Page 80 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 896 • MARTI 25 DECEMBRIE 1973

Handbal — juniori
Laureaţii arsului Primii 10 sportivi ai municipiilor, cluburilor şi asociaţiilor

sportiv 1973 — modeiiştîi 9. IOAN CORBEI - lupte CONSTRUCTORUL Ştiinţa Hunedoara —
HUNEDOARA 10. MELANIA CORNEA -
Am intrat în ultima săptămînS a anului 1973. Mo­ handbal (Şcoala sportivă). (Şcoala sportivă). locui 1 la sfîrşitul turului
10. CONSTANTIN FLORIAN
ment destinat aproape exclusiv, In toate domeniile de 1. SORIN ORAŞANU - te­ — rug bl (Ştiinţa). 1. SORIN ORAŞANU - tenl*
activitate, încheierii bilanţurilor, evidenţierii roadelor ac­ nis de ctmp (Constructorul). PETROŞANI de cîmp. Ştiinţa Hunedoara s-a să cortina, Ştiinţa „a mers“
tivităţii, consemnării progresului. Se trag linii şi se adu­ 2. VIOREL LIŢA - lupte li­ 2. VIOREL LIŢA - lupte li­ impus in atenţia iubitorilor din victorie în victorie:
nă. Cifre, indici, parametri. Intr-un cuvînt: succese. Să bere (Constructorul). 1. Leontln Ciortan - mo- CORVINUL bere. de handbal din judeţ, prin 5-5-0-0-108-51»=»10 p, cel mai
tragem şi noi linia sub bilanţul activităţii sportive, capi­ însăşi prezenţa ei pe pri­ bun jucător dovedindu-se
tolul „cei mai buni sportivi ai anului", şi să consemnăm 3. ALEXANDRU GAL - lupte delism (Jiul). 1. IOAN ADAM - şah. 3. ALEXANDRU GAL - lupte mul loc în clasamentul cam­ M. Buda, iar G. Boieru este
laureaţii, împreună cu urărîle şi felicitările de rigoare. libere (Constructorul). 2. FRIDERIC CSZASAR - mo- 2. MARIA MIHAILA - mode­ libere. pionatului judeţean de ju­ golgeterul formaţiei (30 go­
Menţionăm insă că nu vom evidenţia acum pe cel 4. PETRU COCIŞ - lupte li­ delism (Jiul). llsm. 4. PETRU COCIŞ - lupte li­ niori. luri).
mai buni 10 sportivi hunedorenl, ci pe cei remarcaţi la bere (Constructorul). 3. ŞTEFAN PINTILIE - halte­ 3. LIVIU FLOREA - atletism. bere. Echipa, formată din E. Ocuparea locului I în cla­
nivel republican, în listele federaţiilor de specialitate, 5. GHEORGHE ROŞIANU şl re (Minerul Lupeni). 5. IOAN ŞIŞU - ealac-canoe. Cristea, S. Repede — Q. Bo- sament este un rezultat lău­
dintre caro forul judeţean de specialitate va selecţiona 4. CONSTANTIN IONESCU - ieru, C. Covaliov, D. Buda, dabil, care se datoreşte fap­
elita sportului hunedorean pe 1973. Sarcină grea, dificilă, IOAN ŞIŞU - caioc-conoe 4. EVA FERENŢI - tenis de fotbal (juniori). 6. GHEORGHE ROŞIANU - M. Eşanu, V. Ioan, D. Pe- tului că echipa are o apă­
pretenţioasă, ţinînd cont că ponderea succeselor de im­ (Constructorul). masă (Şcoala sportivă). 5. ALEXA LAZAR - fotbal calac-canoe. trescu, O. Neiconi,- P. Sîrbu, rare mobilă şi este percu­
portanţă republicană o deţin tot modeliştii — racheto- 6. IOAN ALOMAN - atle­ 5. ŞTEFAN POP — modellsm (seniori). . 7. IOAN TRIPON - tenis de H. Stampf şi I. Kenl, are o tantă în atac, iar jucăto­
navo şi acro —, ceea ce ar însemna, sumat, un clasament tism (Şcoala sportivă). (Jiul). 6. VIRGIL RĂU - volei. medie de vîrstă de 17 ani, rii de cîmp sînt... pioni de
judeţean al primilor 10 modelişti hunedoreni. Or, un ase­ 7. MARIA MIHAILA - mode- 7. ŞTEFAN FARA - alpinism. masă. iar media de înălţime 1,78 nădejde.
