Page 96 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 96
ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT
Proletari din toate Jărlle, unlfl-vă !
In ziua de 28 decembrie 1973, a avut sistematizări a legislaţiei ; decretul privind trice şi termice. Prin aceste decrete, emise
loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consi registrul agricol ; decretele privind crite In temeiul Legii nr. 19/1971 cu privire la
liului de Stat, prezidată de tovarăşul riile de conferire a titlului de „Erou al regimul preţurilor şi tarifelor, se realizează
Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului muncii socialiste" şi a medaliei de aur reaşezarea preţurilor în relaţiile dintre u-
de Stat. „Secera şi Ciocanul" judeţelor şi unităţilor nităţile socialiste în diferite ramuri ale e-
La şedinţă au participat, ca invitaţi, vi agricole socialiste care aduc o contribuţie conomiei astfel ca ele să reflecte mai co
cepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, mi deosebită Ia sporirea producţiei agricole, respunzător cheltuielile sociale de produc
niştri şi alţi conducători ai unor organe precum şi a „Ordinului Muncii" clasa I ţie ; preţurile cu amănuntul ale produselor
centrale de stat, precum şi preşedinţii co staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii care fac obiectul desfacerii către popu
laţie rămîn cele actuale.
Al mS I A l misiilor permanente ale Marii Adunări Na care aduc o contribuţie deosebită la rea Au fost ratificate Convenţia consulară
lizarea de producţii mari.
ţionale.
Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat De asemenea, au fost adoptate urmă dintre Republica Socialistă România şi
următoarele decrete : decretul referitor la toarele decrete privind reaşezarea unor Republica Populară Polonă, precum şi A-
BDBB elaborarea proiectului de plan naţional preţuri de producţie şi de livrare, ce au cordul comercial şi Acordul de cooperare
unic şi al bugetului de stat pe anul 1975 fost inaintate Consiliului de Stat ca urma economică, industriălă şi tehnică între Gu
ANUL XXV Nr. 5 900 SÎMBÂTĂ 29 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI şi a lucrărilor de fundamentare a proiec re a hotărîrilor luate in şedinţa comună vernul Republicii Socialiste România şi Gu
tului de directive cu privire la dezvolta din 13 decembrie 1973 a Comitetului Exe vernul Republicii Ecuador.
rea econ'omico-socialâ a României in pe cutiv al Comitetului Central al Partidului Toate decretele menţionate au fost, în
rioada 1976-1980 ; decretul privind orga Comunist Român şi a Consiliului de Mi prealabil, dezbătute şi avizate favorbbil de
nizarea şi funcţionarea Comisiei perma niştri : decretul pentru stabilirea preţurilor comisiile permanente de resort ale Marii
nente pentru avizarea şi controlul consu de producţie şi de livrare la produsele din Adunări Naţionale, precum şi de Consi
^ ‘ ■" .-'-'ii* murilor de combustibili, energie electrică ramurile extracţia şi transportul ţiţeiului şi liul Legislativ.
Obiectivul actual în economia şi termică ; decretul cu privire la aproba gazelor naturale ; decretul privind stabili A fost aprobat programul privind con
rea preţurilor de producţie, de livrare şi a
rea statutului pentru organizarea activită
ţii şi promovarea personalului de cerceta adaosurilor comerciale la produsele de trolul ce va fi efectuat de Consiliul de
Stat, prin comisiile permanente ale Marii
V . . . V \ \ ' • ■ • • •
. ... • ; ■ ■ ■ t t • - . .. - - • ■ . • ! • • • * • • • . . • • . re ; decretul privind asigurarea calităţii bază din industria prelucrării ţiţeiului ; de Adunări Naţionale, în semestrul 1/1974.
73 realizat exemplar, la toţi indicatorii produselor provenite din import ; decretul cretul privind stabilirea preţurilor de livra In continuare, Consiliul de Stat a rezol
re la produsele de bază din ramurile ex
pentru reglementarea participării unităţilor
române cu activitate de comerţ exterior la tracţia şi prepararea minereurilor ne vat unele cereri de graţiere.
