Page 76 - Drumul_socialismului_1973_12

imssiœ^BamBammaaegaaitsaBtasammaammmeamsBmammBBBM
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 895 • DOMINICA 28 DECEMBRIE 1973
2
«ix^TOrig^mïU'tf.iL'm'gtîa.TBBartTTOg^aatii'ciiiKgmgag

MAI MIILII ACŢIUNI CULTURAL-

ÍUUCATIVI DEDICATE MUICII
PARTE
SI VIITII

Colectivul sectorului II al tie. Se Intîmpla, adeseori, ca
minei Lupeni nu are nevoie ele să rămînă... tot pe hîr-
de prezentare. Cartea sa de Convorbira cu tovarăşul NICOLAE GALAN, tie. Acum preferăm munca La Gurabarza, cea mai Se ştie că rostul unui
vizită o constituie cele pes­ secretarul organizaţiei de bazâ din sectorul II al minei Lupeni directă, cu fiecare în parte, frumoasă construcţie din club este să desfăşoare o
te 13 000 tone de cărbune iar periodic, în adunările aşezarea cu circa o mie de activitate cultural-artistică
cocsificabil extrase în a- generale sau în şedinţele bi­ locuitori este clubul mun­ multilaterală, să cuprindă
cest an. In această producţie roului organizaţiei de bază, citoresc. Dintre acţiunile cît mai mulţi oameni, în­
suplimentară se reflectă pri­ ploatare care cel puţin la ganizaţia de bază a determi­ îi întrebăm şi ce au făcut, iniţiate de acest club, una deosebi tineret, să contri­
ceperea, hărnicia, entuzias­ ora actuală este principalul nat conducerea sectorului să cum au dus la îndeplinire ne-a atras în mod deosebit buie la educaţia socialistă
mul şi' voinţa întregului co­ furnizor de materie primă asigure o repartizare judi­ sarcinile. Rezultatele sînt atenţia. Este vorba despre a maselor, la răspîndirea
lectiv de a răspunde prin pentru cocseriile Hunedoa­ cioasă a brigăzilor de înain­ mult mal bune... îndruma­ „Dialogul conducător-salari- culturii şi ştiinţei, să-şi or­
fapte dhemării adresate de rei, organizaţia noastră de tări, să le completeze efec­ rea, controlul îmbracă şi at“. In ce constă această ganizeze în aşa fel munca
partid minerilor. In fiecare bază pune în centrul activi­ tivele şi să creeze condiţii alte forme. Recent, am ana­ iniţiativă, ne lămureşte Gh. cultural-artistică încît oa­
tonă de cărbune extrasă' în tăţii sale folosirea acelor optime de lucru la aceste lizat cum muncesc comuniş­ Bucureşteanu, directorul clu­ menii muncii să-şi poată
plus este înglobată şi acti­ mijloace, căi şi metode ale locuri de muncă, iar prin tii din unele brigăzi, cum îşî bului. petrece timpul liber cît mai
vitatea neobosită desfăşu­ muncii politice, care asigură comuniştii care fac parte din aduc aportul la îndeplinirea — Bilunar, duminica, cu plăcut şi în acelaşi timp
rată zi de zi de organizaţia atingerea obiectivelor fixate aceste formaţii s-a asigurat sarcinilor de producţie. O prilejul deplasărilor pe ca­ educativ. Concretizarea a-
de partid, de fiecare comu­ de partid privind creşterea o puternică opinie în favoa­ asemenea analiză, neaştepta­ re le efectuează formaţiile cestor deziderate se împie­
nist din sector pentru edu­ extracţiei de cărbune cocsi­ rea disciplinei şi îndeplinirii tă, a avut un efect foarte noastre artistice, factori de dică însă de unele greutăţi
carea otamcnilor şi pentru ficabil. sarcinilor înainte de termen. bun. De asemenea, la sfîrşi- răspundere din conducerea despre care directorul Gh.
