Page 79 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 79
/
Proletari din toate iărlle, unljl-vă I Lucrările Comisiei
economico-financiare a
Marii Adunări Naţionale
In ziua de 24 decembrie a ior socialiste. Cu toa.e îm
avut loc şedinţa Comisiei bunătăţirile constatate faţă
economico-financiare a Ma de trecut în aplicarea legii,
rii Adunări Naţionale, sub analiza făcută şi dezbaterile
preşedinţia tovarăşului Aurel din comisie au scos în evi
Vijoli, care a luat în dezba denţă că în activitatea unor
tere analiza făcută la unită unităţi socialiste mai persis
ţile unor ministere, organe tă încă situaţii de încălcare
centrale şi consilii populare ale acesteia, atît în ce pri
judeţene referitoare la mo veşte condiţiile de angajare
dul în care se aplică Legea a gestionarilor, de constitui
nr. 22/1969 privind angajarea re a garanţiilor în numerar
gestionarilor, constituirea ga şi suplimentare, acoperirea
ranţiilor şi răspunderea în din garanţiile constituite a
¡7 vsrareœa legătură cu gestionarea bu pagubelor în gestiuni, cît şi
ANUL XXV Nr. 5 896 MARŢI 25 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI nurilor socialiste. La şedinţă în întărirea răspunderii ca
participat
reprezentanţi
au
ai conducerii ministerelor şi drelor de conducere în ges
tionarea avutului obştesc. In
organizaţiilor centrale ale acelaşi timp, în aplicarea le
r căror unităţi au fost anali gii s-au semnalat unele greu
zate.
Controlul efectuat pe teren tăţi întâmpinate de unităţile
socialiste.
In interiorul a scos în evidenţă preocu Pentru înlăturarea lipsuri
' p4tdnw parea sporită a ministerelor, lor şi greutăţilor constatate,
organelor centrale şi comite
telor executive ale consiliilor s-au elaborat propuneri de
ziarului populare judeţene pentru măsuri corespunzătoare.
respectarea prevederilor le Raportul şi concluziile Co
RISIPEI! • Dezvoltarea ca gale privind angajarea ges misiei economico-financiare
urmează să fie înaintate Con
tionarilor. constituirea garan
lităţilor motrice prin ţiilor şi gestionarea bunuri- siliului de Stat.
MM
mijloace specifice jo
cului de baschet (II).
fabricile
L a merare de de la aglo Raţionalizarea transportului • Laureaţii anului Producţie suplimentară
L.S.
sportiv 1973 — mo-
Hunedoara, unde s-au
înregistrat depăşiri la con deliştii • Handbal — de bunuri de consum
sumul de energie electrică, auto să aibă corespondenţă juniori
se întreprind numeroase mă
suri pentru raţionalizarea (Pagina a Il-a) Industria locală realizea rii cu unităţi ale industriei
consumului energetic. Din ză în acest an o producţie republicane.
relatările tovarăşului Con reală în economisirea benzinei • Perfecţionarea La acest succes a contri
stantin Nagy, inginer şef al suplimentară de circa 4 mi buit în bună măsură fap
uzinei energetice din com Acum, In preajma anului 1974, eate îmbucurător să multilaterală a acti liarde lei, faţă de prevede tul că în cursul acestui an
binat, aflăm că fabricile de constatăm, alături de alte schimbări înnoitoare, existenţa vităţii politice şi e- rile primilor trei ani ai în numeroase localităţi din
aglomerare şi-au propus, şi în cadrul colectivului Autobazei Deva a unui spirit gos cincinalului. Acest spor se ţară au fost date în func
in parte au realizat, oprirea podăresc mai ferm şi complex, manifestat pentru raţio conomice — garan concretizează prin livrarea ţiune fabrici de pîine, spă
nalizarea transportului şi a consumului de carburanţi. ţia înfăptuirii cu
— Din punct de vedere gospodăresc, colectivul nos la fondul pieţei a unor în lătorii, curăţătorii şi vop
succes a tuturor sar
Măsuri ferme tru de muncă s-a schimbat mult în acest an — ne-a de cinilor • Carnet cul semnate cantităţi de bu sitorii chimice, staţii de în
treţinere
şi
reparaţii
auto
clarat tovarăşul ing. Silviu Popescu, şeful autobazei. Oa
nuri de consum, materiale
şi altele, care au contribuit
menii sînt aceiaşi, însă gîndesc altfel cind e vorba de
de reducere a utilizarea carburanţilor şi lubrifianţilor. Sînt gospodari tural ® Semnal de construcţii, precum şi a la îmbunătăţirea aprovizio
consumului mai buni, vin cu propuneri valoroase pentru economisi Plăcintă şl Aurora Bartlzan, de la F.I.L. Haţeg, depun Mariana (Pagina a IlI-a) unor piese şi subansamble nării şi a serviciilor pentru
In executarea lucrurilor de tapiţerie, muncitoarele
strădanii
rea benzinei şi a altor valori pe care le manipulează. Ei
populaţie.