In încheierea lucrărilor, tovarăşul Nicolae
1 74 pregătit şi demarat optim licitaţii în străinătate ; decretul privind re feroase, feroase, a substanţelor nemetali Ceauşescu a apreciat activitatea rodnică
fere şi a sării, precum şi a rabatului co
glementarea activităţii de zbor in spaţiul
desfăşurată de Consiliul de Stat în cursul
mercial la sare; decretul privind stabilirea
aerian al Republicii Socialiste România ;
decretul pentru modificarea organizării şi preţurilor de livrare a rabatului comercial la anului 1973 şi a adresat felicitări tuturor
funcţionării Comitetului de Stat al Radio- produsele de bază ale industriei cărbunelui; membrilor Consiliului cu prilejul Anului
televiziunii Române; decretul pentru de decretul privind stabilirea preţurilor de Nou 1974, precum şi cele mai bune urări
După parcurgerea unei fel, s-au putut realiza con clararea ca abrogate a unor acte norma producţie şi de livrare la produsele de de sănătate şi fericire, de succes în în
cmimtiL . scurte etape marcată de une sumuri mici la diverse ma tive, in vederea asigurării unei mai bune bază din ramura industriei energiei elec- treaga lor activitate.
teriale şi, în principal, la re
le greutăţi obiective specifi
imn or mm ce acestui loc de muncă, co spune că în acest ultim tri
sursele energetice. Se poate
lectivul
Exploatării
miniere
Deva a păşit în ultimul tri
mestru au fost atinse în a-
mestru al acestui an la ade
vărata altitudine a forţelor- ceastă privinţă niveluri mai C H E M A R E
mici chiar decît prevederile
sale. Zilnic s-au obţinut rit anului viitor. Ceea ce con
muri înalte de extracţie şi duce la concluzia că eficien
Cărbune peste prevederi prelucrare a minereurilor, ţa activităţii noastre a eres- către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România
VULCAN (prin telefon de la corespondentul nostru, Tu- Consiliul popular al comu Unităţile agricole socialiste lor agricole, ale lucrătorilor Aceste rezultate demon
dor Mucuţa). In dimineaţa zilei de 27 decembrie a.c., nei Ruginoasa, judeţul Iaşi, de pe raza comunei au obţinut din agricultură, la ridicarea strează priceperea şi hărnu
orele 6,00, puţul nou cu skip al minei Vulcan a scos „la PRODUCŢIA ÛE MINEREU întrunit în cea de-a XXVI-a 0 producţie medie la ha de nivelului de trai al po cia, ataşamentul şi dăruirea
ziuă" cea de-a 33-a tonâ de cărbune in contul anului sesiune ordinară, dezbătînd 3 100 kg la grîu, 3 300 kg la pulaţiei din comuna noastră. cu care locuitorii acestei a-
1974. Succesul remarcabil al îndeplinirii înainte de ter într-o atmosferă de înaltă exi porumb, 22 000 kg la sfeclă de O amplă activitate s-a des şezări cu un bogat trecut
men a planului pe acest an, se datorează abnegaţiei cu SI CONCENTRATE-LA genţă şi responsabilitate mo zahăr, 19 000 kg la cartofi, făşurat pentru îndeplinirea istoric, înfăptuiesc programul
care a acţionat întreg colectivul de mineri, in fruntea în dul de îndeplinire a sarcini 1 950 kg la mazăre, 940 kg la sarcinilor pe linie de îmbu partidului de făurire a so
trecerii socialiste, aflindu-se, in ordinea rezultatelor, mi lor economice şi a bugetului măzăriche şi 30 000 kg la le nătăţiri funciare, executîndu- cietăţii «ocialiste multilate
nerii din sectoarele nr. 3, 5 ţi 4 ale minei. S-au remarcat local pe anul 1973, precum şi gume. Efectivele de animale se peste 6 000 mc terasa- ral dezvoltate în patria
Migâzile de mineri conduse de Constantin Popa, loan NIVEL CONSTANT PESTE prevederile planului de dez au sporit faţă de anul 1972 cu mente, 3 000 ml canale, pre noastră.
