Page 87 - Drumul_socialismului_1973_12

Proletari din toate Jările, unlfl-vă I

Autosanitare celor 40 de sortimente asi­
milate în fabricaţie în .acest
„Dacia-1300“ an, conducătorii centralei
mai promit alte 22 de pre­
x v parate noi.
-Specialiştii întreprinderii
dş autoturisme din Piteşti
sînt preocupaţi ca odată
cu sporirea producţiei să Şisturile bituminoase
asigure şi diversificarea ei,
în funcţie de cerinţele be­ — incluse în rindul
neficiarilor ■ interni şi ex­
terni. combustibililor
, Astfel, prin unele modi­
ficări aduse interiorului Alături de ţiţei, gaze şi
autoturismului „Dacia-1300 cărbune, o nouă resursă
break" şi dotarea sa cu o îşi cere dreptul de aii in­
targă şi'aparatură medicală clusă în rîndul combustibi­
pentru reanimare şi perfu­ lilor — şisturile bitumvnoa-,
zii, zilele trecute au fost se. După cum se ştie, ţara
realizate ' primele autosani­ noastră dispune de. impor­
tare „Dacia-1300" oare ur­ tante rezerve geologice de
ANUL XXV Nr. 5 898 JOI 27 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI mează « fi introduse în fa­ şisturi bituminoase situate
bricaţia de serie, incepind
satsw în zonele Anina — Moldo­
din anul viitor. va Nouă. , Se apreciază că
ţ, . i >.'j .
anual pot fi, extrase cîteva
înnoiri ale produc­ milioane de tone prin in­
termediul carierelor de. ma­
Obiectivul actúa! în economia hunedoreană ţiei de preparate din re capacitate, substanţe ca­
fi
drept
re
utilizate
vor
carne combustibil. Dealtfel, după
cum informează Institutul
realizat exemplar, la Nu ştim dacă fenomenul de studii şi proiectări ’ ener­
a fost remarcat şi de gos­ getice din Capitală, a în­
podine, dar specialiştii din ceput proiectarea primei
cadrul centralei de indus­ centrale electrice pe bază
trializare a cărnii susţin că de şisturi bituminoase, care
anul care se va încheia urmează a fi amplasată în
peste cîteva zile a însem­ zona Anina. In acest scop,
nat, pentru lucrătorii din a fost elaborat studiul teh-
acest sector, perioada unei nico-economic necesar. Cen­
masive înnoiri a producţiei. trala, care va fi o unitate
Circa 4 400 tone de produ­ energetică deosebită de ce­
Amplificăm zi de zi succesele iu se livrate în acest an uni­ le pe bază de cărbune, va
avea o putere instalată a-
tăţilor comerciale, adică o
propiată de cea a Hidro­
cincime din întregul spor centralei de la Porţile de
devansarea îndeplinirii cincinalului de producţie realizat faţă Fier, ea urmînd să asigure
de 1973, le-au reprezentat
energie
necesară
electrică
Sdrtimentele noi, ale căror
reţete au fost puse la punct centrelor industriale din
r
Realizarea aproape 75 de zile mai re­ electrice şi telefonice. Au fosţ puse în evi­ de specialiştii din institu­ Reşiţa, Oţelu Roşu, Timi­
pede a sarcriA ÎI,or de plan anuale de către denţă importante rezerve de minereuri com­ tul de resort şi de meşterţi şoara şi Moldova Nouă.
minerii E. NI. \ Gertej a creat premise trai­ plexe şi aurifere prin lucrări geologice. In- din unităţile acestei ramuri. Intrucît şisturile bitumi­
nice pentru obţinerea unor succese deose­ globînd toate aceste realizări, putem afirma Printre noutăţile pe care le noase pot fi utilizate şi
bite în Întreceri',', ne dă posibilitatea reali­ că pînă la finele anului 1973 avem posibi­ recomandă degustătorii au­ pentru extracţia gudroane-
zării actualului 'c. \ncinal înainte de termen. lităţi să realizăm o producţie suplimentară torizaţi pentru aperitivele lor, a fierului şi aluminei,
Pînă în prezent, -1a pj.aaul producţiei glo­ de 3,7 milioane lei, obţinînd un avans de ospăţului de revelion se nu­ pentru producţia de ci­
bale se înregistrea;¿ă o'depăşire faţă de ni­ 11 luni în îndeplinirea sarcinilor actualului mără caltaboşul bucovinesc, ment şi a altor materiale
velurile de plan anual de 15,6 la sută, la cincinal. cîrnaţii haiduceşti, salamul de construcţii, la valorifica­
producţia marfă di i 26,8 la sută, iar la pro­ Desigur, în activitatea noastră s-au mani­ de Sibiu sau Diham, pasta rea complexă a acestor
ductivitatea muncii un spor de 9,9 la sută. festat şi unele scăderi, în principal prin de­ Tlnăra Fănlca Dodă. muncitoare la F.I.L. Haţeg, se evidenţiază Dumbrava . şi Delta, conser­ substanţe organice concură
Toate aceste succes» 3 svfl't expresia elocventă păşirea consumurilor specifice de materiale prin conştiinciozitatea şl hărnicia dovedite în activitate, prin vele de conopidă şi ţelină cercetătorii din mai multe
5>
a muncii pline de .hăiTDicie şi dăruire des­ şi, în special, a consumului de lemn de calitatea Înaltă imprimată lucră rilor executate. cu carne de vită. In afara institute.
