Page 84 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 897 9 MIERCURI 26 DECEMBRIE 1973

Codul moral ai comuniştilor- ' exigenţei,

coordonată a muncii şi vieţii

omufui contemporan ,

— Sînteţi un colectiv care INTRE DOUA RITMURI S-A rămînă la maşină. A inter­ OMOGENIZARE ESTE CIND r
cu 3-4 ani în urmă avea o CREAT O DISCREPANŢA venit şi un element nou ; so­ EROISMUL COTIDIAN SElECflE Şl
\ fizionomie eterogenă. Cum ţia sa, Niţa, s-a angajat să-l CAPATA PROPORŢII Aici, pe coloana a opta,
definiţi procesul de transfor­ Aşa a fost. Intre sarcinile ajute. Fiind în apropierea DE MASA în marginea acestei pagini
mare de la ce aţi fost La ce de creştere a ritmului pro­ lui, l-a ajutat, iar azi este care vă vorbeşte despre
| PilELE RiNOORI ducţiei şi cel al omogeniză­ un muncitor de prima mină. Nicolae Ioanei este din mtmuRE m mers munca entuziastă a unui
sînteţi azi ?
C. Szabo, directorul între­ rii colectivului se crease o Acum îşi ajută el soţia, cînd Prejmer, de lingă Braşov. A merituos colectiv, aici
prinderii. Am trecut prin discrepanţă. Faptul nu putea este mai greu, la maşina de venit la Deva pentru a fi vom aşeza cîţiva dintre
greutăţi mari. Fabrica intra­ dăinui prea multă vreme, el tăiat inele. mai aproape de mamă, la Procesul închegării şi omo­ părerea, să critice, să pună în opuşii eroilor din celelalte
se în producţie cu 3 luni în- puţind deveni o frînă a pro­ Mihai Grigorciuc, maistru: Hunedoara. Este calificat ca genizării colectivului se află evidenţă o stare de fapt. Oa­ şapte coloane. Aici, la
tîrzlere. Trebuia recuperată ducţiei. E mare lucru să ştii O vreme, muncitorul David maşinist, iar acum se pre­ menii au căpătat mare încre­ margine e locul lor, aşa
producţia, dar cum ? Aveam de unde începi. Vartolomeu îmi spunea că găteşte pentru a deveni su­ în prezent în stadiul finisării, dere în forţa lor, în capacita­ cum le este viaţa: pe lin­
un colectiv ca un organism C. Szabo; Am început cu îi este greu să lucreze la ca­ dor. Intr-o după-amiază. du­ dacă se poate spune aşa, în gă muncă, pe lîngă so- \
fără şira spinării, dacă se nucleul de bază al fabricii merele de tratare. L-am în­ pă terminarea schimbului în stadiul in care se simte din tea proprie de a determina cietate.
poate spune aşa. sau ca o — echipa —, nivel la care se trebat dacă are vreo prefe- care a lucrat, a venit la fa­ plin fluxul unitar, dominant al cursul producţiei, al comportă­ Natalia B. este mamă
masă de oameni care vor­ brică să cureţe canalul de efortului serios şi responsabil rii fiecăruia. Dacă unul lipseş­ a doi copii, unul de a-
besc mai multe limbi. Inte­ scurgere în pîrîul Ursului. A pentru îndeplinirea obligaţiilor te de Ia lucru, motivat sau ne­ proape trei ani, altul de
resul major de a lucra ast­ intrat în canal cu ceva scule pe care acest colectiv le are motivat. echipa sa este cea ca­ cîteva luni, ambii inter­
fel, incit producţia să mear­ şi a lucrat acolo cîteva ore, faţă de societate. Etapa „mari­ re ÎI întreabă de ce a făcut naţi la leagănul de copii
gă bine, nu domina întreaga pînă a decolmatat canalul. lor mişcări,“ a căutărilor, a u- asta. Aici se discută nu numai din Hunedoara. Mama lor
suflare. Nu i-a cerut nimeni să facă nor „explozii“ în această pri­ faptul, ci şi ce trebuie făcut. nu cunoaşte, nu poate
aşa ceva, are două meserii, vinţă a trecut. După un drum Echipa propune, dacă este ca­
Ce era de făcut ? preciza cine e tatăl sau