realizate în cadrul cooperă
permanente pentru bunul renume al produselor fabricate aici.
energetic ştiu să „cîntărească“ mai bine importanţa economisirii
resurselor energetice ale ţării fiindcă însăşi exercitarea
profesiei lor este legată direct de carburanţi. De aceea,
mi se par fireşti transformările amintite şi, în acelaşi
exhaustoarelor cind se fac timp, corespunzătoare noilor necesităţi intervenite în „Eu, din adîncul inimii sint mestru din noul an şcolar - nia Feneşan, vorbeşte copii tul. E o clipă unică, înălţă
revizii sau opriri accidentale economie. fericit / Să te salut voios, iu va fi formată numai din pio lor despre evenimentul căruia toare. „Am cravata mea, sînt sport
mai mari de 0,5 ore, func în curtea autobazei, am Intîlnit un grup de patru nieri. Şi manifestarea de azi întregul detaşament îi închi pionier / Şi mă mîndresc cu
ţionarea concasoarelor de conducători auto. Unul dintre ei, Ilie Branga, după cum bită ţară / Că sînt lăstarul au Imbogâţit-o cu cele mai nă activitatea - cea de-a ea, sint pionier“, cîntă copiii,
tău înmugurit / Şi înfloresc in
cocs şi calcar la capacita am aflat, sosise cu puţin timp mai înainte de la Bucu marea-ţi primăvară". frumoase cîntece şi versuri în 26-a aniversare a Republicii iar în sală privirile părinţilor
tea nominală şi eliminarea reşti, unde transportase produse ale C. S. Hunedoara. chinate ţării. despre ce aşteaptă ţara de se umezesc de emoţie. Felici
mersului in gol, reducerea B-am abordat: Versurile, rostite In acea tări, atenţii, îmbrăţişări. Şi Campionatul
cu 40 ia sută a iluminatului — Se spune că Ilie Branga din acest an este un şo seară de copilul ce purta de pionierii îşi primesc cu drag
interior şi exterior, încărca fer de frunte cind este vorba de muncă, de consumul ben git purpurul cravatei pionie colegul in careul lor.