ima, Alexandru Âilincâi, loan But, Alexandru Chiva, voltare economică şi socială 4 la sută la bovine, din care cum şi desecarea a 8 ha de Consiliul popular, dînd
Gheorghe Iordan, Nicolae Stoica, Constantin Ciobânoiu, pe anul 1974 apreciază că, cu 9 la sută la vaci şi juninci, teren din cadrul fermei zoo glas voinţei locuitorilor co
^ 5umitru Sânâuţeanu, Aurel Lâcâtuţu şl alţii, precum ţi sub îndrumarea organelor şi iar la ovine cu 2 la sută. tehnice. munei de a traduce neabătut
maiştrii loan Epure, Constantin Mihai, Dumitru Tătărcan PREVEDERI .'organizaţiilor de partid, oa în viaţă hotărîrile Congre
La fondul de stat s-au li
şi alţii. menii muncii din comuna Ru vrat suplimentar 985 tone Prin valorificarea resurselor sului al X-lea şi ale Confe
In timpul scurt care a mal rămas pinâ la finele anu ginoasa au obţinut în anul ce cereale, 171 tone floarea-soa- locale, folosirea judicioasă a rinţei Naţionale ale partidu
lui, harnicii mineri vulcâneni au preliminat obţinerea unei acumulîndu-se importante cut şi există premise certe a trecut succese deosebite în relui, 205 tone cartofi, 24 tone fondurilor proprii şi printr-o lui, sarcinile rezultate din
largă antrenare a cetăţeni
producţii suplimentare de 14 500 tone de cărbune. cantităţi peste prevederile pentru ridicarea ei la un ni sporirea producţiei vegetale carne, 190 hl lapte şi alte lor la acţiunile de muncă documentele Plenarei comu
Şi incâ ceva : în dimineaţa menţionată mai sus, la ora planului. In ultimele trei vel. superior pe viitor. şi animale, în buna aprovizi- cantităţi de produse agroali- patriotică pentru înfrumuse ne a C.C. al P.C.R. şi Consi
le 6,30, in sala de apel a E.M. Vulcan, eroii adîncurilor luni ale acestui an hotărîtor Certitudinea abordării cu onare şi servire a populaţiei, mentare în valoare de aproa
au asistat la un program artistic oferit de formaţiile clu pentru înfăptuirea cincina succes a pţanului anului 1974, ’ în domeniile edilitar-gospo- ţarea şi buna gospodărire a liului Suprem al Dezvoltării
bului sindicatului. lului înainte de termen s-a are la temelie cîteva îmbunătă dăresc, învăţămîntului, culturii, pe 3 milioane lei, contribuind localităţii, au fost realizate Economice şi Sociale a Ro
obţinut o productivitate valo sportului, educaţiei socialiste în acest fel la mai buna apro obiective economice, social- mâniei din noiembrie 1973,
I rică mai mare cu 2 090 lei pe ţiri esenţiale aduse activităţii \şi sănătăţii care au determi
în această etapă. Este vorba,
f-ront de lucru salariat faţă de nivelul pla în primul rînd, de perfecţio nat mutaţii esenţiale în zestrea vizionare a populaţiei din culturale şi dotări tdilitar- adrweazâ tuturor consiliilor
nificat, iar la cupru în con narea metodei de exploatare materială şi spirituală a co mediul urban şi totodată la gospodăreşti în valoare de (Continuare In pag. a 4-a)
sporirea veniturilor unităţi
aproape 6 milioane lei.
asigurat pentru ’74 centrat prevederile au fost cu surpare în subetaje, spe munei.
depăşite cu 7,65 la sută. In
A
cifică
unităţii
respective.
abataje, productivitatea a fost mărit etajul de la 6 la
DEVA. Paralel cu efortul depus pentru finalizarea In crescut cu 0,3 tone pe post 10 metri, iar prin studii re
bune condiţii a planului de investiţii din acest an, colec faţă de trimestrul penultim
tivul constructorilor de la T.C. Deva a acordat atenţia al anului, înregistrîndu-se, petate şi experimentări din
partea specialiştilor, s-a gă
cuvenită formării frontului de lucru pentru ’74, asigurării totodată, consumuri reduse ÎN PAGHA A III-A Condiţiile de dezvoltare a sectorului
celor mai bune condiţii pentru obţinerea unor înalte rit la o serie de materiale im sit o soluţie optimă de am
muri de execuţie in primul trimestru al anului viitor. portante. plasare a găurilor de puşca- 9 <
In acest sens, demn de arătat este că In mlcroraionul — Printr-o intensă activita re — cea mai bună probă Tineretul de la
15 din Deva se află in diferite stadii de execuţie mai te educativă în spiritul ce constituind-o cantitatea mai
multe blocuri. La blocul nr. 35 s-au şi montat panourile rinţelor actuale ale gospodă mai din plin fructificate!
