Page 88 - Drumul_socialismului_1973_12

mm
WKmmBmÊmmmmmBmmmmmmm wmmmmammmammamKmmBmumm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 8 898 ® JOI 27 DECEMBRE 1973
n’uimrrmuvin.'^vmmiatvrt gj gBJBBEfflMnS®

r Amplificăm zi de zi sufâesele
Conferinţele organizaţiilor comunal©
in devansarea,
ale Frontului Unităţii Socialist®
îndeplinirii cincinalului
l CARE VINE
be^itlsfăcător.
ne­
Este
est»
M (Urmare din pag. 1) voie ca, în acest sens, comite­
Cine a participat la con­ rectorul Şcolii generale din gajez ca, împreună cu or­ Unele neajunsuri pe care tul oamenilor muncii să ac-
ferinţa Consiliului comunal Sarmizegetusa —, dar cîte ganizaţia U.T.C. din brigada trebuie să le Înlăturăm se re­ ţion {¡zii cu mai mult spirit da
al Frontului Unităţii Socia­ lucruri frumoase nu putem a IV-a, să plantăm golurile simt pe linia îmbunătăţirii iniţ.Âatiivă, pentru analizarea
liste din Sarmizegetusa a face ! Iată, sîntem, aici, re­ de pomi pe marginea şose­ calităţii producţiei. Mai există teme? nică a utilizării forţei
avut imaginea reală a rolu­ prezentanţi ai tuturor uni­ lei ce leagă Hobiţa de Sar- încă locuri de muncă unde, de 11 îuncă şi normarea perso-
lui acestui larg organism tăţilor economice şl social- mizegetusa. printr-o sfărîmare excesivă a nrţlf ilui auxiliar. De aseme-
politic. Numărul mare de culturale, al tuturor organi­ — Mie îmi pare rău că la minereului, nu se poate exe­ T/feri, trebuie să întărim disci­
bărbaţi şi femei — care au zaţiilor de masă şi obşteşti, adunarea noastră se în­ cuta o selecţie corespunzătoa­ plina în producţie, fiecare
umplut sala căminului cul­ să fim noi cei care să ne deamnă la vorbă mai mult re a acestuia. Sînt abataje formaţie de lucru acţionind
tural din satul de centru — aflăm în fruntea acţiunilor. bărbaţii şi mai puţin femei­ unde se execută excavaţii ■'pentru folosirea integrală a
a fost dovada vie a intere­ S-a arătat în referat că, le. Eu nu ştiu de ce nu ne peste limitele admise, ame­ timpului de lucru.
sului pe care oamenii îl au prin contribuţia noastră, a îndemnăm şi la cuvînt, că najarea vetrelor fiind neco­ Avem convingerea că in
faţă de mersul muncii şi tuturor, valoarea muncilor doar la muncă se vede hăr­ respunzătoare, toate aceste continuare colectivele noastre
vieţii aşezărilor în care tră­ patriotice pe acest an s-a nicia femeii — mărturiseşte deficienţe ducînd la pierderi.; de muncă vor depune toate
iesc. Iar modul în care a ridicat la 706 000 lei, cu 4 000 cooperatoarea Gheorghiţa importante de minereu. eforturile pentru înlăturarea
fost conceput şi prezentat lei mai mult decît ne-am Paşiloni —, pentru că, ştiţi, Deşi randamentele în sul'şV deficienţelor pe care le mai
raportul asupra activităţii propus. Pentru anul vii­ brigada noastră de la Brea- teran sînt superioare ani 1 foi- avem, creînd condiţii optime
desfăşurate de consiliul co­ tor să ne mobilizăm mai zova tot fruntaşă a fost. E trecuţi — şi sînt în continua­ de lucru în 1974, cînd avem
munal al Frontului Unită­ mult, să dăm chip şi mai bine că s-a trecut la îm­ re într-o vădită creştere de îndeplinit sarcini mobili­
ţii Socialiste şi a organiza­ frumos Sarmizegetusei, pen­ părţirea loturilor pe fami­ nu putem fi mulţumiţi cu
ţiilor componente privind tru a sta fală şi istoriei pre­ lii, că putem să le fertilizăm faptul că raportul • AVntre zatoare, pe care sîntem hotă-
realizarea sarcinilor ce le-au zente. din timp, să ne ocupăm de muncitorii direct pro iusctivi rîţi să le îndeplinim cum se
revenit pe linie economică — Dacă în zootehnie se culturi dacă aşteptăm să ne faţă de totalul mun< /jfcorilor cuvine.