antrenarea lor la transpune­ In acest an, colectivul sec- Rezultatul: în luna noiem- tul fiecărei decade, biroul or­ întreprinderii miniere Bar­ Bucureşteanu. ne-a vorbit
rea în viaţă a programelor ganizaţiei de bază, împreună za ne însoţesc, stau de vor­ deschis (Gh. B. este un
de măsuri stabilite pe baza cu conducerea sectorului şi bă în cadrul unor dezbateri activist cultural cu o boga­
indicaţiilor conducerii parti­ şefii de brigăzi, analizează publice cu salariaţii între- tă experienţă, cunoaşte bi-
dului. O discuţie pe această stadiul îndeplinirii planului.
temă cu tovarăşul Nicolae Cu această ocazie se dezbat
Gălan, secretarul organizaţiei practica muncii de partid cele mai diverse probleme:
de bază, pune în evidenţă o cum s-a muncit, cum s^au La Clubul muncitoresc din Gurabarza
parte din experienţa acestui asigurat condiţii la fronturi­
puternic nucleu de comu­ le de lucru, asistenţa tehni­
nişti care constituie creierul torului s-a confruntat eu brie, sectorul a depăşit cu că, aprovizionarea, transpor­
şi inima colectivului. multe probleme spinoase .pri­ 15 ml planul lucrărilor de tul, disciplina. Din toate a- prinderii, cum s-ar »pune, ne „secretele“ profesiei
Punctul de plecare şi ba­ vind organizarea producţiei, pregătiri, continuînd în a- cestea, biroul organizaţiei de „la ei acasă“. Se ştie că sale).
za activităţii organizaţiei , crearea condiţiilor de muncă celaşi timp seria rezultatelor bază trage concluzii pe ba­ foarte mulţi mineri de la — Avem o populaţie pu­
noastre de bază — ne spune la fronturile de lucru, exe­ frumoase la extracţia de căr­ za cărora stabileşte sarcini noi sînt navetişti şi domi­ ţin numeroasă; foarte mulţi
interlocutorul — le constituie cutarea întregului volum al bune. S-a văzut, aşadar, că concrete privind munca po­ ciliază în satele din împre­ navetişti, deci oameni ca­
hotărârile organelor superioa­ lucrărilor de deschidere şi atunci cînd organizaţia de litică. jurimi. După dialog, are loc re după slujbă pleacă în
re de partid şi propriile pregătire, disciplina şi alte­ partid acţionează ferm prin Fără îndoială, nu toate programul artistic propriu- alte localităţi unde au şi
noastre hotărîri care vizea­ le. Toate aceste probleme comunişti, folosind din plin merg aşa cum am dori noi. operaţie de laminare, sub conducerea competentă, ca întot­ zis. Pînă acum am între­ acolo la dispoziţie diverse
In laminorul „800“ »1 C. S. Hunedoara, se desfăşoară o nouă
ză creşterea extracţiei de şi-au găsit locul în activita­ toate pîrghiile muncii poli­ Mai există scăpări, mai a- deauna, a prlm-lamlnatorulul Ioan Mită şl a manevranţllor prin­ prins asemenea acţiuni în mijloace de cultură şi di­
cărbune. Tovarăşul Nicolae tea noastră polltico-organl- tice, rezultatele nu se lasă vem şi în rîndurile noastre cipali Dragalln Pop, Abel Volnea şl Ioan Mari?. localităţile Vălişoara, Lunco- vertisment. Nu prea vine
Ceauşescu ne-a înfăţişat, la zatorlcă, fiind larg dezbătu­ aşteptate. unii tovarăşi care nu se mo­ Foto: N. NEGRU iu de Jos, Cîinelu de Sus, lumea la teatru. Am fost
