. DEVEANU drepturile la alocaţia de fugiţii şi s-« angajat la no văietă că-i nedreptăţit. 205 000 lei, adică cu 20,5 de producători individuali deplinirea sarcinilor ce-i
Ia fondul de stat, în sumă
reveneau din planul de mă
la sută mai mult decît a de 3 290 731 lei. suri pe teme de p.c.i. ©
Pentru unele nereguli găsi
te în magazinul alimentar
din Vaţa şi discuţii neprin
cipiale cu cumpărătorii, ges
tionarul Romulus Mursa a
Programul Universităţii serale fost sancţionat cu amendă.
PROCESE © In ziua de
înainte de a pleca într-o La Corvinul Hunedoara exprimat deplina încredere 28 octombrie, călătorind cu
scurtă vacanţă de recupera într-o comportare mult mai fie mamsm-leninisin leva trenul llia — Arad, Gheor
re, fotbaliştii clubului spor bună în partidele din retu ghe Nistor din comuna Bur-
tiv Corvinul Hunedoara au rul campionatului. Printr-o juc, lăcătuş la I.M.M.R. Sime-
participat la obişnuita şedin Speranţe justificate pentru pregătire temeinică, respectîn- LUNI, 24 DECEMBRIE 1973 : ria, a furat un aparat de
ţă de analiză privind compor du-se cu stricteţe disciplina — Economie politică, anul I, dezbatere, la Cabinetul Judeţean de radio portativ. Judecătgria
tarea formaţiei lor diviziona la antrenamente, concepţia de partid. Deva l-a condamnat pentru
re în prima parte a campio returul campionatului joc şi viaţa sportivă, impusă — Principiile şi metodele muncii de partid, anul I, simpozion fapta sa la 8 luni închi
în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“.
natului 1973—74. unor jucători de performanţă, — Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene, anul II, predare, la soare ; Fără muzică I
De la început trebuie să spune că dintre acestea, a- samentului, Olimpia Satu au luat cuvîntul (CsergS, Ma fotbaliştii de la Corvinul Cabinetul judeţean de partid. ULTIMA ORA © „Ţin să
precizăm spiritul analitic, la proape jumătate au fost în Mare. tei, Ologu, Cojocaru) au men şi-au exprimat convingerea — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul II, pre exprim recunoştinţa mea
dare, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza".
obiect, care a caracterizat şe scrise de jucători care acti Inconstanţa, randamentul ţionat că echipa s-a compor că în partidele din primăva — Filozofie, anul III, predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Pe Miliţiei din România pen
dinţa amintită. Dar, mai îna vează în linia defensivă (La- slab al atacanţilor, schimba tat modest, locul ocupat în ră vor evolua mult mai bine tru Groza“. tru eficacitatea şi compe
inte de a ne referi la dezba zăr 3, Stan 2, Savu 2) lipsa rea repetată a antrenorilor, clasament nereflectînd efor pentru a reface din handica — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul I, predare, în să tenţa cu care am fost aju
lile Şcolii generale „Dr. Petru Groza".
terile care au avut loc, se de eficacitate a atacanţilor delăsarea unor jucători au turile depuse pentru a se a- pul pe care îl au faţă de pri — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul II, predare, în tată să-mi recapăt permisul
cuvine să amintim situaţia (excepţie face juniorul Nanos fost cauzele care au condus sigura cele mai optime con ma clasată. sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza". şi alte obiecte sustrase de
din clasamentul turului. E- care a marcat două goluri) la nerealizarea ţelului pro diţii de pregătire şi joc. Aşadar, există toate condi MARŢI, 25 DECEMBRIE 1973 : nişte răufăcători din maşina
chipa Corvinul ocupă locul apare cu şi mai multă preg pus pentru prima parte a Ne bucură faptul că apre ţiile pentru ca în returul mea. Vreau să spun că am
6, cu 19 puncte, din 8 vic nanţă. campionatului. Tocmai de cierile privind evoluţia jucă campionatului echipa Corvi — Economie politică, anul II, dezbatere, Ia Cabinetul judeţean fost impresionată de ama
de partid.