rea la capacitatea nominală zinei... reşti, ne-au însoţit mereu in judeţean de fotbal
a circuitului de transport al — Dacă vă referiţi la asta — rîde cu poftă şoferul — timpul caldei şi emoţionantei Te slăvim, Tot ceea ce a urmat aces
aglomeratului, reducerea nu lucrurile stau chiar aşa. De fapt, şi înainte ne preocu manifestări, închinate apro 93 tui moment pionieresc a fost
mărului de ventilatoare la pam noi de economisirea benzinei, însă acum e o obli piatei aniversări a Republi numai cînt şi vers închinat
sortare calcar, funcţionarea gaţie pentru toţi. Eu lucrez pentru combinatul din Hune cii. Erau 33 de copii, 33 de ti patriei, partidului. 34 de pur Turui - un
numai cu 2 macarale portal doara, şi fac curse lungi, în multe oraşe ale ţării. Pot cravate roşii paspoalate cu patrie iubită tători ai cravatelor roşii au
la depozitul fabricii nr. 2, spune că schimbările acestea în bine s-au produs la toţi, tricolorul românesc. Aşteptau adunat In montajul literar-
cind nu sint intrări masive mai bine-zis, la majoritatea conducătorilor auto. Oame cu emoţie deschiderea acti muzical „Te slăvim, patrie iu examen trecut
de minereu, funcţionarea nii de la volan îşi controlează mai des maşinile, sînt vităţii pioniereşti - ultima din bită“ gîndurile şi simţămin
motoarelor sincrone cu cu atenţi să nu piardă nici o picătură de benzină. Imaginea calendarul şcolar al anului „Detaşament, pentru întîm- la fiii ei, pionierii, despre cum
renţi optimi de excitaţie, re şoferului cu găleata în mînăla rezervorul altei maşini, 1973. Erau de faţă părinţi şi pinarea drapelelor, drepţi I" trebuie să fie, azi şi mîine, tele lor curate pentru ţara lor cu bine. Să
ducerea consumului de e- pentru a-i cere colegului „onimica toată, o găleată de dascăli, iar ei s-au pregătit E un moment înalt, solemn, e- fiii el. frumoasă în care s-au născut
nergie electrică la transpor benzină", a dispărut de pe drumurile publice. Fiecare intens pentru această clipă. moţionant. In timp ce „Trico E chemat in faţa careului şi cresc. A fost o emoţionan
tul gazului, funcţionarea in dintre noi sîntem mai atenţi, ne dozăm mai bine combus De azi voi avea in rîndurile lorul" se înalţă din piepturi al 34-lea copil al clasei — tă închinare, adusă ţării de
stalaţiei de desuflare in tibilul normat, pentru a neajunge să efectuăm volumul lor — ale pionierilor — încă un de copii, sînt aduse drapelele Ştefan Şandor. Cel căruia a- vedem
schemă redusă, întreruperea coleg. Aşadar, toată clasa a lăstarii înmuguriţi pe pămîn-
iluminatului la locurile de MARIN NEGOIŢĂ II-o A de la Şcoala generală partidului şi patriei. Se dau ’ cum I se va prinde cravata in tul republicii şl care înflo
muncă unde nu necesită su AUREL MELIAN nr. 4 din Deva — această rapoarte. Se rosteşte deviza. jurul gitului. Sub faldurile resc In marea ei primăvară. returul...
praveghere permanentă. clasă care a încheiat cu re Comandantul-instructor de de drapelelor partidului şi patri
(Continuara in pag. a 3-a) zultate lăudabile primul tri taşament, învăţătoarea Euge- ei, pionierul depune jurămtn- LUCIA LICIU Campionatul judeţean de
fotbal, prin locul pe care-1
ocupă în cadrul competi
ţiilor sportive, este destinat
să contribuie la ridicarea
Acţiuni ce trebuie întreprinse Cea mai prestigiului fotbalului din
judeţul nostru pe plan na
Obiectivul actual în echunedoreană valoroasă ţional, prin promovarea
individuală de jucători la
echipele
exis
divizionare
pentru sporirea recoltei deprîu inovaţie tente în judeţul nostru sau
prin
echipei
promovarea
campioane judeţene in di
Comparativ cu realizările Necesitatea acordării unei HUNEDOARA. Sîntem vizia C.