N. Devian, secretarul co­ dar participă la omogeniza­ al trepidaţiilor azi se rulează zul, sancţiunea, sau sprijinul taţii copiilor. Mama nu
inconştient
colectivului,
rea
mitetului de partid : Oame­ de rezonanţa actelor sale, pe unul mai lin, mai neted. Lu­ ce trebuie acordat omului. Şe­ ^ munceşte din februarie. II
crurile au căpătat o anumită
nii noştri se calificaseră în prin cele mai simple gesturi, ful echipei, maistru] sau ingi­ i A mai muncit cînd şi
alte fabrici asemănătoare din dar care capătă valoare ne­ aşezare, consumul de nervi, de nerul propun conducerii între­ ' cînd. după cum o repar- \
CAROL SZABO ţară; au venit la noi unii energie a trecut la preocupări prinderii măsuri concrete care ^ tizau autoritatea tutelară 1
Intre două ritmuri s-a creat bănuită. De ce ? calitativ noi. să ferească muncitorul de aba­ i sau miliţia. Acum locu-
o discrepanţă şi asta ne-a dat foarte buni, de nădejde, alţii
bătaie de cap. cu tot felul de metehne. Este — Pentru că secţia era a- Pînă aici însă acest proces teri, care să-l creeze condiţii I ieşte în apartamentul u-
un adevăr, anume că în fa­ meninţată să se oprească. a avut cîteva elemente cu va­ bune de a lucra liniştit. Aşa \ nei „prietene", arestată
bricile acestea se lucrează Petre Popescu este price­ loare de şcoală pentru alte co­ se procedează şi cînd este vor­ pentru prostituţie.
unilateral cu oamenii pe ca­ put în toate, face orice din lective noi, în curs de forma­ ba de nremierea muncitorilor, — Din ce trăieşti ?
re îi pregăteşte pentru alte proprie iniţiativă, Vaida şi re. Vom releva aici doar unul cînd este vorba să se acorde — „Prietena" mi-a lă­
fabrici : din moment ce se şi realizează producţia. Am rinţă, şi mi-a spus că ar lu­ Bogdan fac maşini noi, utile din acestea. S-a statornicit aici, o treaotă de salarizare, cînd sat vreo 600 de lei în oc­
ştie că îi pregăteşte pentru alcătuit astfel echipele incit cra mai bine la tensionarea producţiei, directorul, are şi la noi — spune tovarăşul De­ se dau locuinţe, concedii etc. tombrie...
altcineva, se are în vedere oamenii să se simtă bine în armăturilor în beton. Eu el o creaţie materială în sec­ vian — un anumit mod de a — Cu alte cuvinte, colectivul — Şi cu 600 poate trăi
doar aspectul profesional. formaţie. i-am explicat că, de fapt, ţie, Nicolae Devian munceş- j lucra cu oamenii, anume acela Se antoreolează. un om, o mamă, trei
Nimeni nu se întreabă însă Petre Popescu, muncitor în aici e mai greu, dar el şi-a te efectiv în echipă, are ne­ de a da micilor colectivităţi — Da. Şi nu numai atlta — luni ?
cum se vor comporta ei ca secţia PREMO : Producţia şi transformat preferinţa în cazuri şi bucurii acolo, este ale echipelor si secţiilor putin­ ne spune inginerul P. Mărgi-
oameni în muncă şi în so­ calitatea depind în măsură dorinţă, într-un fel de con­ şi secretarul de partid, con­ ţa de a hotărî sinqure ce mă­ neanu. Oamenii urmăresc cu — Am mai avut bani, că
cietate. De aici, necazuri hotărîtoare de repartizarea vingere. L-am înţeles şi am vinge. se necăjeşte că forma­ suri trebuie luate, cum trebuie am lucrat la ea (la prie­
mari. omului potrivit la locul po­ acceptat să-l pun unde do­ ţiile artistice încă nu sînt să se acţioneze într-o situaţie deosebită atenţie producţia. tenă — n.n.), ca servitoa­
trivit. Dacă nu se simte bine rea. Totul s-a dovedit bine pregătite ca lumea pentru Cînd se observă o defecţiune re. avea trei copii mici.
