Page 75 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 75
~Vmj\XUjrr
ixcTüKzr
p roîefari din foafe fările, unifl-vă !
Succese ale intrarea în circuitul econo
mic a noii oţelării de la
constructorilor Tîrgovişte şi a capacităţilor
care urmează a fi date aici
în exploatare. Oţelurile
De la începutul lunii de carbon de calitate, slab a-
cembrie, unităţile Ministe liate şi aliate vor reprezen
rului Construcţiilor Industri ta circa 43 la sută din
ale au terminat lucrările producţia totală de lamina
şi au predat pentru produc te finite pline. Pentru pri
ţie. încă 40 de obiective in ma dată va fi organizată
dustriale. De asemenea, un producţia de ţevi inoxida
număr aproape dublu de ■ bile refractare şi de tablă
capacităţi de producţie sînt inoxidabilă laminată la
în ultima fază a probelor cald.
tehnologice.
Astfel la întreprinderea Un sfert de veac
„Industria sîrmei“ din Cîm-
pia Turzii a început să pro de la înfiinţarea
ducă o nouă capacitate de
16 000 tone de sîrmă, la Editurii Academiei
Combinatul de hîrtie şi ce
Editura
Academiei
Repu
ANUL XXV Nr. 5 895 DUMINICĂ 23 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI luloză Drobeta-Turnu Seve- blicii Socialiste România —
rin a intrat în funcţiune sărbătoreşte în aceste zile
încă o fabrică de celuloză, un sfert de veac de bogată,
iar la Timişoara a fost activitate de contribuţie ac
inaugurată recent Secţia de
A memorii penţru calculatoare. tivă la dezvoltarea şi pro
movarea
culturii
ştiinţei
şi
In pagina a il-a De asemenea, potenţialul româneşti şi universale.
industriei
materialelor
de
această
au
perioadă
In
construcţii a sporit prin in văzut lumina tiparului 2 471
trarea în producţie a unor volume, într-un tiraj de
% Metode, acţiuni, noi capacităţi : o secţie de 7 361 229 exemplare, pre
gresie fină la întreprinde cum şi un număr de 5 207
cerinţe din rea pentru ceramică din fascicole de reviste, într-un
Cluj, sectorul de dale cu mare tiraj. Au fost iniţiate
practica muncii poliesteri din cadrul Fabri numeroase colecţii, dintre
cii pentru extracţia şi pre care pot fi menţionate co
de partid lucrarea marmurei — Tul- lecţiile de opere ale clasi
cea etc. cilor ştiinţei şi culturii, ale
unor proeminente figuri de
LA E.M. ŢEBEA % Conferinţele Oţeluri d e calitate gînditori români ca: Dimi-
trie Cantemir, Nicolae Băl-
organizaţiilor superioară cescu, Iorga, Titulescu şi
Rezervele de cărbune— comunale In industria siderurgică alţii, colecţiile de lucrări
monografii,
şi
actuale
de
ale F. U. S. a crescut în acest an gra în toate ramurile ştiinţei,
s-au publicat tratate şi alte
valorificate dul de prelucrare a oţelu lucrări de o deosebită în
rilor
calitate
de
superioară,
istoria
privind
semnătate
celor
matematica,
geo
În pagina a lll-a în special, şi a gama aliate, filozofiei, limba, literatura,
precum
sorti
grafia,
cu randamente sporite de înaltă de rezistenţă. produse arta şi cultura poporului ro
'
mentelor
Au
etc.