din acest an, este prevăzut deosebite atenţii fertilizării la orele bilanţurilor. Se Incercînd să sintetizăm
ca în 1974 producţia de grîu se pune cu maximă acuitate fac bilanţuri asupra a ce părţile pozitive şi negative
să sporească cu peste 10 000 dacă se ţine seama că la în- ea ce am produs şi a ceea ale turului campionatului
tone în cooperativele agrico sărnînţare au fost adminis ce mai avem de recuperat judeţean de fotbal, trebuie
le şi fermele întreprinderi- trate îngrăşăminte cu azot şi 0 La ora cind apar aces Colectivitatea minerilor de încă. Se fac bilanţuri ale să arătăm încă de la înce
>r agricole de stat din ju fosfor pe numai 7 şi respec te rînduri, colectivul de mi la Vulcan a analizat temei investiţiilor de inteligenţă, put că s-a marcat un pro
deţul nostru. Este pe deplin tiv 20 la sută din suprafe neri de la E.M. Vulcan nic căile şi soluţiile de a- Cu planul anual adică pe lărîmul inovaţii gres mai evident faţă de
posibil ca un asemenea de ţele cultivate cu grîu. Iată extrage ultimele cantităţi de doptat, a întreprins măsuri lor şi raţionalizărilor. ceilalţi ani. Astfel, o pri
ziderat să fie înfăptuit cu de ce cadrelor tehnice din cărbune din planul acestui energice pentru materiali Cunoaşteţi care este cea mă constatare îmbucură
succes — aprecia tovarăşul unităţi le revine datoria ca an. zarea tuturor aspectelor ce mai valoroasă inovaţie a toare este aceea că turul
ing. Mircea Silvestru, direc- — aşa s-a stabilit în tehno- Un obiectiv ce solicită conduc la desfăşurarea în- îndeplinit anului în judeţ ? Modifi campionatului, început la
în 1974 eforturi stăruitoare: tr-un ritm susţinut a acti cările constructive termo 19 august 1973 şi terminat
la 25 noiembrie 1973, s-a
productivitatea muncit — vităţii. Aş aminti în această
4 700 tone pe zt. direcţie faptul că încă din dinamice şi hidraulice Ia desfăşurat la un nivel mai
bun decît în perioada res
© Producţia anului viitor luna mai în cadrul minei T. C. Deva cuptoarele Martin de 400 pectivă din anul trecut,
— temeinic pregătită. noastre s-a rezolvat proble- tone de la C.S.H. în ve
tor general adjunct la Direc logia culturii — pe baza ob După ce a raportat îndeplinirea planului primilor trei ani derea creşterii durabilită
ţia agricolă judeţeană. Afir servaţiilor făcute în teren cu ui cincinalului, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Prof. DORU BOLDUREANU
maţia este întemeiată pe o privire la starea de vegeta Trustului de construcţii Deva marchează un nou succes de ţii de funcţionare. Eficien metodist la C.J.E.F.S.
serie de argumente, între care ţie a plantelor să asigure prestigiu : onorarea integrală cu 16 zile mai devreme a preve ţa scontată : 3,1 milioane
şi acela că în toamna tre fertilizarea tuturor suprafe U BAIA RITMICITĂŢII derilor valorice din planul de construcţii-montaj pe acest an. Iei ! (Continuare in pag. a 2-a)
cută însămînţările s-au efec ţelor rămase neîngrâşate, ad- Pină ia finele anului colectivul de constructori de la T.C. ....î
tuat la un nivel agrotehnic ministrîndu-se, în medie, cî- Deva va realiza o producţie suplimentară faţă de prevederi de
corespunzător, patul germi te 60—80 kg substanţă activă 10-12 milioane lei, iar faţă de nivelul planificat pe primii trei
nativ fiind bine pregătit, fo- la hectar. Acum, cît şi în fXTBAEIIEi - MASURI ÉRGICI ani ai cincinalului de 105 milioane lei, ceea ce înseamnă, cu
losindu-se seminţe cu poten luna ianuarie a anului vii alte cuvinte, un avans de peste 3 luni de zile în realizarea cin
ţial productiv ridicat şi asi- tor, este momentul prielnic cinalului.