făşurată de brigăzile d< '• mineri din subteran, mină şi piese de schimb. Acest lucru a dus Foto : VIRGIL ONOIU
de preparatori, de tbţi cei care au contri­ la încărcarea nejustilicată a preţului de cost
buit la desfăşurarea în* rritm normal a pro­ pe tona de produs şi efectuarea unor chel­
ducţiei. tuieli inutile. In acest sens trebuie să acţio­
Paralel cu activitlates» • de producţie s-a nam cu perseverenţă în aşa fel incit în anul ft 15-a aniversare a victoriei revoluţiei cubaneze
desfăşurat o muncă inU^nsă pe linia reali­ 1974 cheltuielile materiale de producţie să PAGINA A IV-A
zării înainte de termen a unor importante fie diminuate substanţial.
Comunistul Traiau Luca, ope­ obiective din planul div -investiţii. Depăşi­
rator la flotaţla I.M. Barza, rea sarcinilor de plan a sumate în acest do­ Ing. CONSTANTIN NICHIŢEANU Adunarea festivă de la Hunedoara
se distinge prin hărnicie, dis­ directorul E.M. Certe]
ciplină şl o bună pregătire meniu este de 6 la sută. i V fost terminat cu 7
profesională. luni înainte de termen lazul de decantare, CALENDARUL
Foto: GH. ÎMPĂRAT s-a executat un însemnat: volum de linfl (Continuare In pag. a 2-a)
Un moment remarcabil • in
jJ* Cu prilejul celei de-a 15-a oameni ai muncii din între­ cronica raporturilor de prie­
prinderile şi instituţiile mu­
aniversări a victoriei revolu­
„Drumul ţiei cubaneze, miercuri du- nicipiului. tenie, solidaritate şi ■ colabo­
pă-amiază a avut loc . la Ca­ • Adunarea festivă a fost rare româno-cubaneze... -l-au
In explorarea noului sa de cultură din Hunedoa­ deschisă de tovarăşul Ioachim constituit convorbirile rodni­
6 000 tone laminate peste plan socialismului“ ra o adunare festivă organi­ Moga. ce avute cu prilejul vizitei
BRAD. Fenomenul inova ţii, alături de maiştrii Lazăr zată de Comitetul judeţean Despre semnificaţia eveni­ în Republica Cuba, în acest
HUNEDOARA. Sarcinile de şl externi cu 6 000 tone Ica- ţional hunedorean este deo David şi Teodor Golcea, me­ Hunedoara al P.C.R. şi'Con­ mentului sărbătorit a vorbit an, a tovarăşului . Nipojae
anvergură care stau in faţa minate mai mult decit prei sebit de bogat în sem canicii loan Marc, Mirón Ne- DIN CUPRINS: siliul .judeţean al Frontului Ceauşesou, şi a vizitei ;< in
tovarăşul ■ Gheorghe Vasiu.
producţiei de metal a ţării au vederile planului. ConcomJ' ţ nificaţii. Argumentăm a lega şi loan Munteanu, vul- Unităţii Socialiste. Printre altele, vorbitorul a România, în 1972^ a tovară­
determinat în cadrul lamina- tent, s-au obţinut economi)., ceasta idee prin „veni canizatorul Vasile Bălăucă In prezidiul adunării au spus : şului Fidel Castro.