Men
mân,
dicţionare
fost realizate, între altele, ţionăm în acest sens „Tra
Conştienţi de misiunea pe care o au pentru asiffura- @ Semnal table şi benzi electrotehni tatul de istoria României",
rea unui start optim producţiei anului viitqr, de a contri ce, tablă zincată, ţevi de „Istoria literaturii române",
bui la valorificarea superioară a rezervelor de cărbuni, Buletin rutier precizie din oţeluri specia Istoria filozofiei româneşti“,
minerii de la Ţebea şi-au înscris pe agenda de lucru o le, folii şi sîrme din alu „Istoria limbi române“, “Is
serie de măsuri, care au ca scop atingerea încă de pe acum miniu, aliaje neferoase. toria teatrului în Româ
a sarcinilor de producţie zilnice prevăzute în 1974. Pentru In anul viitor, industria nia", mai multe ediţii din
a vedea ce se întreprinde concret în cadrul sectoarelor de în pagina a IV-a metalurgică va produce, „Gramatica limbii româ
producţie, am cerut cîteva lămuriri' inginerului Lazăr Pop, conform planului, peste 8,6 ne“ şi „Dicţionarul limbii
directorul exploatării. Comunistul Caro! eraru, milioane tone de oţel, in române", precum şi volu-
— Vă rugăm să ne spuneţi cum este asigurată linia de timplar în cadrul Fabricii dc condiţiile diversificării în ' mc în colecţiile Flora şi
front activă ? $ Caleidoscop Industrie locală Haţeg: îşi continuare a producţiei. Se Fauna, Ampelograiia şi
— Rezervele pregătite sînt asigurate pe cel puţin 15 luni, depăşeşte zilnic planul de lu e- prevede creşterea oţeluri Pomología Republicii So
totodată,
să
reuşind,
cru,
avînd create fronturi de lucru active, care să acopere nive ^ Sport xecute operaţii de bună ca lor aliate cu 19 la sută, prin cialiste România.
lul zilnic care este planificat pentru 1974. In litate.
ce priveşte rezervele deschise, le avem asigurate pentru 5
ani, cele planificate, în continuare avînd mai ales un ca
racter de cercetare, astfel încît lucrările de exploatare să
meargă pe un drum mai sigur. După cum se ştie, zăcămîn-
tul pe care-1 exploatăm este puternic tectonizat şi, de raşul copiilor Bu
aceea, orice detaliu pentru cunoaşterea tuturor dislo Ieri, la Petroşani a avut loc curie deplină pentru
cărilor tectonice, a grosimii straturilor este important. O cei mici, statuată in
— Datele culese la ora actuală sînt suficiente pentru tr-o frumoasă tradiţie a ier
cunoaşterea zăcămîntului ? nilor noastre. Perpetuată de
Discu(ie consemnată de grija statului nostru plină
C. DUMITRU Sărbătorirea a 25 de ani de la înfiinţarea de dragoste şi căldură pen
Tînăra Ana Cosmoiu, operatoare la secţia mase plastice a tru cei mici — viitorul
I.C. Orăştie se distinge prin hărnicie, conştiinciozitate şi dis ţării.
ciplină la locul de (muncă. Un argument cifric: depăşirea pla (Continuare in pag. a 2-a)
Teatrului de stat „Valea Jiului“ cu căsuţe din larg, ospi
nului lunar cu 10—15 la sută. Ieri, la Deva, orăşelul
basme
şi-a
porţile
deschis
Cu planul anual îndeplinit Ieri la Petroşani a avut miletului executiv al Con- reînnoi profesiunea de cre pii ai municipiului. Tradi
talier, călduros miilor de co
.......... .............i ţ i i - ? . . . _ _ _ _ _ ............................- 4a , - . loc .Festivitatea sărbătonr-.u- ■ •:-sili,uRR „ popular municipal, dinţă pe temeiul -măreţelor ţional în anotimpul va
canţei,
oraşul
din
copiilor
a 25 d’e ani de la înfiinţa Ironim Munteanu, directo rosturi ale artei socialiste; Deva a avut, totuşi, origi
realizarea
i. M Hunedoara de la Teliuc şi Ghelar au se estimează faţă de pla prestigiu a — prevederilor in rea Teatrului de stat „Va rul teatrului, Vaier Donca, pe, coordonatele stabilite de nalitate şi inventivitate.