întîlnirea din toamna anu­ te în adunările generale ale In activitatea pe care o bilizează suficient pentru a Ribiţa, Rişcullţa, Crişan, uneori obligaţi să amînăm
lui trecut cu minerii, per­ organizaţiei, cu comuniştii, desfăşurăm în sprijinul pro­ fi exemplu demn de urmat. Lunca Moţilor, Vaţa de rularea filmului din lipsă
spectiva îndrăzneaţă a dez­ cu masa minerilor. ducţiei folosim larg agitato­ Căutăm prin toate mijloace­ Jos, Birtin, Zdrapţi, Buceş, de spectatori. încercăm să
voltării extracţiei de cărbu­ Una din problemele căreia rii pentru a lămuri, mai ales le să activizăm pe toţi mem­ „Fiecare echipă să realizeze peste Blăjeni, Bucureşci, Şesuri, ne orientăm acţiunile la ni­
ne cocsificabil. Această per­ organizaţia de bază îi acordă prin discuţii de la om la om, brii de partid şi prin ei să Rovina. Peste puţină vre­ velul grupelor sindicale, să
spectivă a căpătat noi di­ o atenţie deosebită este cre­ problemele cu care ne con­ antrenăm la realizarea sar­ me vom merge la Hărţă- atragem elevii Grupului
mensiuni în lumina recente­ area condiţiilor pentru asi­ fruntăm, sarcinile ce le avem cinilor întregul colectiv al plan o şarjă de oţe! pe lună gani. şcolar minier la activităţi­
lor măsuri luate de condu­ gurarea îndeplinirii planului de rezolvat. Ei sînt primii sectorului, fiind convinşi că Ce se discută în cadrul le clubului.
cerea partidului şi statului de producţie pe anul 1974. care aduc la cunoştinţă mi­ în felul acesta vom îndepli­ dialogului ? O diversitate Desigur, există greutăţi
privind dezvoltarea bazei de Am- apreciat că esenţială în nerilor măsurile adoptate, ni exemplar sarcinile pe a- de probleme : de producţie, obiective (generate în mod
combustibil şi energie pri­ această privinţă este realiza­ sarcinile trasate de biroul nul 1974, menţinîndu-ne pe protecţia muncii, transport fericit de întregul complex
mară a ţării. rea integrală a programului organizaţiei de bază între a- locul de sector fruntaş în (Urmare din pag. 1) economisească peste 300 000 în comun, asistenţă medi­ de mijloace puse la dispo­
Fiind o organizaţie de lucrărilor de pregătiri. Ana- dunările de partid. Am avut întrecerea socialistă. kWh energie electrică. Sti­ cală şi socială, aproviziona­ ziţia cetăţeanului de către
re ş.a.
partid minieră, desfăşurîn- lizînd în luna octombrie sta­ şi poticneli. înainte, aceste s-a concretizat în rezultate mulată de această realizare de Acţiunea întreprinsă de stat). Totuşi, n-ar strica da­
du-ne activitatea într-o ex- rea de lucruri existentă, or- sarcini erau scrise pe hîr- M. CRISTESCU certe. Numai într-o singură prestigiu, organizaţia de partid club urmăreşte în sine nu că spre Gurabarza s-ar di­
lună, oţelaril au reuşit să e- a oţelăriei a hotărît să con­ teorie la modul general, ci rija piese de teatru sau
filme nu la întîmplare, ci
fere iniţiativei un caracter faptul concret, problemele pe baza unor sondaje de
mult mai mobilizator, mai concrete ale muncii şi vie­ opinie.