o re-
ae
După
şi pentru ridicarea edilitar- iau măsurile preconizate dea roade. Şi eu doresc ca zătoare. La cum aceasta observă, caii tatea fotografiei pe care prezentaţi roducem mal sus este corespun­
In
cei
lma^iue,
adus
şl-au
tinerii
zincografi
chiar
contribuţia
gospodărească a comunei a aici, de selecţie a animale­ la primăvară, în „Săptămî- Rodica Popa şl Constantin Buce rzan, care muncesc cu mult ta lent şi hărnicie In cadrul Tl-
oferit tărîm prielnic de dez­ lor, de îmbunătăţire calita­ na pomiculturii", să pornim pograflel Deva._________________________________________ _________________________ Foto : VIRGIL ONOIU
bateri. Pentru că raportul tivă a efectivelor, şi dacă şi acţiunea de înlocuire a po­ îngrăşăminte organice
prezentat de Vasile Zgîrcea, noi vom depune mai mult milor bătrîni.
preşedintele Consiliului co­ efort, vom avea rezultatele Lâscuţ Zgîrcea, Păulin LA LICEUL DIN VULCAN
munal al Frontului Unităţii pe care le aşteptăm. S-a Macra, Tenie Toteştean, Mi- (Urmare din ¡j ag. 1) nate culturilor de legume
Socialiste din Sarmizegetusa, spus aici ce rezultate s-au hai Dălinescu, fiecare parti­ şi cartofilor. Pe măsură ce
a relevat deschis ce s-a obţinut dacă s-a muncit mai cipant la dezbaterile confe­ pun eforturi r jjsţinute pen­ se string noi cantităţi de
făcut şi ce nu s-a făcut, cine serios — mă refer la fap­ rinţei consiliului comunal al tru a finaliza s/ît mai grab­ îngrăşăminte la fermele de
se face vinovat de neajun­ tul că din gospodăriile Frontului Unităţii Socialis­ Frumoase realizări in procesul de invăţămint nic această &< t^june. In ma­ animale şi vom avea soli­
surile existente şi spre ce poulaţiei s-au predat peste te s-a dovedit nu un cetă­ joritatea coo pfşirativelor agri­ citări — ne apunea directo­
anume trebuie îndreptate a- 100 de capete bovine mal ţean care remarcă nişte rea­ cole — apr ecifa directorul rul S.M.A. Dobfa, ing. Axen-
tenţla şi eforturile tuturor mult decît în anul trecut. lizări şi nişte lipsuri, ci un De la data înfiinţării şi şi construite astfel îneît sa­ S.M.A. Ilif ¿j ing. Valentin te Guţea — vom aSigura
cetăţenilor comunei pentru Eu muncesc, împreună cu adevărat gospodar care vrea pînă în prezent, Liceul de tisfac din toate punctele de Astfel, se prezintă laborato­ Gruceru — randamentul la mijloacele necesare pentru
ca satele să cunoască creş­ soţia, în sectorul zootehnic şl poate să pună un umăr cultură generală din Vulcan, rul de română, ultima reali­ fertilizări GS te afectat din transportul în cîmp al a-
teri mai însemnate pe dru­ — spune Păulin Toteşteanu de nădejde la înflorirea co­ datorită ritmului intens de vedere. Dealtfel laboratorul zare de seamă de la liceul cauza ne: Amenajării cores- cestora.
din Vulcan.