— Intr-adevăr, ce e de fă­ sau alta.
acolo unde este pus să lu­ inspirat; o spun rezultatele. primul revelion al colectivu­ întreaga echipă este pusă în — Aţi îngrijit copiii ei
cut ? creze, omul nu dă randa­ Paul Mărgineanu, inginer : lui şi pentru că „n-am reu­ — Putem spune că avem şi pe cei proprii nu. Do
C. Szabo : Am început să mentul maxim. Avem oameni buni. Calita­ şit să dăm locuinţe cores­ de-a face cu un anumit mod alertă, se remediază, apoi se ce nu vreţi să munciţi ?
lucrăm la omogenizarea co­ — Bine, bine, dar acesta tea din calitate se naşte. Fă­ punzătoare tuturor oameni­ de a înţelege democraţia mun­ discută cu cel care este vino­ — Vreau, dar nu poţi'
lectivului. Este o operaţie este singurul criteriu de for­ ră falsă modestie pot spune lor“. Are necazuri şi bucurii citorească ? vat de producerea el. Discu­ să munceşti între oameni
extrem de complicată. Tre­ mare a echipelor ? că din calitatea muncii noas­ pentru că trăieşte şi mun­ — Putem. $i am să exempli­ tăm cu răbdare cu oamenii, necinstiţi, mojici, care vor
buie să ai în vedere gradul — Nu. Dacă e vorba de tre au rezultat oameni de ceşte într-un colectiv cu ne­ să profite întîi şi apoi să
de disciplină, înţelegerea în­ criterii, se are în vedere, în mare forţă profesională şi e- cazuri şi bucurii ; se necă­ fic. După ce am reuşit să a- explicăm şi astfel ne perfecţi­ te angajeze.
NICOLAE DEVIAN tre oameni, generalizarea primul rînd, interesele pro­ tică. La punctul termic a- jeşte că oamenii aceştia ar sigurăm front de lucru pe o onăm munca. Sînt însă unii
Greul l-a dus tot timpul or -ţ comportamentului demn şi ducţiei, deci ale colectivului, merita mai multe bucurii, In faţa acestui răspuns
ganizaţia de partid. vem pe Vaida Grigore. O- perioadă îndelungată tuturor e- care nu vor să înţeleagă acest căutăm amănunte. moti-
civilizat şi multe, multe alte apoi aptitudinile şi, în al mul ăsta n-a avut pace în dar se înseninează la ideea chipelor, deci cînd erau condi­ mod de a lucra. Aceştia se
aspecte. Dar, vă daţi seama treilea rînd, preferinţele. suflet pînă n-a rezolvat o că se vor face mai multe
că lucrînd la o astfel de o- Ideal este să putem îmbina problemă: depunerile pe excursii, mai multe întruniri ţii să mergem în linie dreaptă autoîndopărtează din formaţie.
peraţie, nu ne scutea nimeni bine aceste interese. Cred că conductele de apă. El a fă­ cu familiile, că salariul me­ cu îndeplinirea planului, am Un astfel de om însă este în
de producţie, dimpotrivă. în mare măsură am reuşit. cut un 'filtru cu şpan, deci diu în întreprindere este mai recomandat secretarilor de or­ pericolul de a nu fi primit în
Deşi, sincer vorbind, ne-am Să vă dau un exemplu. Cînd cu material ieftin, care du­
gîndit la un moment dat să s-a angajat la noi muncito­ blează şi chiar triplează via­ mare decît media pe cen­ ganizaţii de bază, şefilor de nici o altă formaţie de lucru,
cerem o reducere a ritmului rul Iobagiu, a fost pus să ţa conductelor. Simplu, in­ trală, că oamenii se dăruiesc secţii, de echipe, să discute cu pentru că toată lumea ştie de
de creştere a producţiei. Ne lucreze la maşina de recti­ genios şi eficient. Sau, mais­ total muncii şi că întreprin­ oamenii orice situaţie se iveş­ ce se pleacă din echipă.