torii, 3 jocuri egale şi 6 pier aceea, analiza temeinică, com torilor, făcute de către an nul Hunedoara să obţină — — Principii şi metode ale muncii de partid, anul iii, dezbatere, bilitatea şi politeţea cu caia
dute. Golaverajul pozitiv in După un început slab (în petentă, făcută de antrenorul trenorul N. Săbăslău — un evident, în urma unor jocuri, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“. m-au tratat, de rapiditatea
dică foarte exact comporta primele două jocuri Corvinul N. Săbăslău, a scos în evi foarte priceput tehnician şi bune, spectaculoase — rezul — Istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., anul III, dezbatere, cu care au acţionat in a-
în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza".
rea inegală dintre comparti nu realizase nici un punct), denţă carenţele manifestate pedagog — au corespus cu tate pe măsura cerinţelor şi — Principii şi metode ale muncii de sindicat, anul II, predare, cest caz cîţiva lucrăto', ai
şi-a
re
hunedoreană
mente ; jocul satisfăcător al echipa pe parcurs, acumulînd în jocul echipei Corvinul în aprecierile exprimate de noi dorinţelor inimoşilor săi su în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza". Miliţiei din Deva. Felicit
venit
componenţilor liniei de fun puncte preţioase, mai ales în partidele susţinute pînă la în cronicile partidelor susţi porteri. — Politica externă a P.C.R. şl a statului nostru, anul I, dezba miliţia din acest oraş pen
tere în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza".
daşi şi mijlocaşi a făcut ca deplasare, de unde a adus 5 terminarea turului. S-au fă nute de echipa Corvinul în După această scurtă vacan — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, dezbatere, in tru valoarea colaborată'.lor
echipa să primească numai puncte. Din păcate, fotbaliş cut referiri critice la defici tur. S-au remarcat, seriozita ţă, fotbaliştii hunedoreni vor sala de consiliu a I.E.C. Deva. săi şi exprim mulţumirile
12 goluri, ocupînd locul doi enţele atacanţilor, mai ales tea şi dăruirea în joc a fot relua pregătirile la 7 ianua mele tuturor". (Colette Ca-
în clasament. In schimb, ata tii hunedoreni au pierdut 4 în trasul la poartă, neprice baliştilor Lazăr, Stan şi Na rie 1974. Atunci vom reveni MIERCURI, 26 DECEMBRIE 1973 : hors, profesoară, Passy,
cul s-a comportat mai slab, puncte pe teren propriu, si pere jucătorilor de a stră- nos, ca şi evoluţia sub aştep cu alte detalii privind aceste — Economie politică, anul III, predare, Ia Cabinetul judeţean de Franţa).
0
tuaţie prin care au ratat şan
deşi în linia ofensivă au pun a apărările supraaglo tări a lui Cojocaru, Ologu şi pregătiri cît şi unele modi partid. REPORTER
activat Ologu şi Cojocaru, sa, deosebit de favorabilă, de merate, ca şi în recuperarea Goea, jucători cu experienţă ficări, ce se anunţă substan — Sociologia religiei, anul II, predare, în sălile Şcolii generale
„Dr. Petru Groza".
foşti divizionari A. Aşa se a termina turul campionatu mingilor pierdute, şi la al în care s-au pus mari spe ţiale, intervenite în lotul e- — Etică, anul II, dezbatere, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru
face că în cele 17 partide o- lui pe primul loc. Cele 4 te aspecte esenţiale care au ranţe. chipei Corvinul. Groza“.
ficiale, Corvinul a marcat puncte reprezintă diferenţa diminuat randamentul echi Pozitiv este faptul că par Programul începe Ia ora 18,00, pentru toate secţiile.
numai 15 goluri. Dacă vom car*-i desparte de lidera cla pei. Chiar şl jucătorii care ticipanţii la dezbateri şi-au MIRCEA NEAGU