lingvistic a fost printre pri­
mul ridicării lor economice din brigada a IV-a Hobi- munei. De fapt, întreaga a- autodotare şi autoutilare, a mele de acest gen din jude­ punzătoar^\ a platformelor Dintre unităţile din cadrul
In fiecare zi, în pauza ma­
şi social-culturale. ţa — şi ne vom strădui cit dunare din sala căminului reuşit să ajungă printre cele ţul nostru. Dar să prezentăm re sînt prezentate prin inter­ de gunoi,,, ' intrarea tractoare­ consiliului intercooperatist
— Noi am înfăptuit lu­ cultural a fost un îndemn mai moderne lăcaşe de cultu­ laboratorul de română: Pu­ lor spr< t locul de depozi­ Simeria în oare se consta­
cruri minunate, prin mîinile mal mult să dăm o îngri­ la muncă pentru anul care mediul sta'ţiei de amplifica­ tare a 'îngrăşămintelor or­ tă o preocupare susţinută
(
noastre satele şi-au schimbat jire bună animalelor ca să vine. ră şi învăţămînt din judeţ. pitrele la care stau elevii re a şcolii, emisiuni realiza­ ganice j ¡fiind astfel mult în- pentru sporirea recoltelor
faţa — arăta Ion Arion, di­ avem şi roade bune. Mă an- LUCIA LICIU încă din acea perioadă, sînt dispuse în formă de am­ te de elevi. Aceste emisiuni grei Uf-Vetiă. Ga urmare, am prin folosirea judicioasă a
conducerea şcolii a luat mă­ fiteatru. Fiecare pupitru este prezintă aspecte din viaţa [ 'ns\ . yevolţi ca din plat­ îngrăşămintelor amintim pe
suri pentru modernizarea în­ prevăzut în partea anterioa­ şcolii, aspecte din desfăşura­ forme ' să trasportăm guno- cele din Rapoltu Mare,
EFORTURI SOSTIIIITi MU MtSIW* tregului sistem de. învăţămînt cînd elevul doreşte să răs­ pecte pozitive şi negative de f iccesl bile, de unde apoi Simeria, Pricaz, Turdaş şi
ră cu un beculeţ care atunci
rea competiţiilor sportive, as­
i'fll ci x greiferele la locuri
din
liceu.
pe
rind
Astfel,
Bobîlna.
pundă, la o simplă apăsare
la clase, informări din politi­
rînd sălile de clasă ale li­
fie încărcat şi dus cu
ceului au fost transformate se aprinde, atrăgînd atenţia ca internă şi internaţională t ract oarele în cîm-p, fireşte Deşi timpul a fost favo­
»Mill EDILITAR - G9SP00ÀRISC 11 MIEI în cabinete moderne dotate profesorului asupra lui. Pen­ etc. Toate aceste lucruri au < etfl.'l pierzînu-se mai mult a acţiunii amintite în toate
rabil desfăşurării din plin
tru însuşirea cît mai temei­
.într-un
realizate
timp
fost
cu sisteme electronice com­
I Idmţp. Reiese, deci, nece-
mai
agricole,
cooperativele
plexe. O singură apăsare de
sînt prevăzute cu căşti. Pupi­
rea harnicului şi experimen­
buton de pe pupitrele de co­ nică a audiţiilor, pupitrele destul de scurt sub conduce­ Aj'ta tea ca în viitor condu­ sînt unele unităţi unde se
cerile C.A.P. să acorde o
Deşi sala căminului cultu­ Nojag—Vărmaga. In afara peste cîteva zile se vor efec­ mandă din fiecare cabinet trul de comandă al laboratoru­ tatului laborant şef al liceu­ tărăgănează, din motive greu
imai mare atenţie modului
ral a fost cam friguroasă, lucrărilor stabilite a se'' fi­ tua un număr însemnat de este suficientă pentru ca lui este prevăzut cu un picup, lui, Ioan Drăghici. în care amenajează plat- de înţeles, transportul în­
discuţiile care s-au purtat naliza cu contribuţia în mun­ lucrări, de acţiuni pentru imediat să intre în funcţiu­ un magnetofon, un apa­ Dintre cei mai harnici e- grăşămintelor organice în
în conferinţa organizaţiei co­ că şi bani a localnicilor, mai buna gospodărire şi în­ ne un mic motoraş care tra­ rat de radio şi o staţie de levi care şi-au adus contri­ . florinele de gunoi, Un alt cîmp. Astfel, din dialogul