era însă cam jenă. Intîrzie- ficat. La început, l-am sim­ trul Gheorghe Bogdan. A fă­ derea deţine drapelul de în­ te. Decadal sau săptăraînal Colectivul se autoreglează,
rea trebuia recuperată în ţit, avea sentimentul că nu
condiţiile în care ritmul de poate realiza sarcina de cut o maşină de rectificat treprindere fruntaşă pe ra­ se fac scurte analize la locul se autoselectează din mers.
creştere a producţiei creştea plan. Am discutat cu el de inele, ceea ce ne scuteşte să mură. Şi cîte motive de de muncă, în care fiecare om Aici se află una din glandele
vertiginos. la om la om şi înclina să le mai ducem la Simeria. bucurii mai sînt I are posibilitatea să-şi spună sale de creştere, de întărire.
A fost greu la început. A- cii şi progresului ni s-au Tot aici lucrează şi soţia lui, valoroasă, aşa cum calificaţi
veam nevoie continuă de oa­ creat condiţii pentru evolu­ fierar-betonist. echipa dumneavoastră ?
meni. Ne formam din mers. ţie, cerîndu-ni-se să evo­ — Ce înseamnă munca — Colectivul este un orga­
MIHAI GRIGORCIUC Fabrică şi oameni. Oameni luăm. Paralel cu probele după părerea dumneavoas­ nism sănătos, complet, cu
Realitatea trebuie privită aşa şi fabrică. Unii veneau, ve- tehnologice, treceau şi oame­ tră ?
cum c ; atunci te dovedeşti sir , deau ce e aici şi plecau. Ve­ nii probe. Ale muncii. Ale toate organele la locul lor.
stăpînul sltauţlel şl nu scla­ — Greu de definit, dar, — Ce vă doriţi din munca vaţii ale unei atari atitu- \
vul el. neau alţii. Cu timpul, s-au colectivului, ale formării şi după mine, munca este o des­ ce o desfăşuraţi zilnic ?
format nucleu colectivului. omogenizării acestuia. făşurare a calităţilor unui om \ dini şi concepţii despre t
Numai acolo, în halele — ne întreabă Doina Dumi- Eram în restanţe în faza de — Puteaţi ajunge de unul într-un scop util, personal — Produse noi, care să ne i raporturile de muncă. De 7
imense cu poduri rulante, trana. ridieîndu-şi privirea construcţie, dar n-am cerut singur maistru ? şi colectiv. solicite mai mult, continuu. I la Natalia B. nu le aflăm i
printre grinzi de beton de pe carcasele pentru pa­ forurilor decalări de plan. — Faceţi personal o ase­ Acest lucru duce la perfecţio­ \ In schimb, în dosarul mi- i
precom primat şi chesoane nouri la care lucra. Păi un­ Am plecat la drum cu un co­ — Oricit m-aş fi perfecţio­ menea desfăşurare ? narea indivizilor din colec­ l liţiei, respectiva este o 1
drepte şi curbe, printre ar­ de ziceţi dumneavoastră că lectiv eterogen, de o structu­ nat individual, oricit aş fi — Da. tiv şi deci a colectivului. | prezenţă clară: atragerea l
mături şi plase metalice, aş putea-o aşeza dacă ea ră slabă, cu nivelul profesio­ învăţat, fără colectiv nu — Care vă sînt calităţile ? Trifon Avrămescu este pro­ ţ de bărbaţi în apartamen- i
numai acolo în mijlocul m-a ridicat pe mine în rîn- nal, politic şi cultural redus. ajungeam maistru. La noi dus al şcolii I.C.S.H. Acum, l tul „prietenei", care, la i
muncitorilor simţi cit de vi­ dul oamenilor ? Că aici, în Raportul dintre ritmul de nu e ca la strung. Strunga­ — îmi place să muncesc. ca şef de echipă la instalaţii , plecare, constatau că le I
brant e pulsul muncii, în­ fabrică, ăm cunoscut-o, aici dezvoltare a fabricii şi per­ rul învaţă operaţiile impuse De cînd muncesc a trebuit de ridicat, are o mare răs­ 1 lipsesc banii. ţ
cerci valorile amplitudinii m-am calificat, aici mi-am fecţionarea cadrelor era de­ de meserie şi dă drumul la tot timpul să vin din urmă, pundere în faţa întregului ^ Aşadar, vina nu e a so- 1
sîrguinţei. De fapt, despre completat şcoala — adică ce­ zechilibrat. Un trimestru a maşină. Poate lucra oarecum să mă perfecţionez, să-mi colectiv. Echipa sa este su­ i cietăţii. Banii se pot cîş- ?