menea clasament, cu tot meritul său de a ierarhiza cele llsm (Corvinul). 6. EUGEN PETERFI - radio­ 8. ION GHENEA - tenis de m. Echipa este condusă de Actualmente întregul lot
mai mări succese hunedorene, ar avea un viciu de fond: amatorism (Şcoala sportivă). 8. NICOLAE TIMAR - po­ masă. prof. Ioan Silvestru şi apar­ este plecat la Predeal, unde
n-ar cuprinde reprezentanţi ai celorlalte discipline care 8. IOAN TRIPON şi ION 7. GHEORGHE MULJESCU - pice. 9. NICOLAE CATANOIU - ţine Liceului nr. 1 (director se va pregăti timp de o
reprezintă grosul activităţii sportive în judeţ, discipline GHENEA — tenis de masă fotbal (Jiul). 9. RADU BIZDIDEANU - a- handbal (juniori). prof. Anătolie Ciolan). săptămînă de zile.
care, chiar neîncununate de laurii înaltei performanţe, (Constructorul). tletlsm.
reprezintă masiv mişcarea sportivă hunedoreană in plan 9. IOAN ADAM - şah (Cor­ 8. GHEORGHE LUPUŢAN - 10. DOREL BARBANJAN - 10. BALINT REMUS ANDREI In turul campionatului ac­ ION CINCIŞEANU
republican. vinul). alpinism (C.F.R.). alpinism. - handbal (seniori). tual, peste a cărei ultimă
Pînă la alcătuirea acestui clasament judeţean, de do­ etapă nu de mult a fost tra­ corespondent
rit cit mai fidel realităţii, llmitîndu-ne la cele spuse mai
sus, să aducem prinosul nostru de recunoştinţă reprezen­
tanţilor disciplinelor tehnico-aplicative.
La loc de cinste, liderul federaţiei de navomodellsm CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
este din nou Maestrul sportului LEONTIN CIORTAN, Cupa tinerelului
multiplu campion republican de navomodelism, notorietate
perpetuă de cîţiva ani pe plan naţional în această disci­ Datorită condiţiilor natu­ s-au bucurat întrecerile or­
plină. Imediat sub cel mai bun navomodelist din ţară se rale, prielnice sporturilor ganizate de asociaţiile spor­ Turul—un examen trecut cu bine.
situează eternul său coleg şi concurent, FRIDERIC CSZA- de iarnă, Ia sfîrşitul săptă- tive de la Liceul industrial
SAR, tot de la Jiul Petroşani, tot multiplu campion, tot mînii trecute, Comitetul minier şi Şcoala profesiona­
sportiv de frunte al judeţului şi ţării. municipal Deva al U.T.C., lă de materiale de con­ i
Urmează rachetomodeliştii. Lista primilor 10 a fede­ în colaborare cu C.J.E.F.S. strucţii, care, cu sprijinul
raţiei de specialitate cuprinde nu mai puţin de 5 hunedo­ şi consiliile sportive din profesorilor de educaţie fi­ Să vedem returul...
reni : locul 2 — BRUTUS BOCANIClU (Sanitarul Deva) ; şcoli, au luat măsuri pentru zică, au aliniat Ia startul
locul 3 — ELENA BALO (Voinţa Deva) ; locul 4 — IO- organizarea în bune condi­ întrecerilor peste 100 de
SIF KOKOSSY (Sanitarul Deva) ; locul 6 — IOSIF VAR­ ţii a etapei de ' masă a concurenţi.
GA (Voinţa Deva) ; locul 8 — LADISLAU BALO (Voinţă „Cupei tineretului“ — pe Şi cu această ocazie s-a (Urmare <J!n pag. 1) înţelegere şi aplicare a mar­ racterizarea generală a arbi­ să acţioneze ca un tot unitar.