realist şi în deplină concor­ ţii de zi cu zi ale oameni­ Fără să neglijăm greută­
danţă cu marile exigenţe ale lor. Faptul merită reţinut. ţile amintite în desfăşura­
(Urmare din pag. 1) prevederilor pe anul viitor. Dar în „interior” ce ofe­ rea activităţii cultural-ar-
Astfel, s-a ajuns ca „fiecare ră clubul ? Un cerc radio- tistice ia Gurabarza, consi­
— Sarcinile privind valorificarea resurselor energetice echipă să realizeze peste plan tv. (instructor Alex. Tudor), derăm că asupra unui ele­
ne determină să avem mereu în atenţie această problemă. o şarjă de oţel electric pe lu­ unul de dactilografié (in­ ment esenţial trebuie să se
Noi am făcut mult în acest sens, mai ales în acest an, nă cu energie economisită“. structor Elena Marcu), al­ insiste: manifestările cul-
cînd din cei peste 500 ml de lucrări miniere, o bună Aceasta înseamnă pe întregul tul de croitorie (instructor tural-artistice să fie adec­
parte au avut rolul de a intercepta noi blocuri sau a an care vine un spor de pro­ Margareta Zavornic), un cerc vate specificului muncii şi
face accesibil lucrul la noile locuri de muncă. In noiembrie ducţie faţă de sarcini de foto şi unul de muzică. Di­ vieţii minerilor din Apu­
1973 s-a încheiat şi definitivat de către centrul de cerce­ 5 000 tone oţel de înaltă cali­ mineaţa şi după-amiaza se seni. Succesul „dialogului
Adunarea activului de dustrială cu 43 la sută. De de oameni. Ca atare, tre­ tări şl proiectări miniere pentru huilă Petroşani studiul tate şi o economie de 3,6 mi­ poate juca tenis de masă, între conducători şi salari­
partid din comuna lila — asemenea, cooperativa de buie să existe mai multă tehnico-economic de exploatare, care a fost avizat. De ase­ lioane kWh energie electrică. şah, rummy, se poate citi aţi“ poate însemna un pre­
prilej de analiză şi reflec­ consum a depăşit planul pe preocupare pentru instrui­ menea, avem în vedere că va trebui şi în continuare să Pentru realizarea acestor o- în sala de lectură a biblio­ cedent pozitiv.
ţie la ceea ce s-a înfăptuit 11 luni la achiziţii cu 551a rea profesională şl politică executăm lucrări de întreţinere pentru ca rezerva să poată biective, colectivul oţelăriei tecii o carte, o revistă. C. DROZD
şi la ceea ce trebuie reali­ sută, Iar la prestaţii de ser­ a maselor, pentru creşterea fi extrasă în condiţii normale. electrice şi-a mobilizat toate
zat în anul viitor pentru vicii cu 33 la sută. Rezulta­ gradului de conştiinţă, a — Ce întreprindeţi pentru creşterea randamentelor in forţele şi priceperea.
dezvoltarea economico-so- te bune au obţinut şi colec­ răspunderii faţă de sarcini subteran, a eficienţei activităţii?
¿ială a comunei — a prile­ tivele secţiilor de covoare în toate domeniile de acti­
juit un larg schimb de o- şl tricotaje de la complexul vitate. Pentru lucrătorii din ...................................1
pindl, evidenţiind interesul, meşteşugăresc, secţia de agricultură 1974 trebuie să sc în stabilirea Săptămfna hărniciei j
preocuparea şl răspunderea reţele electrice, staţia şi fie un an de producţie re­
comuniştilor .pentru înfăp­ districtul C.F.R., oficiul cord. Lucrările de pregăti­ lucrărilor de înfrumuseţare
tuirea neabătută a politicii P.T.T.R. şl alte unităţi. re a solului şi însămînţarea In cadrul „Săptăminii re­
partidului şi statului nos­ Cooperativele agricole au culturilor de toamnă s-au Locuitorii comunei BAcIa slnt flecare han, materialele şi tim­ cord“ — iniţiată de Comi­
tru. In darea de seamă pre­ livrat la fondul de stat făcut în condiţii agrotehni­ cunoscuţi ca buni gospodari. O pul de lucru. Numărul total al tetul judeţean al U.T.C.,
zentată şi în discuţiile pur­ 4 241 hl lapte de vacă, 202 ce bune. Aceasta dă spe­ dovedeşte aspectul Îngrijit al zilelor de muncă ce s-a propus tinerii hunedoreni înscriu
ce
cu
să
e-
tate de tovarăşii Tralan hl lapte de oale, 78 tone de ranţa obţinerii unor pro­ satelor Îşi care schimbă fiecare mal an mult în adunările obşteşti cetăţeni se este fapte meritorii. La I.M.