amplitudinea acestei sîrguin- le 8 clase, şi dacă. voi reuşi fost foarte greu. Am atins pranumită „cheia fabricii". ' tiga uşor şi fără muncă. '
ţe doream să dialogăm cu aş merge mai departe —, totuşi parametrii proiectaţi Cînd nu se „învîrte cheia, ce preţ insa r uar are i
cei în mijlocul cărora ne a- aici m-au primit tovarăşii în înainte de termen. Anul a- toate uşile fabricii sînt în­ tupeul să dea vina pe so- >
flam, dar parcă nu cutezam partid, aici cresc toate bucu­ ccsta, în al patrulea de pro­ chise". Notăm cu satisfacţie cietate. Să dea, dar pe ^
să le întrerupem ritmul riile pe care le avem acasă. ducţie. lucrăm cu peste 25 metafora şi recunoaştem că cea a ei, personală, acel ^
muncii. Doream să aflăm Dacă i-ar îngădui timpul, la sută peste nivelul capaci­ aşa e: dacă nu funcţionează anturaj morbid în care
răspunsul ia întrebarea : ,.Pe inginerul Anton Takacs, şe­ tăţii proiectate. o macara sau un palan, pro­ sălăşluieşte de aproape un
ce treaptă a scării valorilor ful secţiei prefabricate, ar ducţia stă. In echipa lui an. Societatea noastră s-o
se află la dumneavoastră vorbi fără răgaz despre am­ Trifon lucrează şi fratele său, lase în pace, aceasta îi
munca ?“ şi, privindu-i, ur- plitudinea muncii. Pentru că, Ion. creşte copiii faţă de care
V.«. uyv\. wpm iaya uc vai c \
PETRE POPESCU mărindu-le strădania, ne dă­ simte că-i legat cu întreaga Greu de găsit cele mai ) ea nu se simte responsa- i
Calitatea este legată de omul deam seama că nu mai e ne­ fiinţă de fabrică. ..Eu am lu­ potrivite cuvinte pentru des­ — Ce zice fratele că îi
potrivit la locul potrivit, orice voie de vorbe. Şi, totuşi, crierea, pentru fotografierea sînteţi şef ?
s-ar zice. crat la construcţia acestei . Gheorghe Vraciu, fost
n-am dat înapoi. hale. Sub ochii mei s-a înăl­ sentimentelor, trăirilor şi — Nu zice nimic. Trebuie I salariat la I.M.C. Bîr- )
In atelierul armături ur­ ţat. Venisem direct din am­ zbuciumului, desprinse din să tragă. Tragem noi cu \ cea, este un caz dintre ce l
mărim jocul punctelor de foc fiteatrele facultăţii, era firesc cuvintele directorului Szabo toţii, mergem înainte cu toţii. l le cotate de foştii săi co- }
ce ţes fire metalice — diri­ să mă integrez organic în şi ale secretarului de partid Nu tragem, stă planul, stăm } legi de muncă la „neîn- 1
jate de o femeie. ,.E Ana co’ectivul care se înfiripa şi Devian, atunci cînd ne spu­ şi noi. Şi n-am venit aici cadraţi“. Şi, într-adevăr, i
Leucă, face carcase pentru care dorea să se afirme. Cit neau cele de mai sus, con­ să stăm... lui Gh. V. i s-a desfăcut i
stîlpi la maşina de sudat de adincă ne este acum mîn- semnate doar fragmentar şi Patru destine. Legate de un
prin puncte — ne informea­ dria cînd ştim că ne-am a- alternativ, respectînd însă singur fir. Munca, în înţe­ contractul de muncă pen- 7
ză însoţitorul nostru, secreta­ firmat — mă refer la locul ideile întocmai. lesul fiecăruia în parte, în­ i tru repetate absenţe ne- 1
rul comitetului de partid pe de cinste pe care întreprin­ seamnă, în fond, acelaşi lu­ / motivate. Cauza : aluneca- \
întreprindere. E la noi de la derea noastră îl ocupă pe cru, chiar dacă n-a primit 1 rea pe rîpa alcoolismului. ^
înfiinţarea fabricii — dar n-a ramură — e greu de expri­ Cine sint aceşti oameni singur. La noi, însă, nu se însuşesc multe noutăţi. Mun­ în rîndurile de mai sus cea ) De aici : abandon famili- ^