al
Programul
ideologic
tegrală
lea Jiului".
de
nul anual un spor de pro
âctor, Vasile Nicorovici, din
mobilizeze
să-şi
reuşit
mai
bine forţele, să folosească ductivitate de peste 1 000 plan pe 1973 la toţi indi Festivităţile au început partea Consiliului Culturii partidului. In anii care vor Conceput ca sediu perma-
cu randament superior uti lei pe salariat şi economii catorii. prin vizitarea expoziţiei ju şi Educaţiei Socialiste. veni şi pe care îi prefigu
TELIUC. Colectivul de biliare deschise cu acest răm deosebit de rodnici,
A luat apoi, cuvîntul, to
muncă al întreprinderii mi lajele şi timpul de lucru, la preţul de cost în valoare Succesul se datorează pre prilej în holul teatrului. varăşul David Lazăr, secre noi izbînzi artistice vor
extracţia
asigurînd
de 1,1 milioane lei.
peste
niere Hunedoara, care acţio prevederile planului la zi a ocupării susţinute a colec Toate obiectele şi documen tar al Comitetului judeţean jalona drumul nostru me
nează in adîncurile mun 21 000 tone minereu. tivului pentru întreţinerea tele expuse — afişe, foto de partid, care a transmis reu ascendent, aşa cum cer Oraşul
ţilor Poiana Ruscăi pen Fuma işfii de ia corespunzătoare şi exploa grafii, schiţe de decor, pro colectivului artistic sărbălo- de la noi cei ce ne că
tru a scoate „la ziuă" can Intensificarea ritmurilor tarea cu indici superiori a grame de sală. costume etc. rit calde felicitări din par lăuzesc drumul spre măre copiilor—
tităţi sporite de minereu, producţiei atît în abataje şi Căian agregatelor, grijii deosebite — sînt mărturii ale dru tea • biroului Comitetului ţele culmi ale artei socia
raportează realizarea îna cariere, cît şl la uzina de pentru reducerea continuă mului de un sfert de veac judeţean de partid şi i-a lismului victorios“.
inte de termen a sarcinilor preparare a minereurilor de a consumului de cocs şi a parcurs de slujitorii scenei urat noi succese în nobilul Seara a fost prezentată bucuria
CALAN. După ce au ra
aferente acestui an hotărî- la .Teliuc şi secţia de pre portat îndeplinirea cu peste costului producţiei. Ca ur petroşănene' şi demonstrea efort de ridicare a artei comedia dramatică „Casa
tor pentru înfăptuirea mai lucrare a talcului de la 00 de zile mai devreme a mare, în acest an se preli- ză convingător că teatrul interpretative pe trepte su de mode", de Theodor Mă- vacanţei
devreme a cincinalului. Con Zlaşti, permite să se obţină mină realizarea peste plan ..Valea Jiului" a fost încă perioare. pentru â răspun nescu. Din distribuţie au
primilor
ştienţi că prin activitatea pînă la finele anului în în sarcinilor aferente cincinalului, a 8 500 tone de fontă. Prin de la prima sa reprezenta de cît mai deplin setei de făcut parte actori cunoscuţi,
trei
ani
ai
lor aduc o contribuţie spo treprindere o producţie su micşorarea consumului spe ţie un teatru militant, poli frumos a minerilor, exigen ca Elisabeta Belba, Pauli-
furnaliştii de la întreprin cific, furnaliştii au econo
rită Ia creşterea producţiei plimentară în valoare de 6 derea „Victoria'' Căian înre misit aproape 2 000 tone tic, legat strîns de desti ţelor măreţei epoci de edi na Codreanu. Florin Plaur, nent al vacanţei, oraşul lu
de metal a ţării, minerii milioane lei. In acelaşi timp gistrează un nou succes de cocs. nele locuitorilor Văii Jiu ficare a societăţii socialiste Vaier Donca, Cristian Dră- minilor fascinante, al bas