şl
fectuezc
trece
către
dc
Iorgovan, secretarul orga­ carne, 3,3 tone lînă, iar ducţii mari. Dar majorita­ valorificate înfăţişarea în hine. Numai în de 2179. Aceste zile cît şl su­ Hunedoara 110 tineri mi­
nizaţiei de partid de la tea suprafeţelor însămînţa- ultimii ani cl au înfăptuit nu­ ma de 23 000 lei, contribuţia neri au extras, după şut,
utilizate
CA.P. Brîznic, Aron Do- te n-au fost fertilitate din meroase lucrări de interes ob­ bănească vor fi repararea in 60 tone minereu şi au rea­
şl
ştesc care au contribuit Ia în­
pentru
principal
brotă, preşedintele coopera­ Adunări de dări cauza lipsei de îngrăşămin­ frumuseţarea comunei. In 1973, întreţinerea a cel puţin 12 km lizat lucrări de reparaţii
tivei de consum, Aurel Pă- te chimice. Trebuie folosit de pildă, s-au construit prin de drumuri, procurarea mate­ în valoare de fi 500 lei, iar
unul
răoan, secretarul comitetu­ timpul prielnic care a mai contribuţia în bani şi în mun­ rialelor de necesare ridicării Băcia, 30 de utecişti de la grupul
că două săli de clasă la Şcoa­
local
grădiniţă Ia
lui de partid de la C.A.P. de seamă ate rămas pînă la sfîrşitul a- la generală din Băcla, tot aici construirea unei punţi peste şcolar siderurgic au săpat
Sîrbi, Viorica Grecu, secre­ nului şi primele luni din s-a amenajat un parc, s-au rîul Strei, In dreptul satului 20 mc de pămînt. La E.M.
de
500
tara organizaţiei de partid 1974 pentru fertilizarea tu­ plantat ornamentali. pomi fructiferi Totia. mare volum - dc lucrări se Petrila au fost reparate, tot
Uu
Pentru
anul
şl
de la liceu, Valentin Cioba­ turor semănăturilor cu în­ viitor, locuitorii comunei şi-au vor efectua şl prin muncă vo- după orele de program. 3
nii, inginerul şef al C.A.P. grăşăminte chimice. Mare — Ne-am gîndlt încă din acest an ca împreună cu Fabrica propus să realizeze şi mal luntar-patrlotlcă. Astfel, în a- perforatoare, în atelierul
vor
lu­
executa
Ilia, Ionel Sorinca, secreta­ gospodăriile populaţiei au atenţie trebuie acordată destîlpi 'hidraulici din Vulcan să realizăm o grindă păşitoare multe al lucrări. Gospodarii de nnl 1974, se reparaţii şl întreţi­ de bobinaj al I.U.M. Petro­
întruniţi
în
comunei,
frunte
crări
de
rul organizaţiei de partid contractat 324 bovine adul­ transportării gunoiului de adaptabilă condiţiilor de lucru de la noi. Utilajul este în adunarea pentru definitivarea nere a drumurilor comunale ; şani — 3 maşini electrice,
de la S.M.A. Ilia, Paul te şi tineret şi 200 porci. grajd pe terenurile destina­ lucru şi va fi experimentat pe un front cu o lungime de şi adoptarea programului co­ se vor turna peste 100 ml de iar 30 de tineri de la sec­
sc
noi
Marcovici, şeful C.L.F., De asemenea, s-au livrat te culturii legumelor, car­ 10 m. Putem estima în acest caz o dublare a randamente­ munal de lucrări cc se vor c- trotuare, verzi şl se vor amenaja planta ţia mase plastice a I.C.