întîrziat o dată, dară-mi-te mat. Dar ştim că sîntem pre­ care au rezistat ? Ce i-a poate să lucrezi singur. ca nu mi-a permis să ră- mai ştiinţifică definiţie. Im­
să lipsească vreo zi. Şi doar zenţi — şi nu oricum — cu determinat să reziste ? Prin — Cine e vinovat că unii mîn în urmă. Acum fac şcoa­ portant e, după părerea \ al, urgii nocturne, scanda- l
face naveta şi e mamă a pa­ produsele noastre în aproa­ ce se individualizează ei ? Cu nu rezistă examenului de la de macaragii, pentru că, noastră, că la întrebările | luri publice, hoţie. Un a- i
tru copii. Cînd am avut co­ pe 200 de obiective. E ceva ajutorul altor întrebări, adre­ muncă ? vedeţi, policalificarea asta puse la începutul acestor ^ mănunt semnificativ ; cînd ’
menzi urgente a stat multe să te ştii părtaş la construc­ — Educaţia, din orice par­ este o realitate care ne
ore în plus peste program". ţia halelor noii oţelării de sate cîtorva din cei peste te ar veni ea. Şi, în pri­ cheamă la întrecere. Mi-a rîndur! răspunsul e unul, i a fost mic a mai avut de
,.Cum să fi plecat cînd era la Tîrgovişte, la uzinele de 1-200 de salariaţi, am ajuns mul rînd educaţia pentru plăcut întrecerea asta. conturat prin diverse filiere, lucru cu miliţia pentru
nevoie de piese?!" — răs­ piese auto de la Sibiu, la fa­ la răspunsurile primelor în­ muncă, care se primeşte în Fost feroviar, lăcătuşul dar singur şi sigur : MUNCA. ' furt. Carenţe educative au
punde, întrebînd, Ana Leucă, brica de ciment de la Aleşd^. trebări. Fără a căuta eşan­ familie. Graţian Popovici, şef de echi­ Destine diverse, adunate ia
un loc în moduri diverse s-au ) acţionat asupra acestui
fără să întrerupă jocul la noua unitate ce se înalţă tioane reprezentative, cumu­ — Care a fost cel mai fe­ pă la confecţii metalice, re-
AUGUSTIN SINEA punctelor de foc. „Se des­ aici, la Chişcădaga — unde lative ale unor calităţi deo­ ricit moment în activitatea concentrat şi concertat într-o \ om, care odată ajuns mais- l
Uneori, acţiunile noastre nu sebite, ne-am apropiat şi am paraţii-întreţinere, este tot unică direcţie : munca. Pentru
au ecou. curcă şi la legat, şi la faso­ sîntem prezenţi cu peste 600 dumneavoastră aici, în acest unul din „mijloacele fixe“ (j tru putea fi mai util fa- 1
nat. şi la sudat — cînd s-a de elemente necesare benzi­ legat discuţii cu muncitori şi colectiv ? ale Bîrcei, om rămas locu­ sine, pentru colectivitate. jj miliei sale şi societăţii, *
calificat le-a învăţat pe toa­ lor transportoare, la obiecti­ maiştri, şefi de echipe întâl­ — Cînd am realizat primul lui de la începuturi. „Reprofi­ Dincolo de motivaţie râmîne colectivului. Dar viaţa u-
te — şi acum unde e ne­ vele de la Bălata, Leşnic... niţi în secţii. produs al secţiei noastre. lat", G. Popovici conduce permanent realitatea mun­
voie, acolo munceşte. Cîte Şi dacă simţi că însoţeşti fie­ Maistrul Traian Pop. de Am cîştigat cu toţii încrede­ „un colectiv închegat, valo­ şoară I-a tras înapoi, la o
puncte ai de făcut pe care element ce iese pe la atelierul de armături, a rea în noi şi eu în mine. ros". că, ca un mare fluviu ce-şi condiţie ce n-o mai discu­
schimb, Ană?". „Vreo 6 500, poarta fabricii, dacă simţi fost muncitor în secţia de — Vă puteţi detaşa din adună apele din mii şi mii tăm.