lui, şcoală de educaţie pa multilateral dezvoltate. gulănescu, Alexandru Co melor, chioşcurilor şi to-
triotică, de răspîndire şi Participanţii la adunarea dreanu, Ştefan Ilie, Nicolae netelor încărcate cu toatt
cultivare a frumosului ar festivă au adresat o tele Gherghe, Alexandru Dan, bucuriile copilăriei — ju
tistic. gramă Comitetului Central sub direcţia de scenă a lui cării, dulciuri, fructe ţi
In sala teatrului, publi al Partidului Comunist Ro Ion Simionescu. alte minunăţii — acest o-
Spectacolul
s-a
bucurat
I N I Ţ I A T I V E L E Maşini, utilaje şi cul numeros, venit să asis mân. personal tovarăşului de un deosebit succes, con raş feeric va oferi, rigu
con
te la acest moment aniver
Nicolae Ceauşescu, în care,
form
unui
program
ascultat
alocuţiunile
9 piese de schimb I sar a de Traian Blaj, printre altele, se spune: sfinţind încă un succes al ros întocmit, mijloace şi
astăzi
de
este
acestui prestigios , colectiv
„Aniversarea
rostite
distractiv-educative
forme
colectivităţilor de muncă — pentru siderurgie prim-vi copreşedinte al Co- pentru noi prilej de a ne artistic. populaţie cea bătrinului tinără
pentru
mai
oraş
a
Inaugurat cu bogatul pro
Colec- j
puternica forţă mobilizatoare tivele secţiilor care ai- j şcolii generale nr. 4, oraşul
HUNEDOARA.
artistic
al
eleviloi
gram
cătuiesc uzina nr. 5 ; va oferi zilnic spectacole dt
mecanică ■ din cadrul ; cite o jumătate de oră —
C.S. Hunedoara acţio- j s-a avut în vedere frigul
nează insistent, pe mul — susţinute de colectivele
„Fiecare echipă să realizeze peste tiple planuri pentru ! artistice ale şcolilor din
Deşi destul de rar, mulţi conceperea şi realizarea j
dintre noi întîlnim pe dru unui volum sporit şi municipiu. Va oferi, in fie
murile publice autovehicu diversificat de maşini, j care după-amiază, filme a-
le care au prinsă, alături plan o şarjă de oţel pe lună utilaje şi piese de decvatc virstei, iar trenu-
de numărul de circulaţie, schimb necesare efectu- * leţul, reamenajat, îşi vc
o tăbliţă cu o inscripţie ării reparaţiilor şi în parcurge itinerarul prin
referitoare la kilometrii cu energie electrică economisită“ treţinerii J agregatelor aceeaşi lume de basm.
parcurşi fără intervenţia siderurgice. Aceste ac Cu dichis şi grijă, cu
vreunei reparaţii capitale. ţiuni se concretizează j simţ părintesc, — organe
Această inscripţie repre Reducerea consumului ener urmărirea riguroasă a consu în producerea peste pre- I le locale de partid şi dt
zintă, din alt punct de getic a devenit rapid un mului pe fiecare şarjă şi vederile planului pe a- stat, de învăţămînt şi pio
vedere, o distincţie specia obiectiv major de acţiune la cuptor. cest an a G60 tone ma nieri, organizaţii comercia
lă pentru omul care se a- oţelăria electrică a C.S. Hu şini şi utilaje. le, alte întreprinderi şi in
— Toate aceste măsuri, a-
flă la volanul maşinii res- nedoara. Aici, unde se con- plicate cu operativitate, s-au Pentru anul care vi stituţii — au aranjat lucru
suină uriaşe cantităţi de ener dovedit deosebit de valoroase ne, colectivele secţiilor rile în aşa fel incit copiii
gie pentru elaborarea meta — afirma inginerul tehnolog prelucrătoare de ia să se simtă... ca la ei a-
inaugurare
—
casă.