munale a F.U.S. din Certeju multe s-au efectuat şi prin frumuseţare a satelor. Dintre ge perdelele la ferestre. La amplificare. Fiecare din aceste buţia la realizările amintite, / igreifer al S.M.A. Ilia se purtat cu tovarăşul Pante­
1 de Sus au fost calde. S-a vor­ muncă voluntar-patriotică. obiectivele mai importante ce o altă rotire de buton in­ aparate este pus în funcţiu­ putem numi pe : Andeluţi află în lucru la CA..P. le Brăteanu, primarul comu­
bit despre multe lucruri din Astfel, valoarea lucrărilor urmează să se finalizeze men­ tră în funcţiune televizoarele, ne doar prin simpla apăsare Stoica, Nicuşor Oneasă, Cos- I iBrănişca. In continuare, pe nei Bretea Română, am re­
viaţa şi activitatea locuito­ realizate de locuitori sub a- ţionăm repararea şi întreţine­ aspectomatele, epldiascoapele, a unui buton de la pupitrul tel Croitorii, Livia Barbu, / Ibaza graficului întocmit, ţinut că din cele cinci coo­
rilor, despre eforturile pe ceastă formă se ridică la su­ rea a 35 km de drumuri să­ aparatele de proiecţie pe 16 de comandă- Pentru orele de Rodica Cîmpean şi mulţi . J fmpeanizatorii oare lucrează perative din comună doar în
oare ei le depun pentru în­ ma de peste 1 200 000 lei. teşti, construirea unui cămin sau 18 mm după cum cer îm­ televiziune integrată, elevii alţii, care au renunţat la o fertilizări se vor depla- două (respectiv la Vâlcele
frumuseţarea şi prosperitatea Discuţiile pe care delegaţii cultural în satul Vărmaga, prejurările la ora respectivă pot urmări transmisiunile TV parte din timpul lor liber I sa la cooperativele agrico- şi Bretea Streiului) se lu­
satelor. le-au purtat în cadrul confe­ împrejmuirea dispensarului şi de curs. Astfel se prezintă la televizorul instalat în pe­ pentru a contribui cu toate {, le din Leşnic, Boz, Bretea crează cu mijloace proprii
!i Mureşană, Sîrbi, Cîmpuri
Anul 1973 a fost rodnic şi rinţei au reliefat grija pentru a Şcolii generale din Certeju cabinetele de ştiinţe sociale retele din faţă. Pornirea tele­ Surduc şi Burjuc. la fertilizare. Deoarece acum
pentru gospodarii din această ridicarea în continuare a de Sus şi altele. şi istorie, geografie şi limba vizorului precum şi reglarea forţele la modernizarea pro­ „ Realizări meritorii la unităţile au primit şi
veche aşezare minerească. gradului edilitar-gospodăresc In numele consiliului comu­ germană. imaginii şi a sunetului se fac cesului de învăţămînt de la transportul îngrăşămintelor îngrăşămlntele chimice ce
Prin contribuţia în bani şi al comunei. Majoritatea vor­ nal al Frontului Unităţii So­ tot pe bază de telecomandă. şcoala la care au învăţat sau organice au înregistrat şi le-au fost repartizate, se
in muncă a locuitorilor s-au bitorilor — Cornel Mariş, Io- cialiste a vorbit tovarăşul Un aspect însă şi mai mo­ Dacă în timpul orei profe­ învaţă. cooperativele agricole din impune să treacă neintîr-
construit în comună un nu­ sif Tocar, Petru Petru, Nico- Remus Vînduţ, preşedintele dern îl au laboratoarele de sorul doreşte să prezinte ele­ Lâpuşnic şi Dobra, unde ziat la materializarea sar­
măr însemnat de obiective de lae Bota, Ion Vinţan, Rodica acestui organism, care a asi­ chimie, fizică, biologie, ling­ STELUŢA STRATICA Jl - aproape întregul stoc de cinilor cuprinse în tehno­
interes general. Dintre aces­ ITotea şi alţii — au solicitat gurat conferinţa că pe linia vistică şi limba română. Din­ vilor diverse imagini în le­ j \jUhoi de grajd s-a admi- logiile stabilite pentru fie­
tea menţionăm dispensarul consiliului comunal al F.U.S. înfrumuseţării tuturor sate- tre toate acestea, ultimele gătură cu lecţiile, nu face ŞTEFAN NEMECEK J mustrat pe terenurile desti- care cultură.