dar după cum merge o să că aparţine colectivului în prefabricate din Turda. A colectiv, puteţi concepe un — Care e cel mai bun om de mici canale. Om de 47 de ani, Ioan
ajung la 8 000“. care te-ai format şi pe care făcut şcoala de maiştri la succes sau un eşec fără el ? din echipă ? Un amănunt, dar de cea
— De cînd lucraţi la ma­ ai ajuns să-l coordonezi, eu — Nu I — Mi-e greu să fac un lonaş n-a muncit. nu-i .
şina de sudat ? — interve­ nu pot aşeza munca decît pe Bucureşti „în contul Bîrcea". clasament, dar dacă vreţi... mai mare importanţă : toţi plăcea. Trăia din expedi- »
Calificarea tînărului Nico­
nim. prima treaptă a scării valo­ Acum are 5 ani ca maistru. lae Antonesei este de „ope­ — Nu. Spuneţi-1 pe cel mal cei patru interlocutori sînt etate şi alte mişmaşuri. Ca J
— De astăzi. rilor. Pentru că ea m-a rea­ — Ce v-a făcut maistru ? slab. comunişti. Ba nu, unul An­
N-am mai pus întrebarea — In procesul muncii, în rator prefabricate". A obţi­ i npoi, mai recent, să gă- \
pentru care venisem, de lizat, prin ea învăţ, prin ea nut-o odată cu intrarea în­ — La fel, greu de spus. tonesei este utecist, secretar \ sească o altă sursă de ^
fapt, în hală. Nu mai aveam cresc. condiţiile noastre, ale tehni- treprinderii în producţie. — Ce este o echipă bună, de organizaţie de bază ... \ cîştig, mai avantajoasă • l
nevoie de nici un răspuns. ^ proxenetismul. De ce să 1
Fierar-betonistul Iosif Ba-
rabaş îndoia, deodată, cîte ^ muncesc, spunea el, cîştig ?
10 bare de oţel. „E inovaţia i bani gîrlă şi mai uşor aşa. /
lui — aflăm —, una din ce]e ? Pînă într-o zi. Sursa de 1
5 pe care le-a realizat în 1 venit a... secat, iar „ex- \
NICOLAE IOANEI cei 3 ani de cînd e la noi".
Sint de lingă Braşov şl 1 ploatatorul" ei a fost în- \
mai Învăţ o meserie. Flăcăul acesta chipeş, care
ia cei 28 de ani ai săi are Stăm de vorbă cu Augus­ plan. Tinerii noştri participă — Cred că are ; ea organi­ Dar cauza ? putem face. Avem un pro­ \ depărtat din sinul socie- ^
state de muncă pe marile tin Sinea, secretarul comite­ la toate acţiunile ce se iniţi­ zează acţiuni specifice ca­ — Am organizat dezbateri iect să ne construim o ane­ tăţii, să nu mai contami- i
şantiere de la Iernut, Fîntî- tului U.T.C. din unitate. în­ ază, uneori sint în frunte. re se adresează numai tine­ cu toţi tinerii, am stat de xă a clubului, mai spaţioasă, ^ neze pe alţii. j
nele, Tg. Mureş, Mintia — treprinderea e tinără, vîrsta Mulţi au iniţiativă proprie: rilor. Bineînţeles că acestea vorbă cu ei, am încercat în care să putem organiza Munca e grea. Dar nu­
încearcă să ne răspundă : medie a oamenilor este către la curăţirea secţiilor, la se integrează în preocupările să-i convingem că nu este activităţi coleotive cu carac­
— Eu nu ştiu dacă zic bi­ 26 de ani, organizaţia de ti­ strîngerea fierului vechi, în mai ample iniţiate de către suficient ca numai în pro­ ter educativ şi distractiv. mai pentru leneşi, pentru