La
„150000km Sără lului de înaltă calitate, mun Iosif Vaida. In luna noiem C.S. Hunedoara şi-au frumos ar fi ca şi in con
inginerii,
şi
citorii,
maiştrii
să
cu
în frunte cu comuniştii, şi-au brie, consumul specific a scă propus milioane producă mai j tinuare — copiii au gă
lei
13
reparaţie propus tehnice materializeze mă zut faţă de norma (planifica multe piese de schimb I sit în ce oraşul lor exact
să
tă cu peste 20 kWh pe tona
cum
ceea
căutau
aşa
organizatorice
suri
şi
de oţel, fiind cel mai mic
capitală“ care să conducă la economi consum de energie înregistrat faţă de realizările aces- ; le-a dorit şi Mo? Ger Hă
tui an. Volumul piese- ;
în salutul său adresat mi
sirea unei mari cantităţi de
energie electrică. Oţelarul co pînă acum în oţelărie. lor noi asimilate va de- I cilor cetăţeni de pe
păşi 5 milioane lei. Se j
munist, Gheorghe Obîrşan, a Aşadar, iniţiativa oţelarului află în stadiu avansat j scena acestui spCtacol
lansat în acest sens la înce
I pective, un fel de „meda- putul lunii noiembrie iniţia comunist Gheorghe Obîrşan de pregătire realizarea inedit: lumea mare a
■ lie“ ce-i răsplătea efortu- tiva „Fiecare echipă de oţe- unui program de autou- I celor mici, oraşul copiilor.
j rile depuse zilnic pentru lari să producă zilnic peste AL. VALERIU tilări în valoare de 25 j
j îngrijirea şi întreţinerea plan 0,5 tone de oţel electric milioane lei. ( Aspect <Mn sală, tn timpul festivităţii. N. STANCIU
I în cît mai bune condiţii cu energie economisită*. Foto: VIRGIL ONOIU
; a autovehiculului său. (Continuare in pag. a 2-a)
Preluată de către toate cele
j Pentru a da un curs nou 12 formaţii de lucru de la
j acestor preocupări ale cele 4 cuptoare din oţelărie,
| majorităţii conducătorilor iniţiativa a fost susţinută pu prietate personală prin procesul de producţie. jm lî sint femoi. Dar mese
lume
j auto, în cadrul colectivului ternic de măsuri şi acţiuni SERBĂRI ŞCOLARE O.C.L.P.P., constituirea de Deosebit de util a fost ria cea mai îndrăgită de lui adneind pe Debut tot VREMEA
atîţia
de
mlelv.'şl.
j de muncă al Autobazei eficiente. Despre acestea, Ultimele zile ale aces avansuri pentru cumpăra faptul că, luîndu-se în muncitoare este. totuşi, bun augur.
dtn
apartamente
j Brad a apărut valoroasa tei săptămînl au fost gaz rea de locativ de stat, discuţie inovaţiile, aplica DE LA cea de bobinator. Aici, Pentru 24 ore
dintre
cei
fondul
18
cursanţi
—
curs
apli
şi
; iniţiativă: „150 000 km fă- maistrul Nicolae Avramescu, dele unor frumoase dc precum şi pentru con te sau s-a în stabilit, de concret, 18 sint femei. LEONTIN CIORTAN - Vreme relativ căldu
care
serbări
şcolare
plăcute
; ră reparaţie capitală". A- secretarul comitetului de sfirşit de trimestru., Ua strucţia de locuinţe per la fiecare, unde pot fi CEL MAI BUN roasă, cu cerul noros.
I ceastă chemare la între- partid din secţie, relatează: liceele industrial minier, sonale In regie proprie generalizate şi ce trebuie CONSFĂTUIRE NAVOMODELIST Vor cădea ploi locale.