Deva). Iată un fapt demn de toată lauda ! Elita racheto- şcoli şi asociaţii sportive — desprins, ca o deficienţă, cajului om la om, combinat trajelor pe care o considerăm Problema arbitrajelor nu
modelismului românesc este formată în proporţie de 50 Ia schi şi săniuţe. lipsa de Iniţiativă a unor fapt apreciat şi de numă­ cu cel în zonă. In multe ca­ satisfăcătoare, echipele Mi­ justifică cu nimic atitudinea
la sută din sportivi hunedoreni. Consemnînd că prof. EU­ asociaţii sportive din şcoli rul sporit de spectatori pre­ zuri, golurile primite de aces­ nerul Vulcan, Gloria Haţeg, unor spectatori, care au avut
GEN PETERFI (Şc. sp. Petroşani), ocupă locul 7 în cla­ La aceste întreceri au care n-au profitat imediat zenţi la unele meciuri din te echipe nu sînt urmarea Constructorul Hunedoara, Vi­ ieşiri reprobabile la unele
samentul federaţiei de radioamatorism, conchidem că luat startul aproape 400 de acest sezon. unei superiorităţi tehnico-tac- itorul Valea Brad şi altele meciuri, obligînd comisia j: *
sporturile tehnico-aplicative ocupă în bilanţul succeselor tineri, elevi şi eleve, de la de condiţiile naturale priel­ Se mai observă şi foarte tiee a adversarului, ci pur şi având aprecieri pozitive fa­ deţeană să ia unele m£-
nice pentru organizarea a-
judeţului Hunedoara un loc important, de frunte în ţară, Liceul industrial minier, cestor întreceri. mici diferenţe de puncte in­ simplu a unor greşeli de ţă de arbitrajele prestate de suri disciplinare : întîlnirile
demonstrînd pregnant şi în acest mod corespondenta în­ Liceul industrial de con­ tre formaţiile din fruntea cla­ marcaj. In atac s-a observat arbitrii I. Barbu, N. Găman, E.G.C.L. Hunedoara — Spor­
tre preocupările de bază ale populaţiei şi pasiunile ex- strucţii, Grupul şcolar ener­ Prof. NICOLAE HAŢEGAN samentului şi cele din a doua o şablonizare a acţiunilor, I. Pali, Petru Şerban, Roman tul studenţesc Plunedoara,
traprofesionale. Laureaţilor modelişti — un călduros sa­ getic şi Şcoala profesională şeful sectorului sport jumătate a clasamentului. mereu dirijate în acelaşi sens, Şerban, Tiberiu Sima, F. Prefabricate Cristur — Viito­
lut la sfîrşit de an şl urări de noi succese în 1974 ! de materiale de construcţii. al Comitetului municipal cu aceleaşi centrări pe sus, Banta şi alţii. rul Valea Brad şi altele.
De o bună participare Deva al U.T.C. Cele 15 etape n-au putut să
N. STANCIU departajeze hotărîtor echi­ fără învăluiri sau pătrunderi Se poate afirma că parti­ Sportivitatea jucătorilor, în
pele, fiecare păstrând încă pe aripi. Insuficienţele de or­ delor desfăşurate li s-au a- general, s-a îmbunătăţit. To­
sigurat, în general, arbitraje
din tehnic duc la numărul
r intacte şansele de cîştigare a redus de „un-doi"-uri, de com­ corespunzătoare. Desigur, tre- tuşi, au mai fost unii jucă­
tori certaţi cu disciplina, ca­
(echipele
din
campionatului
cînd peste aspectul delegă­
Recent, a-a desfăşurat şe­ cu 3-0, în urma unei parti­ fost în general necorespun­ Vorbitorii la şedinţă au fruntea clasamentului) sau de binaţii ale 2-3 jucători. De a- rilor — făcute pe principiul re au avut ieşiri nesportive
libere
semenea,
loviturile
dinţa de analiză a turului de splendide, apoi 5-0 cu zătoare, s-au manifestat de­ analizat eu multă compe­ evitare a retrogradării (echi­ directe şi indirecte continuă utilizării arbitrilor care au faţă de adversari, arbitri şi
campionatului actual, la fi­ Minerul Bihor, ca în etapa se tendinţe de sustragere de tenţă şi obiectivitate toate pele din a doua jumătate a să rămână lipsite de conţinut confirmat şi nu cel al rotaţiei spectatori (cazurile au fost
nele căruia echipa de seni­ următoare să piardă sur­ la pregătire, sub diferite aceste aspecte ivite în tu­ clasamentului). Surprind, in­ tactic. —, meritul acestei aprecieri semnalate la vremea lor.)