xecuta Sn noul an în sate, au
vor
spaţii
precum şl alţi vorbitori însemnate cantităţi de ce­ tofilor şi sfeclei de zahăr, lor faţă de actuala metodă cu abataje cameră. După expe­ ales comitetele de cetăţeni, or­ peste 500 de pomi fructiferi şi Orăştie au lucrat, timp de
s-a evidenţiat creşterea ro­ reale, cartofi, legume şi asigurării seminţei şi pre­ rimentare acest utilaj va fi generalizat în locurile cu o ganisme obşteşti cărora le re­ ornamentali. Valoarea muncii 1G ore, piese pentru maşi­
lului de organizator şi mo­ alte produse. gătirii patului germinativ şi tectonică constantă. In alte blocuri, în funcţie de confi­ vine sarcina de a de organiza şl voluntar-patriotice ce urmează nile Dacia 1 300 cu mate­
munca,
coordona
veghea
să se efectueze în 1974 se va
a
bilizator al organizaţiilor Bilanţul putea fi şl mai însămînţării culturilor de guraţia stratului, vom stabili lungimi optime pentru aripile cu spirit de răspundere asu­ ridica la suma de peste 530 000 rial economisit.
de partid, a răspunderii co­ rodnic dacă unele unităţi primăvară în cele mai bu­ de abataj, în raport de ele realizînd şi pregătirile res­ pra modulul cum se foloseşte lei.
muniştilor faţă de sarcini, nu diminuau, prin nereali- ne condiţiuni. In zootehnie pective.
militanţi neobosiţi pentru zările lor, rezultatele înre­ atenţia trebuie îndreptată De o importanţă deosebită va fi şi noua măsură luată
propăşirea comunei. Aces­ gistrate la nivel de comu­ spre realiztarea efectivelor pentru concentrarea transportului pe benzi la un singur
tea se oglindesc pregnant în nă. Intre acestea au fost a- şi a producţiei, luîndu-se punct la cele 2 sectoare. Se economisesc în acest mod
rezultatele economice înre­ mintite coloana T.A. Ilia şi măsuri pentru lotizarea va­ peste 200 000 kWh energie electrică anual. Prin raţionali­
gistrate. Atît planul pe cooperativele agricole care cilor care dau mai mult zarea consumurilor de aer comprimat la fiecare loc de
1972, cît şi prevederile pe n-au realizat integral pro­ lapte şi hrănirea lor în muncă, întocmirea unul grafic de funcţionare a compre-
cele 11 luni din acest an la ducţiile planificate în sec­ mod corespunzător, gospo­ soarelor reuşim să economisim alţi 180 000 kWh energie
nivel de comună au fost torul vegetal şi în cel zoo­ dărirea cu grijă a nutreţu­ electrică.
îndeplinite şl depăşite. rilor. Adunarea a adoptat
tehnic. hotărîri corespunzătoare în — Ce s-a preconizat pentru ca zestrea tehnică a minei
S.M.A. Ilia a realizat pla­ Atenţia organelor şl or­ toate problemele analizate,
nul pe primii trei ani ai ganizaţiilor de partid, a menite să conducă la dez­ să fie folosită cu randamente superioare ?