gurîndu-se densitatea nece cind se poate şi trebuie să Di PIRFICTIiARl A PR8BIICTIEI
sară de boabe la mp. Măsu se finalizeze cu bune rezul Numai in 11 luni din acest an colectivul trustului a dat in
rile amintite se impun să fie tate această acţiune. Exem folosinţă 2 316 apartamente, două şcoli, două creşe, două că
completate şi susţinute însă plul oferit de C.A.P. Sirne- mine, a pus in funcţiune noile capacităţi de la „Avicola" Min
cu noi acţiuni decisive pen ria, unde în luna decembrie Intre problematicile deo ma transportului, punîndu-se tia, întreprinderea chimică şi complexul de porci Orăştie, in
tru soarta recoltei viitoare a.c. s-a încheiat fertilizarea sebit de complexe cu care în funcţiune noul puţ. Fap dustria locală Livezeni, alte capacităţi.
de cereale păioase. In con întregii suprafeţe cultivate se confruntă la ora actuală tul a condus la sporirea
textul acestora, interlocuto cu grîu, este bine să fie ur extracţia cărbunelui din capacităţii de scoatere la lu întreprinderea „Chimica" Orăştie
rul a ţinut să remarce că mat de toate cooperativele Valea Jiului, finalizarea în mină a 5 000 tone cărbune
ps un prim plan al preocu bune condiţiuni a planului pe zi. Noul puţ modern, do
agricole. Harnicii chimişti din Orăştie, care au acumulat pină in
părilor de sezon ale cadrelor Pentru a face o împrăştie- din acest an şi pregătirea tat cu vase cu schip de ma prezent un avans de 45 zile in înfăptuirea prevederilor actu
tehnice din unităţi, coopera minuţioasă, sub toate aspec re capacitate, va fi utilizat alului cincinal, imegistreazâ noi succese in realizarea sarcini
torilor şi mecanizatorilor se re uniformă a îngrăşămin tele, a producţiei viitoare in viitorul apropiat — pen lor de plan şi a angajamentelor. asumate in întrecerea socia
situează fertilizarea culturi telor chimice, este indicat ocupă un loc primordial, de tru că mina Vulcan urmează listă. Unul dintre ultimele rezultate prestigioase pe care le ra
lor, cunoscîndu-se că aportul să fie folosite semănătorile sine stătător. Este firesc deci să-şi amplifice capacitatea portează colectivul de muncă respectiv il constituie îndeplini
îngrăşămintelor în balanţa S.U.-29, cu care să se admi ca eforturile noastre ale tu productivă. rea sarcinilor de plan aferente acestui an.
recoltei este hotărîtor, pe turor să fie canalizate în Un aspect esenţial l-a Pină la 31 decembrie a.c. se prelimina obţinerea în plus a
nistreze azotatul şi superfos- prezent spre aceste dezide
seama fiecărui kg de sub unei producţii globale de 7 milioane lei şi a unei producţii mar
rate, de rezolvarea cărora Ing. EMIL MURU fă de 6 milioane lei, in condiţiile depăşirii indicatorului de pro
stanţă activă putîndu-se ob N. T1RCOB depinde însăşi îndeplinirea
ţine eporurî de peste 10 kg cincinalului înainte de ter- directorul E.M. Vulcan ductivitate cu peste 1 la sută. Intre altele, vor fi produse în plus
20 tone pigmenţi metalici, precum şi o serie de alte repere spe
desprinde
olar
chipu
boabe da grtu. (Continuat« In pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) cifice fluxului unităţii. rile Satisfacţia muncii Împlinite Ioan se Cara ce activează de la pc laminorul
echipei
membrilor
Iul
A* profile mijlocii şl benzi din marele combinat de la Hune-
Aoar».____________________ Foto : N. negru
„MUNCA - TITLU PROGRAM ARTISTIC UTECIŞTII DIN P m koummAs tămină (ptnă In 30 de instalaţie lnloouleşte la lor, dar, după părerea u-
SCHIMBUL A cembrie) la cinematogra nevoie pe cea veche sau nantmă, „laureaţi" sint
DE ONOARE Şl PENTRU FRUNTAŞI ful „Patria“, de la orele sporeşte, după caz, posi toţi participanţii pentru
Pentru a grăbi amena DE LA 12, pentru elevii claselor bilităţile de preparare a că au mai învăţat cîtc
NOBLEfE" Nu mică a fost surpri jarea halci pentru ţevi, I-VIII, şi sala festivă a apei calde pentru bale. ceva din regulile ce Ie
za colectivului de munci liceului „Decebal“, de la apără viaţa şi sănătatea.