ori Aurul, care activează în prinzător la Constructorul pretexte. De asemenea, par­ rul campionatului, stabilind să, la prima vedere, poziţiile La aceste deficienţe, expli­ revine în primul rînd con­ Conducerile secţiilor de fot­
seria a IX-a a diviziei C, Alba Iulia. Deci, după una ticiparea unor fotbalişti la concret contribuţia precisă a slabe deţinute de unele for­ caţiile trebuie căutate în mo­ ducătorilor de joc. Obţinerea bal, atrenorii şi instructorii
s-a clasat pe locul 3, cu caldă acasă, a urmat una antrenamente nu a fost ac­ tuturor factorilor : antrenor, maţii cu vechi state în cam­ unor rezultate bune reflectă sportivi care au avut abateri
18 puncte, din 15 jocuri rece afară, obţinînd singu­ tivă şi conştientă. încheie­ jucător, secţia de fotbal. pionatul judeţean : Minerul dul greşit în care este alcă­ şi aportul deosebit de impor­ în cadrul echipelor, pe viitor
conţinutul
tuit
antrenamen­
susţinute, dintre care nouă ra victorie la limită asupra rea lecţiilor de către antre­ Analizînd şi comportarea Aninoasa şi Aurul Certej. tant al Colegiului judeţean vor trebui să-şi îmbunătă­
partide cîştlgate, nici un e- ultimei clasate, Someşul Be- nor s-a făcut fără o anali­ echipei de juniori cu scopul In privinţa organizării jo­ telor. Antrenamentele nu se de arbitri, al colegiilor mu­ ţească munca educativă în
gal, şi 6 eşecuri, avînd un clean. ză scurtă privind modul în propus de-a da formaţiei de cului, se poate afirma că la desfăşoară diferenţiat, in nicipale şi orăşeneşti, care cadrul echipei, pentru a pre­
golaveraj de 30 la 20, res­ Jucători ca Stoica, Kenesz, care a decurs pregătirea, cu seniori jucători corespunză­ majoritatea echipelor se ob­ funcţie de sarcinile jocului coordonează şi urmăresc ac­ întâmpina asemenea abateri.
pectiv plus 10. tori, s-a desprins unanim servă două maniere tactice, următor. In ansamblu, se tivitatea arbitrilor din jude­ Analizînd condiţiile în care
Evident, bilanţ necores­ părerea că ea se numeşte în funcţie de locul unde se simte şi lipsa de pregătire ţul nostru. s-a desfăşurat acest tur de
punzător, care nu reprezin­ performanţă. Echipa de ju­ desfăşoară meciul — acasă teoretică a jucătorilor, care, Trebuie spus însă că au fost campionat, ca şi rezultatele
consideră
unele
în
cazuri,
tă potenţialul real al echi­ niori s-a clasat pe locul I, sau în deplasare. Avem şi libertatea de acţiune şi spi­ obţinute, putem face afirma­
pei, demonstrat în jocurile L MD - EVOLUŢIE a cedat echipei mari pe ju­ unele excepţii, ca Sportul rit creator drept o invitaţie suficiente cazurile care au ţia că nu toţi factorii (con­
umbrit activitatea de arbitraj
susţinute pe teren propriu. niorii Adam şi Chiţac, iar studenţesc Hunedoara, Con­ la evidenţieri personale şi şi care au impus luarea unor ducători, antrenori, jucători)
El nu oglindeşte condiţiile juniorii Bereş şi Moldovan structorul Hunedoara, Gloria nicidecum la realizarea jocu­ măsuri. Colegiul judeţean de au depus întreaga lor capa­
deosebite care au fost crea­ vor fi incluşi în lot la în-- Haţeg, care practică acelaşi lui colectiv. citate de muncă în realizarea
te acestei formaţii de foru­ ceputul perioadei de pregă­ joc, acasă şi în deplasare. arbitri a dictat un număr acelui salt calitativ care să
destul de mare de sancţiuni,
rile ce conduc destinele e- m POSIBILITĂŢILE tire. Cu privire la desfăşurarea Orientarea tactică a echi­ fie la înălţimea cerinţelor.