cincinalului cu aproape 2 tuturor comuniştilor este voltarea şi mai puternică — Dată fiind tectonica zăcămîntului, mecanizarea a pă-
luni mai devreme, iar pre­ polarizată în prezent de din punct de vedere econo­ ■ truns mai puţin în subteran, mă refer la lucrările de ex­
vederile de plan pe prime­ grija pentru îndeplinirea mic, social şi cultural a ploatare propriu-zise. In schimb, transportul este complet Lucrările conferinţelor co­ denţă multiplele posibilităţi Cu multă responsabilitate
le 11 luni din acest an au în cele mai bune condiţii comunei Ilia, pentru ca şl mecanizat, plus că beneficiem şi de alte utilaje. De aceea, munale ale Frontului Uni­ pentru dezvoltarea edilitar- au fost dezbătute proble­
fost îndeplinite în propor­ a .prevederilor planului de în anul viitor să ocupe un avem în vedere ca revizia şi repararea acestora să fie tăţii Socialiste — înscriin- gospodărească a centrului mele edilitar-gospodăreşti şi
ţie de 101 la sută. C.L.F. stat pe 1973 şi asigurarea loc de frunte în întrecerea executată conform graficelor, să organizăm puncte de apro­ du-se pe coordonatele sta­ de comună al satelor Peştea- da înfrumuseţare a locali­
şi-a depăşit planul de des­ condiţiilor ca anul 1974 să cu celelalte comune din vizionare în subteran cu piese de schimb de uzură mare. bilite de Plenara Consiliu­ na, Peşteniţa, Stei şi Hăţă- tăţilor. Tovarăşul Sigismund
facere cu amănuntul la fie mai bogat în realizări. Vom reuşi în acest fel să înlăturăm opririle accidentale şi lui Naţional al Frontului gel. Raportul prezentat, pre­ Suşman, după ce a prezen­
legiune şi fructe cu 13 la Totul — cum spuneau mai judeţ. dfeci să asigurăm producţiei un ritm normal. Unităţii Socialiste — de­ cum şi tovarăşii din Peşte­ tat obiectivele acestui do­
J responsabilitatea politică şi cel Stolcovici din Densuş, tat că sînt încă o seamă de
sută, iar la producţia in­ mulţi vorbitori — depinde N. BAD1U monstrează maturitatea şi niţa, Silviu Vîrvoni şl Mar­ meniu de activitate, a ară­
cetăţenească a comuniştilor, au demonstrat că sînt posi­ cetăţeni care nu-şi aduc pe
uteciştilor, a tuturor celor­ bilităţi pentru creşterea pro­ deplin contribuţia în reali­
lalţi participanţi în aborda­ ducţiilor la hectar, pentru zarea unor astfel de lu­
rea problemelor legate de o mai bună furajare a ani- crări, iar tovarăşii Ioan
km fără reparaţie capitală“ dezvoltarea agriculturii, de Crăciunel şi Leoniţa Dă-
ridicarea nivelului de viaţă nescu, secretara comitetului
social-culturală a satelor
(Urmare din pag. I) care concură la materiali­ judeţului. Conferlnţele organizaţiilor comunal al U.T.C., au făcut
zarea Iniţiativei. Este vor­ propuneri şi s-au angajat
existenţă a iniţiativei, este ba de muncitorii din ateli­ Conferinţele dezbat pro­ comunale ale Frontului să mobilizeze cetăţenii, ti­
firesc să ne întrebăm ce re­ erele de întreţinere şi re­ blemele vitale ale tuturor neretul, la înfăptuirea o-
zultate au fost obţinute ca paraţii, de specialiştii uni­ sectoarelor de activitate din Unităţii Socialiste biectivelor din acest an şi
urmare a aplicării ei ? tăţii care pot şl trebuie comune, atribuţiile factorilor din perioada următoare.
— Ne putem mîndri cu să-şi aducă contribuţia la constitutivi al Frontului, ele Au fost aduse unele cri­
faptul că pînă în prezent prelungirea vieţii maşini­ constituie un prilej deose­ tici în legătură cu funcţio­
30 de autovehicule — 15 lor. De fapt, trebuie pre­ bit de a-şi spune cuvîntul malelor, arătînd că nereali- narea reţelei cooperaţiei de
autobuze şi 15 autocamioa­ cizat că după un anumit toţi cei interesaţi în mai zârile se datoresc afară de consum, aprovizionarea cu
ne pentru marfă — au par­ număr de kilometri par­ buna organizare şi desfăşu­ condiţiile climatice necores­ mărfuri de sezon, propunîn-
curs fără reparaţii capitale curşi, maşinile au nevoie rare a întregii vieţi obşteşti. punzătoare şi oamenilor, ca­ du-se ca organele competen­
între 160 000 — 200 000 km, de anumite reparaţii, dar Intr-adevăr, delegaţii pre­ re nu şi-au făcut pe deplin te să controleze mai îndea­
deci au depăşit cu mult nu capitale. Atenţia cu ca­ zenţi la conferinţe continuă datoria. Cel mai convingă­ proape activitatea merceolo­
prevederile iniţiativei — re se execută aceste opera­ la un alt nivel această lu­ tor aspect a fost acela al gilor şi a gestionarilor.