E M .
de ia primul nivel, iar la blocurile 36, 37, 38 se toarnă ririi judicioase. a -tuturor -va .mare de min.er.eu,.. . dislocată,.-.^ Ü—.w.;.
fundaţiile. Tot pentru front de lucru s-au atacat şi lu lorilor materiale — ne-a de în abataje. De as.emenea, s.-a aşteaptă de la
crările blocului 15 cu zece nivele unde s-a executat deja clarat 1 tovarăşa Maria Szabo, acordat o mare atenţie la
talpa fundaţiei şi a inceput montajul instalaţiei de gli economist principal la secţia deschiderea şi pregătirea o- organizaţia U.T.G.
sare. Aceste obiective ca şi celelalte atacate In această mină Deva — oamenii au Referindu-se la sarcinile ce rire a efectivelor şi a produc cantităţi cit mai mari de lap
perioadă vor fi date în folosinţă înainte de finele anului înţeles că pot obţine o pro MARIN NEGOIŢÂ revin lucrătorilor din agri ţiei animaliere. Faptul că te şi' carne, . crearea de pre
viitor, fapt ce va marca în bilanţul constructorilor deveni ducţie sporită şi mult mai activităţi cultură, în cuvîntarea la în anul viitor trebuie să se mise favorabile sporirii pro
un nou avans pentru îndeplinirea cincinalului înainte de eficientă prin reducerea con atractive Plenara comună a C.C. al ajungă la o încărcătură de ducţiei de furaje pe pajiştile
termen. sumurilor specifice. In acest (Continuare In pag. a 3-a) P.C.R. şi Consiliului Suprem peste 40 bovine şi 72 ovine naturale şi pe terenurile des
al Dezvoltării Economice şi în' cooperativele agricole şi tinate cultivării nutreţurilor.
Sociale a României din 27t28 la 35 bovine şi 93 ovine la Urmărind cointeresarea şi
noiembrie a.c., tovarăşul suta de hectare în I.A.S., ne stimularea cooperativelor a-
Nicolae Ceauşescu a sublini cesită ca organele comunale gricole în realizarea indica
at că : „Creşterile pe care ni de partid şi de stat să între torilor de plan în sectorul
Metale neferoase Călan, Fabrica de important La Fabrica de ipsos Călan punderea cu obligaţiilor şi profe le propunem în domeniul concrete şi hotărîte în scopul zootehnic, Uniunea judeţeană
prindă de pe acum acţiuni
ipsos
Ieri,
început,
emoţii
răs
zootehniei impun îmbunătăţi
a C.A.P. a organizat un con
obiectiv
al industriei hunedorene, a sionale, constructorii care rea radicală a reproducţiei şi îndeplinirii indicatorilor de curs cu tema : „Pentru cel
peste plan cunoscut momentul solemn au ridicat obiectivul. întreţinerii şeptelului, cu de plan ce revin fiecărei comu mai bun sector zootehnic".