ohipel. Concluziile trase asupra jocurilor se apreciază o creş­ pelor, la majoritatea jocuri­ începînd cu reţinerea de la Ţinînd seama de condiţiile
Analizînd obiectiv aceste materialelor prezentate în tere a capacităţii la efort, lor, a fost în funcţie de locul delegări şl pînă la suspen­ şl posibilităţile existente, ne
probleme pentru a desco­ şedinţă, poziţia fiecăruia în care a atins chiar un nivel disputării, adică apărare a- dări din activitate a unor ar­ exprimăm convingerea că ri­
peri în final cauzele care discuţiile purtate, tovară­ bun la echipele Constructorul glomerată şi joc pe contraa­ bitri : I. Ciora (Haţeg), V. dicarea nivelului calitativ, de
au dus la obţinerea acestei 1 MOITIE CREATE şul Nicolae Pantea, secreta­ Hunedoara, Gloria Haţeg, Mi­ tac în deplasare şi un joc Schwartz, V. Bistran (Orăştie), antrenament şi joc, va putea
Cornel Matei (Deva), N. Bre-
clasificări, vom aminti: lo­ rul comitetului de partid al nerul Vulcan şi nesatisfăcă­ pronunţat ofensiv acasă. Pe fi realizată numai pe baza
tul echipei a fost compus I.M. Barza — în cuvîntul toare, sau sub nivelul cam­ lingă aceasta au mai fost toiu (Simeria), N. Henig (O- participării conştiente a jucă­
la Începutul campionatului său — au arătat că există posi­ pionatului trecut, la echipele meciurile unor echipe ca Au­ răştie), F. Barna (Petroşani). torilor, a perfecţionării con­
din 27 jucători, care pe par­ bilităţi şi resurse suficiente Aurul Certej, Minerul Ani­ rul Certej, Minerul Aninoasa, La unele meciuri s-a observat tinue a cunoştinţelor profesio­
curs s-a redus la 18, prin Ştefan, îezan, Faur, Circ©, exemplificări pozitive şl ne­ pentru o mal bună mobili­ noasa, E.G.C.L. Hunedoara. F.I.L. Orăştie, Energia Paro- faptul că plasamentul şi cola­
scoaterea din lot a unor ju­ Toth au dovedit cu priso­ gative. zare. Antrenorul şi echipa O constatare paradoxală este şeni, care practică un joc ne­ borarea între componenţii nale a antrenorilor, instruc­
cători depăşiţi de cerinţele sinţă cunoştinţele lor în De asemenea, g-au mani­ vor trebui să înţeleagă că organizat, fără o idee tactică. brigăzilor a lăsat de dorit. torilor sportivi şi sprijinului
actuale ale fotbalului, acci­ acest tur, dar în echipă nu festat lipsă de dorinţă şi vo­ aprecierea lor este legată aceea că nici Sportul stu­ Din această cauză multe în- Trebuie arătat că acest lucru eficient al tuturor celor care
dentările lui Guran şi Bu- au mai format un tot uni­ inţă a componenţilor echi­ de rezultatele ce le vor ob­ denţesc Hunedoara, cu toate tîlniri au purtat amprenta este de neîngăduit, întrucît activează nemijlocit în sfera
nea, apoi prin transferarea tar, bazîndu-se prea muţt pei de a se califica într-o ţine, că interesul personal că e pe primul loc în cla­ unor dispute care pînă la ur­ brigăzii de arbitri i se cere fotbalului
jucătorului Golda la Corvi­ pe experienţa lor competi- categorie superioară, core­ trebuie subordonat celui co­ sament, nu a atins un plafon mă s-au transformat în ade­
nul Hunedoara. Lot absolut ţională. Este adevărat că lată cu o pregătire super­ lectiv, legat de muncitorii maxim în pregătire. vărate bătălii pentru puncte,
suficient pentru a reprezen­ unii jucători au fost un real ficială, efectuată de antre­ pe care îi reprezintă, de cu­ Valoarea tehnică a jocuri­ depăşind limitele regulamen­ TELEX m TELEX 0 TELEX
ta cu cinste culorile asoci­ pericol pentru echipă facili- nor şi relaţii neprincipiale lorile asociaţiei şi, în final, lor o putem considera în tului şi obligînd Comisia ju­
aţiei, dar pe parcursul tu­ tînd misiunea adversarilor între aceştia. Este lesne de de mîndria lor de sportivi, progres faţă de alte campio­ deţeană de fotbal să aplice
rului echipa a avut o fluc­ să înscrie goluri, alţii ra- înţeles că oscilaţiile de for­ Biroul asociaţiei sportive nate. Jocurile Dacia Deva — sancţiuni. Exemplu : Minerul
tuaţie de formă, carenţă tînd cu mare seninătate go­ mă, lipsa unei concepţii de Aurul a aprobat unele mă­ Gloria Haţeg, Constructorul Aninoasa — Prefabricate
principală în obţinerea de luri gata făcute. Toate a- joc, starea de oboseală pro­ suri organizatorice şi disci­ Hunedoara — E.G.C.L. Hune­ Cristur, F.I.L. Orăştie — Da­ Johann Cruyff a ob finii f
rezultate bune pe terenuri cestea s-au manifestat pen­ nunţată a unor jucători, mai plinare pentru o mai bună doara, Minerul Vulcan — cia Deva, E.G.C.L. Hunedoara 1
străine. tru că antrenamentele nu ales în partea a doua a activizare pe viitor. Printre Constructorul Hunedoara, — Sportul studenţesc Hune­ trofeul „Balonul de aur *
Şi, ca dovadă, am cita e- s-au făcut corespunzător, partidelor, desele traumatis­ altele, antrenorul echipei, Sportul studenţesc Hunedoara doara, Prefabricate Cristur
voluţiile oscilante ale echi­ nerespectînd condiţiile ce­ me suferite, intr-un cuvînt Gheorghe Văcaru, a primit — Gloria Haţeg au fost me­ — Dacia Deva. Arbitrajul, in PARIS 24 (Agerpres) — doua oară ca cel mal bun
pei : învinsă la Zlatna în rute de forul de specialitate, spus, lipsa de pregătire au un ultim avertisment. ciuri de un nivel tehnic ri­ unele cazuri, a favorizat a- Anul acesta, trofeul „Balo­ fotbalist european, Pînă
nul de aur“ oferit de revis­
mod categoric, după o sâp- împiedicat afirmarea echi­ dicat, mult gustate de publi­ cest gen de joc, echipele în prezent a mai obţinut de
tămînă a îngenuncheat li­ F.R.F. Starea disciplinară în pei la un nivel competiţio- ALEXANDRU JURCA cul spectator. gazdă beneficiind de larghe- ta de specialitate „France două ori acest trofeu Di.