Din iniţiativa organiza tori din secţia a IlI-a a care va fi dată in folo orele 11 pentru elevii cla CONCURSURI PE TEME
ţiei U.T.C., la filiala I.M.M.R. Simeria, cind in- sinţă Ia sfîrşitul acestei selor IX-XII vor rula fil VREMEA
luni, tinerii utecişti de la
C.E.C. Hunedoara a avut tr-una din zilele trecute, X.C. Orăştie au organizat me romăneşti şi străine. DE CIRCULAŢIE
loc dezbaterea „Munca la prînz, in hală a intrat o acţiune meritorie. Es Pentru astăzi sint pro Pentru 24 ore
— titlu de onoare şi no un grup de tineri şi tine te vorba de schimbul A O ZI gramate filmele „Născut In 3« şl 21 decembrie
bleţe pentru fiecare tî- re pentru a prezenta In al brigăzii de la secţia liber“ („Patria“) şi „Cow- 1973, miliţia municipiului Vremţ călduroasă, cu
năr“, la desfăşurarea că cinstea fruntaşilor de aici mase plastice. 30 de ute boy“ (liceul „Decebal“). Hunedoara a organizat cerni variabil. Izolat »va
reia şi-au adus un aport un scurt program artistic. cişti din acest schimb au două concursuri pe teme ploua slab. Vintul va su
deosebit tinerele Ana Be- Cintccele interpretate de rămas în fabrică, încă CONDIJII MAI BUNE de circulaţie, gen „Cine fla moderat din sud. Tem
lezniuc, Eugenia Schlm- Paladia Trandafir, Ma două ore după program, ştie clştigă”, cu elevii peratura va fi cuprinsă
şi
Petru
bău. Eva Farcaş. Ana Bar- riana Cazac obţinut ropote pentru a pune umărul la LA LA BAIA MINERILOR şcolilor generale din Te- in cursul nopţii intre mi
nus 1 grad şi i grade, iar
Stoica
au
bu şi Gcorgeta Cordu- de aplauze, la fel ca şi grăbirea amenajării noii Minerii de la Lupeui a- iluc şi Peştişu Mare. Con ziua intre 8 şi 13 grade.
au
respective
fruntările
neanu. Cu această ocazie, doinele cintate de Ro- hale. Hărnicia lor a fost veau probleme cu apa fost prilejuite de intrarea Dimineaţa cea(ă locală.
lăudabilă.
a fost audiată şi expu dica Comnodean, Iuli caldă de la bale. Con elevilor tn vacanţa de
minei
a
nerea „Transformării« an Baclu şl Elisabeta Ciu- FESTIVALUL FILMULUI ducerea problema. Lupcni fost iarnă — perioadă in care Pentru următoarele
A
rezolvat
fundamentale tn viaţa so cuiete, care activează In PENTRU ELEVI ALTA It construită o instalaţie se produc dese cu accidente două zile
circulaţie
urmări
d«
cială şl economică a ţării cadrul formaţiilor clubu nouă pentru prepararea grave. Circa SD0 de elevi Vremea se menţine căl
Ieri
Unul dintre cel maJ destoinici maiştri de la termocentrala tn anii construcţiei socia lui sindicatelor ' din loca Festivalul a Început la Deva apei calde, care funcţio din ambele scoli au a- duroasă, cu cerul noros.
pen
filmului
nează cu gazai metan co-
Mintia: Miscee Firtat — tn exerciţiul funcţiunii la panoul <e liste*. litate. tru elevi. Timp de o s&p- Vil» leetat din mtată. Noua plaudat la scenă deschisă Vor cădea precipitaţii sub
pe cîştigătorll concursuri
eci landă. Foto : V. ONOIXJ formă de ploaie.