uman din Certeju de Sus, să dovedească şi în viitor •lor comunei se vor iniţia în decît să coboare prin tele­ elevi la Liceul Vulcan
introducerea încălzirii cen­ spirit de Iniţiativă, să mo­ anul care vine un număr şi două, laboratorul de lingvis­ comandă ecranul pentru pro­ tl---------- -------------:---------
bilizeze toţi locuitorii la fi­ mai sporit de acţiuni, la ca­ tică şi cel de română, pot fi
trale la liceu, internat şi la iecţii şi să pornească unul »»nţ <u/nnw
nalizarea acţiunilor ce se vor re vor fi antrenaţi toţi cetă­
şcoala generală, construirea întreprinde în satele comunei. ţenii comunei. apreciate ca fiind concepute din aparatele de proiecţie.
unui drum nou între satele In anul în care vom păşi N. PALTIN J Controale cares pun in lumină neajunsurile
în gospodărirea curentului electric
Obligaţiile contractuale— In mod exemplar (Urmare din pag. t) •L înregistrat. Alţii — Ioan lor în talpă şl furatul pro­
Magazinul
le, risipă mare. Toc/nai Ia Palusac, Constantin Driu şi priei căciuli. acelaşi oraş
Iosif Ember — au fost gă­
„Menaj"
din
Ferma zootehnică a C.A.P. din Turdaş lele au fost predate la greutăţi mari, cu­ specialişti ? In Petroşani, la siţi cu aparate electrice şi consuma şi el, tot ziua, cu­
a contractat şl s-a angajat să livreze în a- prinse între 350 — 400 kg. C.A.P. urmea­ terasa „Minerul", and j ; de uz casnic nedeclarate. rent electric. Au fost apli­
z ua
cest an statului cantitatea de 25 tone carne ză să primească — aşa cum prevede hotă- becuri însumînd 560 Tuturor, li s-a acordat bu­ cate sancţiuni corespunză­
de bovine. Datorită hărniciei, priceperii şi rîrea cu privire la majorarea preţurilor de plus firma. Argumentu î cu nă „recompensă". toare, fără menajamente I
răspunderii cu care îngrijesc şi hrănesc ani­ contractare — primele cuvenite pentru ani­ atragerea publicului asu­ In Hunedoara, cooperati­ O întrebare : la magazi­
malele comuniştii Ştefan Orb, Ida Acs, malele livrate la greutăţi mari, precum şi pra bunătăţilor \ prepi ra.te va meşteşugărească „Drum nele din Deva nu- se face
Maria Caraşca, precum şl cooperatoarea cele care se acordă pentru depăşirea preve­ aici cade la prima coriis/a]. nou" a fost... reprezentată risipă de energie electrică ?
Maria Costea, s-a ajuns să se realizeze un derilor contractuale. «îngrijitorii sînt sti­ tare a listei de bucate. <Ci la „parada risipei“ de două Şi un răspuns; ba se fa­
ne nu crede... La Lupi mi,
spor mediu zilnic de creştere în greutate mulaţi de cooperativă pentru depăşirea pro­ o incursiune prin c nj efe unităţi : cizmăria din Piaţa ce, însă tovarăşul care răs­
şi
Libertăţii
punde de resortul energe­
din
şepcăria
ducţiei planificate prin acordarea unor
de 800-1 000 grame. In acest fel s-a reuşit consumatorilor. Cetăţ'fa, ,-ul str. G. Enescu. In timpul tic în cadrul Direcţiei co­
premii în produse agricole. Pentru anul n
să se livreze suplimentar, pesté prevederile 1974 sînt la îngrăşat încă un număr de 40 Constantin Manea, din t r zilei, aici ardeau becuri. merciale judeţene a fost
s
contractuale, 6 000 kg carne. Toate anima- capete de tineret bovin. staţi* de radloflcare a Liceu Iul din Vulcan. Liliacului, nr. 7, şi-a leg^ţ Consumul inutil de energie invitat să participe la con­
Foto : ŞT. NETVIECEK frigiderul înainte de ■oi electrică .îngroaşă, cum se troalele de noapte de că‘.rre
Sbt
I.R.E. Deva, după care ‘a
ştie,
cheltuielile
unităţii.