derul seriei — Unirea Dej timpul antrenamentului a nal mai ridicat. corespondent Football“, ca urmare a Ştefano (Real Madrid) în
Sub aspect tactic, în apă­ ţea arbitrilor. Totuşi, aceste unei anchete întreprinse în anii 1957 şi 1959. Iată cum
rare s-a observat o greşită excepţii nu pot Wfluenţa ca- rîndul ziariştilor de specia­ se prezintă clasamentul
litate din 25 de ţări euro­ „Balonului de aur", ediţie
pene, a fost acordat cele­ 1973 : 1. Johann Gruyff
brului Internaţional olandez (G. F. Barcelona) 96 puncte ;
Dezvoltarea forţei prin exemplu 5 pase cu mingea Johann Cruyff, fost jucă­ 2. Dino Zoff (Juventus To-
mijloace specifice din bas­ de baschet, urmate de 5 pa­ tor al echipei Ajax Amster­ rino) — 47 puncte ; 3. Gerd
chet se poate realiza prin Dezvoltarea calităţilor motrice prin se cu mingea medicinală etc.; dam, in prezent legitimat Müller (Bayern München)
două categorii de exerciţii : dribling printre jaloane: dri­ | la clubul G. F. Barcelona. — 44 puncte ; 4. Franz
a) exerciţii prin care îngreu- bling cu întoarcere de 360*, : Oruyff a totalizat 96 de Beckenbauer (Bayern Mün­
narea o reprezintă greutatea dribling cu opriri şi porniri : puncte, Intrînd pentru a chen) — 30 puncte; 5.
propriului corp (sărituri, joc brusce, dribling — o bătaie | doua oară în posesia pre- Billy Bremner (Leeds) —
bări de direcţie, opriri, de­ ¡¡«pace specifice jacului ii laşele! cu mîna dreaptă şi două bă­ ! ţlosulul trofeu. Interna- 22 puncte ; 6. Kazimlr Dey-
de braţe şi picioare, schim­
na (Legia Varşovia) — 16
j ţionalul olandez a mal cîş-
tăi cu stingă ; dribling eu
plasări în poziţia fundamen­ pivotări etc. j tigat „Balonul de aur“ in puncte ; 7. Eusebio (Benff-
tală) ; b) exerciţii cu îngreu- Dezvoltarea îndemânării ca) — 14 puncte ; 8. Gianni
nare sau rezistenţă externă să fie bine încălzite. Ritmul menţinerea mai îndelungată baschet sub diferite varian­ trei parametri: durată, dis­ este caracteristică vîrstei de : anul 1971, fiind astfel apre- Rivera (Milano) — 12
folosind: mingea de baschet, de execuţie al exerciţiilor de a capacităţii de lucru şi în­ te (jocuri-şcoală). tanţă şi număr de repetări. 11—16 ani deoarece scoarţa j clat de ziarişti pentru a puncte etc.