torilor hunedoreni adoptarea la metal de 20,5 kg pe tona tul" lunar de 20 000 le şi strungarul loan lovan. Cî­ • agenda zilelor lucră­ luat loc tovarăşii Ioachim Vorbitorul s-a referit apoi
unor acţiuni de prestanţă, de laminate, iar indicele ^In­ pe care il aduce Autobaze teva realizări : „Banc de ve­ toare şi sărbătorilor Moga, membru al C.C. al Poporul român a urrriărit pe larg la realizările po­
menite să conducă la reali­ tensiv a crescut cu 1,57 la (su­ Brad un mănunchi de raţio rificare a sistemului de bi­ legale P.C.R., prim-secretar al Co­ cu sirnpatie şi şi-a manifes­ porului nostru, la succesele
zarea optimă a prevederilor tă. A fost micşorat subston- nalizări şi inovaţii concepu nare, pentru toate tipurile de tat permanent solidaritatea obţinute de oamenii, muncii
de plan şi angajamentelor ţial consumul de gaz mei ani i te de membrii colectivulu autovehicule", „Dispozitiv de ® forumurile politice mitetului judeţean Hunedoa­ internaţională cu lupta revo­ hunedoreni, angajaţi ferm să
asumate în întrecere. şi de energie electrică, obţin în- său. Unul dintre animatorii strunjit ferodoul de pe sa­ ale anului—^.. ra al P.C.R., preşedintele Co- luţionară, antiimperiălistă a înfăptuiască înainte de ter­
Ca urmare a mobilizării du-se un volum sporit de spiritului creator este jngine boţi, fără demontarea sabo- miletiihii ' executiv al Consi­ pbpbrüïui frate .cubanez, pe men planul cincinal, măre­
tuturor forţelor, colectivul de economii la preţul de cosit. rul Gheorghe Bolcu, care ţilor de frină", „Dispozitiv de O aniversări ale unor liului popular judeţean, Ví­ care a sprijinit-o în mod' ac­ ţul program de făurire a so­
muncă din cadrul laminoru­ In fruntea întrecerii socia­ i este şi responsabilul mişcări debitat, câpuit şi fixarea fe- evenimente cu o chente Bălan, prim-vicepre- tiv, a salutat cu însufleţire cietăţii socialiste 'multilateral
liste s-au aflat lamina forii de inovaţii. Ei a participat şedinte al" Comitetului execu­ glorioasa' victorie a revolu­
lui „800“ al C.S. Hunedoara rodoului pe saboţi", „Pom­ semnificaţie deose­ dezvoltate, adoptat de Con­
Gheorghe Breaz, Vasile la conceperea, in acest an, pă mecanică de petrolat a- tiv al Consiliului. popular ţiei, cubaneze, a cărei aniver­
a reuşit să livreze, pină în tan, Ioan Şandru, Lauren ţiu ; a nu mai puţin de 5 inova- gregate” ş.a. bită in viaţa politică, judeţean, Gheorghe Vasiu. sare o sărbătorim astăzi. gresul al X-leă şi Conferin­
prezent, beneficiarilor interni Suciu şi mulţi alţii. socială şi culturală prim-secretar al Comitetului «Este un prilej de deosebi­ ţa Naţională ale P.CiR.
A In încheiere, vorbitorul a
a patriei municipal Hunedoara al tă satisfacţie să constatăm
P.C.R., preşedintele Comite­ că relaţiile de prietenie fră­ adresat comuniştilor şi po­
tului executiv al Consiliului ţească, de întrajutorare tovă­ porului frate cubanez cele
popular municipal, Costache răşească şi colaborare multi­ mai cordiale felicitări şi un
Trotuş, director general al laterală dintre Partidul Co­ fierbinte salut de prietenie
C.S. Hunedoara, Brîncoveanu munist Român şi Partidul şi solidaritate, împreună cu
8 600 TONE DE CÁRBUNE Pogea, preşedintele .Consiliu­ Comunist din Cuba, dintre urarea de a obţine noi şi
lui judeţean al sindicatelor. România şi Cuba, dintre po­ mari izbînzi în opera de con­
SORTAT ÎN CONTUL LUI ’74 Ionel Lazăr, prim-secretar al porul român şi poporul cu­ struire a socialismului, pen­
banez se dezvoltă continuu,
propăşirea
şi
înflorirea
tru
judeţean
Hune­
Comitetului
doara al U.T.C., Rafilariacob, pe baza principiilor mar- patriei, în apărarea şi conso­
PETRILA. Entuziasmul general care a cuprins care sub îndrumarea şi buna organizare a maiş­ preşedinta Consiliului • muni­ xism-leninismului şi ale in­
in iureşul întrecerii socialiste pe fiecare muncitor, trilor Ipan Toacă, Aurel Onea şi Alexandru Cup- cipal al femeilor din Hune­ ternaţionalismului socialist, lidarea cuceririlor revoluţio­
nare.