tor, să consume şi să î ivi fie
Lingă numele celor două fost de negăsit. Prezenţa a-
unităţi în culpă se potri­ vea un rost important,
vesc extrem de bine bătrî- fiindcă ştim ce trebuie să
n Pierderile de energie le obţinute de mineri şi, tot?-, i nele zicale cu bătutul cuie- însemne un control...
re din Valea Jiului, la mul­ urgii pneumatica - energia tea mai stampă, odată, măreşte consumul de.N
pneumatică, aşa-zise Inevita­
bile sau tehnologice, se ci­
energie la perforarea găuri/j I
frează, ia exploatările minie­
lor. Un mijloc important die!
te milioane de lei anual. folosire raţională şi econo­ Succes© în întrecere Io
misire a energiei pneumatiuv . 1
tg Ce se întîmplă pe con­ îl constituie şi înlocuirea
ductele secundare subdimen­ ventilatoarelor pneumatice cu revizia de vagoane
sionate sau insuficient etan­ dar şi tea mai precar gospodărită ventilatoare electrice sau e-
şate ? lectropneumatice, bineînţeles
S3 La toate exploatările în condiţiile respectării cq„, J Simeria
miniere există posibilităţi de stricteţe a prescripţiilor de ,
raţionalizare a consumului de tehnica securităţii. t
energie pneumatică. zâ în subteran. Pentru a avea din reclpienţli de condensa­ mina Paroşeni, la această să se asiguri;, în acelaşi Am enumerat cîteva dirţf In angajamentul iniţial luat de harnicul colectiv de la revi­
Nu numai curiozitatea pro­ o imagine în ce priveşte pon­ re... mină se pierde între 8—12 la timp, o dimensionare cores­ măsurile tehnice şi organi-i zia de vagoane Simeria-câlători era prevăzută îndeplinirea pia­
fesională, ci pur şi simplu derea energiei pneumatice Dintr-o analiză făcută re­ sută din energia pneumatică punzătoare a întregii reţele. zatorice care pot conduce nului anual cu 15 zile mai devreme. Datorită unei temeinice or­
curiozitatea cetăţenească, ne în unităţile miniere din Va­ cent la mina Petrila a re­ produsă prin „suflări" şi alte De asemenea, pentru o mai folosirea mai raţională, chil ganizări a proceselor de producţie, datorită unei atente şi com­
îndeamnă să ne întrebăm şi lea Jiului, este de ajuns să zultat că o însemnată canti­ neglijenţe privind întreţine­ judicioasă raţionalizare a zuită a aerului comprimat petente îndrumări atit din partea conducerii unităţii, cit şi or­
să întrebăm : cît costă un arătăm că aproximativ 60 tate de energie pneumatică rea instalaţiilor şi utilajelor consumului de aer compri­ în exploatările miniere 4^ ganizaţiei de partid obiectivul a fost cu prisosinţă realizat. Cu
kilowatt-oră de energie elec­ la sută din consumul de e- se pierde în reţele datorită pneumatice. Ne-am interesat mat este necesar să se a- bazinul carbonifer al Şţ^). 18 zile mai devreme lucrătorii reviziei lucrează in contul anului
trică. cît costă un metru cub nergie electrică de la o mi­ lungimii nejustificate, dar cît reprezintă această pier­ eorde atenţia cuvenită eşalo­ Jiului. Ele nu sînt limit-' $tive. : viitor.