mingea medicinală, rezisten­ forţă nu trebuie să fie prea depărtează apariţia oboselii. Iată cîteva exemple de e- Indemînarea este calitatea cerebrală are a plasticitate
ţa mediului extern (alerga­ mare, ele, la clasele V—VIII, Formele de manifestare a xerciţii: reprize (2-3-4) de motrică prin care se înţele­ deosebită la această vîrstă. A
rea şi săritura prin zăpadă, vor avea mai mult un carac­ rezistenţei în jocul de bas­ joc de braţe şi picioare a ge capacitatea de a coordo­ Mijloacele pentru dezvolta­
na mişcările unor segmente
apă, nisip, la vale, la deal). ter dinamic, iar la clasele chet sînt: a) rezistenţa în 5-10-15 sec. pentru clasele rea ei trebuie alternate cu Intîlnirea amicală de tenis de
IX—X vor avea un caracter regim de viteză ce presupu­ V-VI; de 10-20-25 sec. pen­ ale corpului sau capacitatea
Privind dezvoltarea forţei static (izometric). ne capacitatea organismului tru clasele VII—VIII şi de de a rezolva cit mal uşor, pauze, întruclt solicită in­
la nivelul diferitelor grupe Exerciţiile de forţă se pla­ de a acţiona cu o viteză con­ precis, economic şi rapid ac­ tens sistemul nervos central. masă dintre echipele de juniori ale
musculare, prin mijloacele sează în cadrul lecţiei îna­ stantă pe tot parcursul jo­ 20-40 sec. pentru clasele tul de mişcare chiar în con­ In lecţie se vor folosi cu
jocului de baschet, se con­ intea momentului sau verigii cului ; b) rezistenţa în IX-X (pauza între reprize diţii necunoscute. îndemâna­ precădere, imediat după în­
tribuie în special la dezvol­ „Readucerea organismului la regim de forţă prin care’ 5-10-15 sec.), sau : serii de rea, fiind o calitate motrică călzire, deoarece organismul României şi R.P. Chineze
tarea forţei în braţe, articu­ starea obişnuită“. complexă, este condiţionată prezintă în acel moment o
laţia pumnului, forţa în pi­ Mijloacele folosite pentru de: plasticitatea sistemului capacitate optimă de execu­
cioare (detentă), forţa abdo­ dezvoltarea forţei vor fi me­ nervos central, de bagajul ţie. La Palatul sporturilor culin şl cu 5-0 la feminin.
minală. Exemple de mijloa­ reu secondate de exerciţii de Tribuna profesorului de sport de priceperi şi deprinderi de Privind dezvoltarea calită­ din Pekin, în prezenţa a In continuarea turneului, ti­
ce pentru forţa în braţe : di­ supleţe şi relaxare, evitîn- mişcare însuşit şi de însu­ ţilor motrice la clasele V-X, 18 000 de spectatori, s-a dis­ nerii sportivi români vor
ferite pase cu mingea de du-se astfel segmentul solici­ şirile de coordonare ale sis­ apreciem că exerciţiilor des­ putat intîlnirea amicală de participa la antrenamente în
baschet sau mingi medicina­ tat în efortul de forţă. Re­ trebuie înţeleasă capacitatea pase în doi, din deplasare, temului nervos. La nivelul tinate vitezei şi îndemînării tenis de masă dintre echipe­ comun cu jucătorii de tenis
le (din formaţia cerc, pătrat, zistenţa generală este dată organismului de a executa prima serie o lungime de te­ claselor V-X, mijlocul prin­ trebuie să le acordăm o pon­ le de juniori ale României şi de masă din R.P. Chineză şi
şiruri, linii); pentru forţa de capacitatea organismului în orice moment al jocului ren, seria a Il-a dus şi în­ cipal de dezvoltare a înde- dere cit mai mare, în spe­ R.P. Chineze. Gazdele au ob­ vor susţine întîlniri amicale
în picioare : transport de de a efectua timp îndelun­ procedeele tehnice şi acţiu­ tors, seria a IlI-a parcurge­ mînării îl constituie însuşi­ cial la nivelul claselor V- în oraşele Şanhai şi Han-
două mingi medicinale (ţinu­ gat o activitate fizică cu nile tactice cu indici con­ rea terenului de 3 ori sau rea permanentă de deprin­ VIII. O atenţie deosebită se ţinut victoria cu 5-1 la mas­ eeu.