tehnician şi inginer de la Preparaţia cărbunelui şan au pus un deosebit accent şi pe îmbunătă­ doara. solidarităţii muncitoreşti, în A luat apoi cuvîntul am­
ţirea calităţii cărbunelui, prin reducerea substan­ In prezidiu a luat- loc, de interesul ambelor ţări şi po­
Controale oare pon în ,, d seamă : producerea in contul anului 1974 a ţială a procentului de cenuşă din acesta. asemenea, Nicolas Rodriguez, poare; al cauzei unităţii ţă­ basadorul Nicolas Rodriguez.
din Petrila, se concretizează intr-un nou succes
Vorbitorul a evocat pe larg
e
Paralel, valoarea economiilor la preţul de cost
Ţ 8 600 tone de cărbune sortat. Un aport deosebit realizate de preparatorii din Petrila depăşeşte ambasadorul Republicii * Cu­ rilor socialiste, mişcării co­ momentele cruciale ale isto­
tutu­
internaţionale,
muniste
ba la Bucureşti-.
rici Cubei, condiţiile sociale
lumini neajunsurile la obţinerea acestui remarcabil succes il cifra de 1 milion lei — sumă provenită în spe­ La adunare au luat parte ror forţelor antiimperialiste, şi politice care au generat
au muncitorii de la banda de claubaj a sepa­
cial datorită măsurilor luate pentru reducerea
progresului ţi păcii în lume.
raţiei, în frunte cu schimburile conduse de comu­ consumurilor specifice la toate formele de activişti de partid şi de stat, Trecînd în revistă istorice­ valul revoluţionar şi au dus
niştii Petru Matei, lacob Rusan şi Ladislau Lupa, energie. reprezentanţi ai unor orga- le realizări ale poporului cu­ la declanşarea insurecţiei na­
în gospodărirea i nizaţii de masă şi obşteşti, banez. vorbitorul a subli­ ţionale.
niat că astăzi Cuba socialis­ Victoria politică şi milita­
tă este o ţară cu o econo­ ră de la 1 ianuarie 1959 a
curentului electric mie şi cultură în plin avînt, deschis o nouă etapă de rea­
întreaga cantitate de îngrăşăminte care îşi aduce contribuţia la lizări pentru poporul cuba­
Sîntem în posesia a două misirii pe toate căile a re­ cauza păcii şi socialismului, nez ; reforma agrară şi con-
bilanţuri, mai bine-zis a surselor energetice ale ţă­ la întărirea forţelor antiim­
două situaţii întocmite de rii, conştienţi de faptul că organice să fie transportată în cîmp ! perialiste. (Continuare în pag. a 3-a)
întreprinderea de reţele e- aceste resurse reprezintă
lectrice Deva, care însu­ pulsul vital al activităţilor
mează un mare număr dc industriale, al economiei Şe ştie bine că aportul administrarea îngrăşămin­ Remus Bolea , şi Tiberiu .
controale, de noapte şi de naţionale şi, implicit, al fertilizării în balanţa re­ telor se dă suprafeţelor des­ Burza (la transport) şi Ti­
zl, efectuate de către cen­ bunăstării noastre. coltei este decisiv, pe sea­ tinate culturilor de cartofi beriu Stăniş (la greifer).