ne sau nu, dar eu simt mun­ neret e mare. Vrem să aflăm viaţa culturală şi sportivă. organizaţia de partid, de ducţie să fie buni. Un mun­ — Ce vă cer tinerii să or­ elemente asociale, care
ca aici şi aici (îşi arată pal­ în cele din urmă cît este şi Avem tineri care lucrează conducerea întreprinderii, co­ citor înaintat are comporta­ ganizaţi ? ^ caută mirajul înşelător a! \
mele şi inima). Şi nu-s mul­ de influentă. Discutăm, aşa­ suplimentar atunci cînd li mitetul oamenilor muncii. re bună nu numai în fabri­ \ vieţii luxoase in surse nr l
ţumit pînă n-o fac să fie dar, despre o problemă care se cere. Asta se întîmplă — Asupra comportării ti­ că, ci şi în societate. Am in­ — Cu predilecţie, mai mul­
mai spornică. Uite. înainte nu se exprimă în cifre, în mai ales la atelierul de con­ nerilor în afara producţiei vitat la astfel de dezbateri tă distracţie. Noi vrem să permise.
la munca ce-o fac acum eu indicatori, decît cel mult ca fecţii metalice. Aici se con­ ce influenţă are U.T.C. ? jurişti, lucrători ai miliţiei, îmbinăm distracţia cu edu­ Aici, în marginea pa
singur, lucrau cinci oameni. efect. fecţionează piese pentru toa­ — Cu cîţiva ani în urmă, am solicitat sprijinul munci­ caţia. ginii, am adus vorba de
Nu-i mai bine aşa ? — Ce acţiuni întreprinde te secţiile, iar cerinţele sînt poate ştiţi, comportamentul torilor mai virstnici. — Este vreo contradicţie spre astfel de semeni, in­
— Unde aşez eu munca ? organizaţia U.T.C. pentru mari. Majoritatea tinerilor unor tineri din întreprinde­ — Aveţi un cămin în ca­ aici ?
mobilizarea activă a tinerilor au participat la strîngerea rea noastră devenise o pro­ re locuiesc mulţi tineri. Ce — Contradicţie nu cred, stalaţi la marginea dru­
la îndeplinirea planului ? recoltei. Avem multe acţiuni. blemă : mulţi lipseau de la activităţi întreprindeţi acolo? poate mai mult o nepotrivi­ mului nostru. Dacă pu­
Pagină realizată de : — Organizăm analize asu­ Important este că tinerii noş­ lucru, provocau scandaluri — Cam slabe. Nu prea a- re, sau ceva care ţine de tem, să-i ajutăm, dacă nu
pra aportului tinerilor, sti­ tri sînt activi, muncesc şi as­ în oraş. Aveam mereu recla­ vem spaţiu. Clubul este ex­ preferinţe. Personal cred că sâ-i învăţăm să se ajute
CORNEL ARMEANU, mulăm pe fruntaşi în diverse ta se vede şi în rezultatele maţii la adresa lor. Treptat, trem de mic — doar o ca­ trebuie să dăm curs acestor
LUCIA LICIU, forme. Avem, în secţia de colectivului. astfel de manifestări s-au meră — în care abia încap preferinţe. De pildă, se cer ţ singuri Să preţuiase*
PAUL MARGINEANU NICOLAE STANCIU prefabricate, două brigăzi de — Intre factorii de influ­ rărit, iar astăzi aş putea cîteva jocuri de şah. table şi mai multe întruniri, serate, ^ munca cinstită.
Avem oameni colosali. Fotografii : VIRGIL CNOIU tineri care îşi îndeplinesc enţă organizaţia U.T.C. are spune că lip.'esc. rummy. Şi televizorul îl ţinem excursii. Totul este ce con­
lună de lună sarcinile de o personalitate distinctă ? — Acesta ar fi efectul. pe culoar. Mare lucru nu ţinut au ele. \__________________________