te în braţe), folosind pasul indici de randament cit mai stanţi de forţă ; c) rezistenţa concurs de pase, dribling, a- deri noi şi din domenii va­ va da şi exerciţiilor pentru
adăugat, alergarea laterală, constanţi (fără a obosi). Prin în regim de detentă prin ca­ runcări la coş, schimbări de riate (jocuri, atletism, gim­ dezvoltarea rezistenţei, da­
pasul sărit, pasul săltat, mer­ rezistenţa specială se înţele­ re se înţelege capacitatea or­ direcţie, sărituri la panou, nastică etc.). torită faptului că la această
sul ghemuit etc. Ca mijloa­ ge capacitatea de a învinge ganismului de a mobiliza „cine poate executa mai In cadrul erelor de edu­ vîrstă sistemul circulator şi Pronosport
ce complexe pentru dezvol­ oboseala provocată de efec­ forţa explozivă a braţelor şi mult", „cine rezistă mai caţie fizică, ea se poate dez­ respirator şi capacitatea or­
tarea forţei se pot efectua tuarea acţiunilor caracteristi­ a picioarelor pe tot parcursul mult“, „cine rezistă mai bi­ volta prin : executarea pro­ ganismului de a depune e- Rezultatele concursului din 23 decembrie 1973 :
parcursuri aplicative care să ce jocului de baschet, fără ne“ etc. cedeelor tehnice din poziţii forturi îndelungate şi mai
cuprindă deplasarea în po­ a scădea eficacitatea (calita­ jocului. Reiese că în dezvoltarea diverse, cu frecvenţă diferi­ intense este destul de scăzu­ t. Cagliari - Juventus 2-1 1
ziţie joasă, joc de braţe şi tea) acestora. Rezistenţa poate fi dezvol­ rezistenţei trebuie să se gra­ tă sau ritm diferit; ambidex- tă. La clasele V-VII, aceste 2. Cesena - Sampdorla 2-1 1
picioare, pase la distanţă Rezistenţa este determina­ tată în cadrul lecţiilor de deze treptat efortul pentru trie, adică utilizarea în ega­ 3. Genoa - Bologna 1-1 X
mare, alergare cu mingi în tă de posibilităţile sisteme­ educaţie fizică prin : a) exe­ a nu supune sistemul car­ lă măsură a ambelor seg­ exerciţii trebuie bine selec­ 4, Internazlonale - Lanerossi 2-0 1
braţe, sărituri la panou sau lor cardiovascular şi respi­ diovascular şi respirator din- mente (dreapta şi stingă); e- ţionate şi dozate (intercalate 5. Napoli - Milan 1-2 2
lxl etc., ori circuite scurte : rator, precum şi de nivelul cutarea exerciţiilor într-un tr-o dată la eforturi prea xecutarea procedeelor tehni- pauze, stabilit numărul de 6. Roma - Fiorentina
30 sec. deplasare în poziţie de dezvoltare a calităţilor ritm moderat mărind treptat mari. Abuzul de eforturi co-tactice în condiţii mereu repetări, distanţe etc.). 0-0 X
joasă, 5 sărituri la panou. 6 morale şi de voinţă. Ea este durata ; b) executarea exer- pentru dezvoltarea rezisten­ schimbătoare şi prin îmbi­ 7. Torino - Foggia 0-0 X
pase cu mingea medicinală, direct proporţională cu du­ ciţiilor mărind treptat dis­ ţei are repercusiuni asupra narea diferitelor elemente La dezvoltarea calităţilor 8. Verona - Lazio 0-1 2
30 secunde dribling cu rata efortului, cu intensita­ vitezei şi îndemânării. De a- între ele. motrice la clasele IX-X se 9. Bari - Como 0-0 X
schimbări de direcţii şi 6 a- tea acestuia şi cu modul de tanţa ; c) executarea exerci­ semenea, volumul, dar mai Exemple de mijloace pen­ va insista pe dezvoltarea for­ 10. Brindisi - Brescia
0-0
X
runcări la coş. acordare a pauzelor, în dife­ ţiului de un număr x de ori ales intensitatea efortului, tru dezvoltarea îndemânării: ţei şi rezistenţei şi se va 1-0 1
înainte de a se executa e- ritele momente de întreru­ într-un ritm susţinut sau implică acordarea unor pau­ executarea pasei de la piept continua îmbunătăţirea indi­ 11. Catania - Atalanta
xerciţiile pentru dezvoltarea pere a efortului. Dezvolta­ moderat, cu acordarea de ze necesare refacerii orga­ (sau a altor procedee de pa­ 12. Catanzaro - Taranto 1-0 1
forţei, organismul elevilor şi rea ei este legată de îmbu­ nismului. Mijloacele pentru sare şi aruncâre la coş), cu cilor de viteză şi îndemînare. 13. Palermo - Parma 0-0 X
în special grupele musculare nătăţirea reglării funcţiilor pauze între reprize ; d) prac­ dezvoltarea rezistenţei tre­ mai multe feluri de mingi
care sînt solicitate, trebuie organismului, contribuie 'la ticarea globală a jocului de buie sistematizate pe baza a (baschet, volei, medicinală), Prof. STELIAN POPESCU Fond de premii : 339 959 lei.