trele de distribuţie a ener­ Aşadar, rămîne în picioa­ ma aplicării îngrăşăminte­ In raza consiliului inter-
giei electrice din judeţul re o singură ipoteză a post- lor obţinîndu-se sporuri şi sfeclă de zahăr. Pînă cooperatist Ilia se lucrea­
nostru. La rubrica neregu­ scriptum-ului pe care ne-am apreciabile de producţie, acum, s-au transportat în ză la fertilizări şi în alte
lilor sînt trecute numere gîndit să-l realizăm. Să care se ridică la 30-40 cooperative agricole. Meri­
prea . mari, fapt ce ne îm­ redăm în nuda lor „splen­ procente sau chiar mai tă evidenţiat exemplul
piedică să tragem concluzii doare“ toate constatările mult, faţă de rezultatele Un imperativ C.A.P. Bîrznic, care a înche­
înregistrate de pe suprafe­ iat lucrarea respectivă. La
ţele nefertilizate. Ţinînd de actualitate cooperativa agricolă din
seama de asemenea consi­ Ilia s-au transportat la
Post-scriptum la două bilanţuri pectarea tehnologiilor sta­ grădina ,de legume şi pen­
derente şi urmărind res­
cîmp' peste 800 tone îngră­
bilite pentru fiecare cul­ şăminte organice, aplicîn- tru cultura cartofilor mai
mult de 700 tone gunoi de
tură, intr-o serie de coope­
du-se pe unele tarlale şi grajd, reprezentind circa
optimiste asupra conştiinţei esenţiale făcute de to­ rative agricole s-a acordat cite. 80 tone gunoi de. grajd 50 la sută din stocul , exis­
celor controlaţi cu privire varăşii de la centrele de şi se acordă întreaga atenţie la ’ hectar, deoarece ' avem tent. Mecanizatorul Aron
la modul de utilizare a e- distribuţie a energiei elec­ organizării temeinice a ac­ prevăzut ca de pe cele 40 Vasiu, care lucrează cu grei-
nergiei electrice. Atunci, ce trice. Insoţindu-le, desigur, ţiunii de fertilizare a te­ ha ce se cultivă în 1974 ferul, şi ceilalţi patru me­
putem face ? Fiind în prag cu mici comentarii şi re­ Anul acesta este cel de-al renurilor. cu cartoli să obţinem,' în canizatori de la trasport a de-
:
r
de An Nou, poate ar tre­ flecţii de sezon. 11-lea în care comunistul In cadrul unităţii noas­ medie, • cite 30 000' kg tu­
bui să expediem, cum se o- Din Valea Jiului selec­ Teodor Valdaşegan, lamina- tre — ne relata inginerul berculi la hectar. Acţiu­ N. TlRCOB
bişnuieşte, cîteva răvaşe ţionăm „cazurile“ care ar­ tor şei la laminorul ,,750“ al şef al C.A.P. .Gurasada, nea de fertilizare, este rea­ Maşinistul Nicolae Balinaru, din cadrul secţiei „Premo" a
titlul
C.S.
HLîinedoara,
obţine
usturătoare pe adresa con­ deau ziua. In primul rînd, de evidenţiat în întrecerea loan Oargă — prioritate la lizată' de către mecanizatorii (Continuare in pag. a 2-a) I.M.C. Deva, constituie un exemplu pentru tovarăşii săi de
ducătorilor de unităţi, ai magazinul de textile din soclalls&fc. muncă. Iată-1 efectuînd cu multă atenţie operaţia ' de torcretat
tuburile de presiune.
unor anume unităţi, care cartierul „8 Martie" al ora­ Foto : N. NEGRU
nu au înţeles încă să raţio­ şului Petrila este iluminat
nalizeze consumul de ener­ permanent, fără schimba­
gie electrică în spaţiul rea poziţiei comutatorului,
dumnealor de activitate, de 20 de becuri. Responsa­ CONCL’ .vRS „Viaţă nouă“. Această u- CONTURURILE UNUI CURS DE CALIFICARE ouă, precum şi oantltăţi
cu
carburant
şi chiar pe adresa unor ce­ bilul unităţii nu ştia nimic LITOîMV-ARTISTIC nitale oferă cumpărători­ PENTRU SUDORI importante de carne de zile pe lună obiectiv pe
economisit,
gamă
de
tăţeni care în loc să-şi le­ de problema arzătoare a lor o realizate variată către NOU BLOC TURN pasăre din cele 25 tone ce deplin realizat.
de
produse
pînă
în
ge dulăii în curte, îi anco­ energiei care frămîntă lu­ In sălii festivii a liceu­ meşteşugari. In mlcroraionul 15 din Ga S.M.A. Ilia a fost trebuie zi epuizate acestui an. VREMEA
a
ultima
un
de
rează de palmierii străzii, mea. Cînd se va lumina şi lui i din Haţeg a avut loc Deva au fost atacate lu­ organizat pentru curs sudori, ca­ la Produsele sînt desfăcute Pentru 24 ore
un
lificare
i.
concurs
li-
ipjfiesant
mai precis, îşi leagă frigi­ dumnealui asupra chestiu­ terar-artti »tir închinat zi­ FILME DOCUMENTARE crările de construcţie a care au fost încadraţi 30 prin unităţile specifice de
instabilă,
Ni­
turn.
ce­
derele şi maşinile de spă­ nii şi, mai ales, cînd îşi va. lei de .3 * Decembrie. Du­ PE TEME DE P.C.I. unui nou bloc pînă aici. de mecanizatori de Ia a- comerţ şi prin magazinele rul Vreme noros. Vor cu cădea
deosebit
mic
proprii.
de
lat înainte de contor, care schimba poziţia ? La blo­ pă ce i ţ> lofesoara Lucia Faţă de celelalte blocur' ceastă unitate, Deva la precipitaţii sub formă de
Dobra,
şi
S.M.A.