în valoare dc 38 255 000 lei.
j cere vizează, după cum — Am făcut mai întîi o a- pedagogic, „Decebal“, nr. întreprins în acest scop. experienţă CU POPULAŢIA DIN ŢARĂ Vîntul va sufla moderat,
de
Schimbul
cu
intensificări
2 din Deva, serbările şco
tempora
j se observă, prelungirea pe- naliză critică şi în detaliu lare — care s-au bucurat s-a desfăşurat pe ramuri O ZI Multiplul campion repu re, din sud-vest şi vest.
la
Astăzi
după-amiază,
j noadei de funcţionare nor- a consumurilor realizate. Am de un numeros public din SCHIMB DE EXPERIENŢĂ de activitate: exploatare, orele 16.00, cooperativa blican de navomodelism. Temperatura staţionară;
elevilor,
i mală a autovehiculelor, stabilit care sînt punctele sla rindul profesorilor — părinţilor INTRE INOVATORII preparare, prospecţiuni „Mureşul“ din Deva or Maestrul sportului Leon- noaptea, minima va oscila
geologice.
şi
intre minus 1 şi 4 gra
au
fost
| fapt ce, are ca importan- be şi ne-am concentrat atenţia mult apreciate datorită DIN SECTORUL ganizează in sala „Arta“ tin Ciortan (Jiul în Petro de, iar ziua, maxima, în
primit,
a
şani),
urma
cu
j tă consecinţă diminuarea asupra lor. Este vorba de pre seriozităţii cu care au fost MINEREURILOR LOCUL I - o consfătuire dc popu titlurilor cîştigale şl în tre 6 şi ii grade.
laţia.
urmată
parada
; cheltuielilor necesare pen- gătirea mai bună a încărcă pregătite. Două zile, la Centrala BOBINATOARELE LA model. Vor fi prezentate acest an, laurii federaţiei
: tru întreţinerea şi repara- turii, ajustarea rapidă a cup PENTRU CONSTRUCJ1A minereurilor Deva, a avut cele mal noi creaţii de de specialitate, fiind cla Pentru următoarele
sat pe primul loc pe lis
i rea mijloacelor de trans- toarelor şi evitarea pierderi loc un rodnic schimb de La I.V. Căian işi desfă- confecţii şl pentru în bărbaţi, ta celor mai buni 10 spor două zile
linia
femei
copil
prezent,
I port din dotarea autoba- lor de căldură, supravegherea DE LOCUINJE experienţă între de responsa oşară, 5 în cursuri de activi mod»! anului 1974. tivi ai anului la discipli
tatea
inova
califi
bilii
cercurilor
I zei. La aproape doi ani d In conformitate cu pre tori şi inventatori din uni care pe care ic frecven na pe care maestrul din
atentă a instalaţiilor de ali ALTA Valea Jiului o practică cu Vremea devine instabi
vederile Legii nr. 4/1973, tăţile din ţară ale acestei tează 100 de muncitori, PRIMII 5 MIEI atîta pasiune de ani de lă, cu cerul temporar no
î AL. J1ANU mentare cu energie electrică, unităţile C.E.C. au acor centrale. Tema schimbu dintre care 23 sînt femei. zile, ceea cc l-a adus şi ros. Vor cădea precipi
dat, în acest an, credite lui de experienţă: genera Printre cei 16 cursanţi
a
La
taţii
sub
intensificarea procesului de salariaţilor pentru con lizarea inovaţiilor care care se pregătesc în me C.A.P. ferma de 5 ovine au numeroase satisfacţii. Fe ploaie locale lapoviţă. formă de
licitări
ol
Orăştie,
mai
bun
na-
celui
şi
Tempe
(Continuare in pag. a 2-a) topire, extinderea procedeu struirea de locuinţe pro şi-au dovedit eficienţa în seria de operator chimist, luat-o înaintea calendaru vomodellst din ţară ! ratura va scădea uşor.
lui de insuflare a oxigenului, J