ne-a declarat tovarăşul ţii, priceperea meseriaşilor crare colectivă, începută în comparării rezultatelor di­ Programul de activitate
Gheorghe Berindei, se­ conduc la o folosire înde­ adunările cetăţeneşti pe sa­ ferite obţinute de către unii al consiliului comunal,
cretarul comitetului de lungată a maşinilor. te, de înviorare a muncii, de şi de către alţi cetăţeni la strîns corelat cu programe­
partid pe autobază. Dar, Spre finalul discuţiei cu planificare şi finalizare a producţia de grîu, porumb le consiliilor săteşti ale
cel mai frumos rezul­ secretarul comitet i de unor acţiuni de trebuinţă şi cartofi în condiţii de te­ Frontului Unităţii Socialiste,
tat al întrecerii îl conside­ partid, am notat cîţiva din­ pentru cooperatori, mun­ ren şi climatice echivalente. constituie pentru comuniştii,
răm a fi reducerea cu cir­ tre conducătorii auto la ale citori, intelectuali şi ceilalţi Gheorghe Socaci din Hă- uteciştii, deputaţii, pentru
ca 50 la sută a cheltuieli­ căror maşini aparatele de oameni care trăiesc la sate. ţăgel, Adam Zeicu din Stei toţi cetăţenii din comuna
lor, comparabilă cu valoarea bord au depăşit cifra stabi­ Atît materialele prezenta­ şi alţi vorbitori au insistat, Densuş un plan concret de
unei reparaţii capitale. lită prin iniţiativă : Iosif te spre dezbatere cît şi cea în cuvîntul lor, pentru im­ acţiune pe semestrul I al
— Pentru a înţelege mai Crislea — 199 000 km, Ca- mai mare parte a discuţiilor pulsionarea contractărilor şi anului 1974. Tovarăşul Bă-
bine efectele iniţiativei, rol Herţeg — 170 000 km, achiziţiilor, cerînd totodată iuţ Drăghin, care a fost ales
spuneţi-ne dacă înfăptuirea Iosif Crişan — 151 000 km, din adunarea de la Densuş Comitetului executiv al preşedinte al consiliului co­
ei depinde în exclusivitate care lucrează pe autobuze, au fost axate pe îmbunătă­ Consiliului popular Densuş munal al F.U.S., a arătat
de omul de la volan ? precum şi Avram Cristea ţirea muncii în cooperativele să acorde o mai mare aten­ dorinţa tuturor membrilor
— Rolul principal in evi­ — 189 000 km, Trifu Crişan de producţie, dezvoltarea ţie curăţirii, întreţinerii şi consiliilor de a munci în
tarea reparaţiilor capitale — 195 000 km şi mulţi alţi sectorului zootehnic, creşte­ exploatării judicioase a pă­ mijlocul masei de cetăţeni
îl au, categoric, conducăto­ conducători auto din secto­ rea aportului cooperatorilor şunilor, arătînd că sînt po­ pentru rezolvarea operativă
rii aulo. caro trebuie sa cu­ rul de transport marfă. E- la toate lucrările agricole sibilităţi pentru v~.lo 'ifica- a sarcinilor economico-gos-
noască bine maşina, să o vident, cifrele nu vor stag­ „1001" dc luiloane, aparate de mSsuri, control, semnalizare şl lin singur om: unde au sarcini stabilite. rea tuturor zonelor afecta­ podăreşti din fiecare peri­
îngrijească permanent. Mai na la aceste bariere, ci vor Iulian Săvescu, maistru şef de tură la blocul 1-2 al C.T.E. Mintia. Totodată, s-au scos în evi­ te în acest scop. oadă.
există însă şi alţi factori continua să urce. Foto: VIRGIL ONOIU