'.
lapoviţă.
unui
In
constituie, totuşi, o „poar­ cul 12 din acelaşi oraş — Nistor î V* vorbit despre public, faţa căminele numeros însă, acesta se execută Baia de Criş. Lecţiile teo­ DOUA ZILE PE LUNA ploaie şi moderat, cu Vintul
evenimentu­
importau
va
sufla
in­
la
cultu­
tă“, ştim noi de care. Deşi lui, pior -ierii claselor V- rale din Bretea Română şi prlntr-o metodă proprie retice privind sudura e- CU CARBURANT tensificări temporare din
a-
şi
de
glisare,
stabilită
sînt
autogenă
ideea răvaşelor este destul 11 becuri nestinse de la in­ Vli s-ă\ 1 întrecut în reci­ Ocolişu-Mare, s-a prezen­ plicată doar la T.C. Deva lectrică de şl cadre de spe­ ECONOMISIT vest şi nord-vest. Tempe­
poezii
di
expuse
scădere
In
de tentantă, ne-am propus stalare. Probabil, tovarăşii tarea interj ' vetarea de patriotice tat un ciclu de filme do­ Pînă în prezent a fosl cialişti de la unităţile a- ratura ; — minimele vor u-
şi
cînte-
cumentare
teme
şoară
fi
de
pe
talpa
fundaţiei
şi
să renunţăm la ea, în fa­ de la asociaţia de locatari ce popviV. are. Scara s-a În­ pază contra Incendiilor. turnată montat armătura. Tu mintite, ele fiind însoţite Conform unul calcul cuprinse între minus 3 şi
s-a
voarea amicilor mult mai sînt angajaţi cu un sfert cheiat c«t nn frumos car­ Prezentarea filmelor a următoarele zii« se va şi de aplicaţii practice la preliminar, comunistul Ma­ 2 grade, iar maximele în­
atelierul S.M.A.
conducător
rin
Paraschiv,
pregătiţi pentru astfel de de normă, că dacă ar fi cu naval ; pHpileresc. Tost precedată de o expu­ trece la montajul insta­ auto la Autobaza Hune­ tre 3 şi t grade.
laţiei
surprize plăcute şi picante. jumătate... La şantierul din MAC-AZI li nere In care s-au eviden­ portul de glisare. de Prin dul­ a- PRODUSE PENTRU doara, încheie acest an cu Pentru următoarele
echipelor
0 economie de peste 2 709
Dar şi din alte conside­ Dărăneştf. care efectuează DE PRFA'tvl'NTARE ţiat aspecte pozitive şl gheri şi fierari, conduse POPULAŢIE 1 benzină, exemplu care două zile
DE PRB'
rente o abandonăm. Tot lucrări hidrotehnice specia- negative privind respecta­ de Mihai Thies şi Ioan ar trebui urmat de cit Vreme In coptinuare in­
Preg, noul bloc — nr. 15
mai mult, cu fiecare zi mai j st iaţîil»' comerciale rea normelor de p.c.l. In — care constituie froni In aceste zile ce pre­ mai mulţi oameni de la stabilă, cu cerul temporar
pi. lî.a oraşului Orăş-
pres­
mult, oamenii şi. bineînţe­ MARIN NEGOIJA !s-* ti şl un maga- comune şl sate, unităţi a- de lucru pentru ’74, va fi merg Revelionului ’7i, co­ volan. Acest rezultat angaja­ noros. Vor cădea precipi­
lectivul unităţii . „Avico­
derivă
din
tigios
locale.
les, factorii răspunzători, de „ Tp\ rezentare al coo- grlcole socialiste şl gos­ ridicat pînă la finele a- la“ Mintia oferă, zilnic, ' mentul conducătorului au­ taţii scădere, In Temperatura
special
In
înţeleg necesitatea econo- (Continuare In pag. a 2-a) atlve 1 meşteşugăreşti podăriile populaţiei. cestui an peste cota zero. populaţiei'309 *00 bucăţi to respectiv de a lucra «ouă noaptea.
J