de gaz metan, cît costă un nă este folosit pentru pro­ şi subdimensionării pe une­ dere. Cifra aproximativă se nării corespunzătoare a tu­ Posibilităţile de econo’ nisirb Nici un eveniment de cale ferată, nici un accident în cimpul
kilogram de combustibil con­ ducerea energiei pneumatice. le porţiuni ale reţelei. De e- ridică la circa 1 200 lei într-o turor operaţiilor din subte­ a energiei pneumatice |. _ • muncii, nici un tren întirziat la formare, nici o reclamaţie din,
( n
venţional ? E o întrebare Cunoscînd faptul că ener­ xemplu, alimentarea cu aer zi, 35 000 lei într-0 lună, ran în care se consumă e- ceste unităţi sînt mu fa a j
ma
justificată, oportună, mai a- gia pneumatică este cea mai comprimat a sectorului I 420 000 lei într-un an. Iată nergie pneumatică. Există largi. Descoperirea şi fructi­ j partea călătorilor, sînt cîteva din motivele de mindrie, de dăruire
les dacă ne-am pune-o prin scumpă, că în procesul de este soluţionată necorespun- pierderi care, atît la propriu, posibilităţi ca în anumiţi ficarea cît mai deplină ^ i cu core cele trei ture conduse de Zaharia Muntean, Petru Boaru,
prisma intereselor societăţii... extracţie a cărbunelui în timpi (de exemplu, între cestor posibilităţi sîn / 'Yn I Cornel Lupşor şi Simion Tendea cinstesc apropiata sărbătorire
...Am solicitat unui inginer condiţiile din Valea Jiului schimburi, în zilele de re­ funcţie de conştiinţa, /price­ ! a Republicii.
electromecanic de la uzina ea este de neînlocuit şi că paus), staţiile de turbocom- perea şi preocupările fi/jcărui
Paroşeni să explice cît costă are ponderea cea mal mare, h teme alt propagandei economice presoare să nu funcţioneze la colectiv. In condiţiile-» cînd
un metru cub de energie ni se pare cît se poate de fi­ nivelul maxim. economia naţională a ţării
pneumatică. „Scump — mi-a resc să ne punem întrebarea; Trebuie însă, după părerea noastre, care se dezvcîki''- .ţ*,
răspuns inginerul, fără _ să CUM GOSPODĂRIM ACEAS­ specialiştilor şi după obser­ ritm accelerat, simte tnef voia
stea pe gînduri. Socotiţi şi TA ENERGIE ? zător pentru stratul III, ori­ cît şi la figurat, nu înseam­ vaţiile practice, ca aplatiza­ unor cantităţi sporite e- „ L O G I C A "
dumneavoastră : pentru pro­ Răspunsul la această între­ zontul XI, unde pierderile nă altceva decît... bani su­ rea vîrfurilor consumului de nergie şi combustibil, folo­
ducerea unui metru cub de bare nu este, cel puţin deo­ în reţea sînt mari, neasigu- flaţi în vînt ! La aprecierea energie pneumatică să se fa­ sirea cît mai chibzuită a e-
energie pneumatică se con­ camdată, pozitiv. Studiile fă­ rîndu-se presiunea necesară acestei pagube trebuie avut că foarte raţional,- pe baza nergiei pneumatice de -către
sumă în medie 0.1 kWh e- cute de specialişti arată că la locurile de muncă mai în vedere că cifrele arătate unor studii temeinic funda­ mineri, alături de bun&j gos­ mm •
nergie electrică. Dacă luaţi din totalul energiei pneuma­ îndepărtate. Pierderi sub va­ sînt exprimate doar în bani mentate. Să nu oprim o sta­ podărire a celorlalte i fesurs
în calcul 1 kWh de energie tice care este „pompată" pe lorile admisibile se înregis­ şi foarte estimativ. Dar ba­ ţie cu scopul de a reaLiza materiale, se impune / e 0
ca
electrică cu 0.30 lei, răspun­ conductele din subteran nu­ trează şi în sectoarele II, III, nii sînt numai un echivalent. economii de energie în dau­ îndatorire de prim ordin.
sul e ca şi găsit. Pare puţin 7 mai 80 la sută ajunge să fa­ IV şi V, datorită în princi­ Pierderea reală trebuie con­ na presiunii aerului compri­ Este de datoria organ /¿aţiţilor
Aveţi însă în vedere că în- că efectiv lucru mecanic. pal subdimensionării unor siderată nu numai în bani, mat care ajunge la locurile de partid să mobilizy^g j -
tr-un an la mina noastră se Circa 20 la sută reprezintă conducte. ci şi în resurse primare, din de muncă şi care trebuie să acest sens comitetele n
consumă circa 100 milioane pierderi de presiune datorită O mare risipă de energie care provine această energie pună . în funcţiune utilaje la nilor muncii, organizaţ ffa <
e
de metri cubi de aer com­ frecărilor pe conducte şi ran­ pneumatică se înregistrează şi anume cărbuni, hidrocar­ parametri cît mai optimi I sindicat şi U.T.C., să ânsi^j Te
primat. Aşa că e scump me­ damentului necorespunzător datorită numărului mare de buri. Iată motive care con­ Scăderea presiunii la consu­
trul cub de aer comprimat... a! unor utilaje. Să zicem că, „suflări“. La Lupeni, Petrila, stituie argumente puternice matori, la riadul ei, consti­ întregii mase de sala-
Intr-adevăr, dintre formele într-o anumită măsură, aces­ Lonea şi Paroşeni, în ultime­ în favoarea gospodăririi cît tuie şi ea o sursă foarte im­ începînd de la miner te ¿(in
de energie folosite la extrac­ te pierderi ar avea un carac­ le adunări ale salariaţilor, mai chibzuite a energiei portantă de pierderi şi risi­ abataje pînă la sp< /q> ialiştil
ţia cărbunelui în Valea Jiu­ ter inevitabil. Nu se poate în adunările de sindicat şi pneumatice. pă. Este cunoscut faptul că
lui — în general în minerit muta, de exemplu, staţia de de partid, numeroşi partici­ Ce trebuie întreprins în în perioadele „de vîrf", cînd care îşi desfăşoară tjvjta-
— energia pneumatică e cea compresoare după fiecare loc panţi au criticat cu severita­ acest sens ? Sînt multe de consumul de energie pneu­ tea în cercetare şi prol sctîi-
mai scumpă. Chiar aşa fiind, de muncă. Dar, în cea mai te întreţinerea necorespunză­ făcut. Ca să se ajungă la o matică este suprasolicitat, re şi directorii explofd ârilor
ea e absolut necesară, deo­ mare parte, pierderile de e- toare a conductelor de aer raţionalizare economicoasă a presiunea aerului comprimat — o înaltă responsa,!/ Uitate,
camdată de neînlocuit, pen­ nergie pneumatică nu se pot comprimat (minerii le spun consumului de energie pneu­ la consumatori scade. Or,
tru punerea în mişcare a u- justifica, fiind cauzate în acestor lucruri mai direct: matică sînt necesare în pri­ pentru miner nu este tot una să determine o vie P/(J c Iciitpa-
nor utilaje de bază. cum sînt general de proasta gospodă­ de ce suflă aerul pe la toa­ mul rînd o seamă de măsuri să lucreze cu presiune de re pentru folosirea '’'¿tx ‘/nai
perforatoarele, ciocanele de rire a acestei energii. La toa­ te flanşele. îmbinările şi co­ tehnice şi organizatorice. 5-6 atmosfere sau de 3-4 ! Se economicoasă, cu m/hLr'iml mi
abataj, maşinile de încărcat te exploatările se întîlnesc coaşele, cînd trebuie să su­ Trebuie să se aleagă traseele ştie, de pildă, că presiunea de randament a fiec^»-,u , .
(în anumite zone de micro­ frecvent reţele subdimensio­ fle în perforator!...). Aceste optime pentru a se obţine scăzută a aerului comprimat n e : 'fPb
climat). troliile. ventilatoare­ nate, gîtuiri, racorduri ne­ critici sînt perfect îndreptă­ distanţe minime de la sur­ tru cub de energie pm Nj.rrjh-
le şi o serie de alte utilaje executate corect, cazuri de ţite. După cum recunoştea sele de producere a aerului la fronturile de lucru influ­ tică. — Am venit 6ă-ml fac plinul. Hai, măi nea Vasile că te des­
şi instalaţii care funcţionea- nOevacuare la timp a apei unul din specialiştii de lâ comprimat la consumatori şi enţează negativ randamente­ M. CRlSrlţsCIT) curci mata...
Desen de M. CARANFIL