al inaugurării — marcat de Prima linie a fluxului Pot fi evidenţiaţi pentru osebire îh complexele zooteh ne şi unităţi agricole. Intre Concursul are drept scop să
intrarea in funcţiune a pri hărnicia dovedită în primele nice de tip industrial şi în altele, s-a stabilit ca o aten contribuie la promovarea teh
DEVA. In unităţile mi mei linii tehnologice de pro ore de activitate, din anii general în toate sectoarele. ţie deosebită să fie acordată nologiilor înaintate şi a me
niere de la Deva, Certej şl ducere a ipsosului, din cele mulţi pe care şi-i vor pe Trebuie să înţelegem că sint îmbunătăţirii condiţiilor de todelor ştiinţifice de creştere
Barza, aparţinînd C.M. trei ctte va avea în total. tehnologic produce trece la acele locuri de necesare măsuri hotărîte de creştere şi îngrijire a tinere a animalelor, la folosirea ju
De-a, se depun eforturi in- muncă, morarii Radu Geor- tului femei, lotizării vacilor dicioasă a bazei tehnico-ma-
tr e pentru sporirea pro- Premiera industrială s-a îmbunătăţire a raselor de a- cu lapte şi furajării lor di teriale, generalizarea experi
jAtyţîei de metale neferoa consumat, deci, in ajunul două linii să fie finalizate brica în care au efectuat gescu şi Traian Bunescu, nimale din ţara noastră, în ferenţiate, ridicării indicelui enţei pozitive şi ridicarea e-
Doru
se. Comparativ cu prevede sărbătoririi celei de-a 26-a in 20 ianuarie. 1974, pentru practica sint asemănătoare, operatorii-lianţi Radu Nealcoş, deosebi de bovine, ţinîndu-se de natalitate şi reducerii pier ficienţei economice în sec
şi
Dan
Octavian
rile anuale de plan s-au aniversări a proclamării a se putea trece şi la re- diferenţa constind doar în seama că unele din ele sint derilor prin mortalităţi. In torul zootehnic prin creşte
realizat în plus cu 1,2 la Republicii, eveniment ma cepţionarea acestora. capacitate. Şi fiind vorba precum şi şeful secţiei, loan degradate, nu mai pot da acelaşi timp, cooperatorilor rea producţiei şi a producti
sulă mai mult plumb şl jor în viaţa naţiunii noas Demn de semnalat este de capacitate, trebuie men Vana, care a participat, st- nici măcar atît cit consumă“. şi cadrelor tehnice din uni vităţii muncii.
zinc în concentrate. tre socialiste. S-a străduit faptul că muncitorii care ţionat că linia tehnologică multan, la toate fazele şi Cu înfăptuirea unor ase tăţi, ca împuterniciţi ai sta Dintre obiectivele ce se au
Depăşirea de plan se da să ofere această ofrandă au lucrat la producerea pri pusă in funcţiune este ca operaţiile de producţie. menea obiective sint confrun tului, le revine sarcina să se în vedere la acordarea punc
torează creşterii volumului măreţei sărbători colectivul melor tone de ipsos — ope- pabilă să producă 40 000 Laboratorul fabricii a ca taţi şi lucrătorii din agricul preocupe cu maximă răspun tajului pentru stabilirea câş
extracţiei de minereuri de constructori al şantieru ratori-lianţi, morari, con- tone de ipsos pe an, iar lificat ca bune probele re tura judeţului nostru. Adu dere de sporirea producţiei tigătorilor, care vor fi premi
complexe cu deosebire în lui nr. 3 al I. C. S. Hune casorişti, personal auxi întreaga fabrică va realiza coltate din primele canti narea activului Comitetului de furaje şi de gospodărirea aţi, amintim: % starea d«
judeţean de partid, care a
ultimul trimestru al anului. doara, care a realizat atît liar, excavatorişti din ca 120 000 tone pe an. In prima tăţi de ipsos produse, ver avut loc în luna noiembrie lor judicioasă. întreţinere a animalelor 9
Colectivele de muncitori I înălţarea construcţiei cit rieră şi alţii — au fost zi de funcţionare au fost dictul final urmînd a fi a.c., a stabilit o serie de mă Asigurarea necesarului de asigurarea şi gospodărirea
mineri de Ia I. M. Barza şi ; şi montarea utilajelor de pregătiţi la cursurile de ca produse circa 5 tone de acordat după un timp de suri menite să asigure mate îngrijitori, ridicarea nivelu furajelor 0 introducerea me
E. M. Certej se află, de ; producţie. Comisia de re lificare teoretice din Tg. ipsos pe oră, urmînd să se 36 de ore, perioadă în care rializarea obiectivelor cuprin lui lor de cunoştinţe pro canizării în ferme, asigura
altfel, în primele rînduri j cepţie, prezentă ieri în Jiu, cu practica executată meargă în acelaşi ritm pînă ipsosul, conform indicaţii se in programul judeţean de fesionale şi retribuirea în rea îngrijitorilor 0 respec
ale unităţilor din judeţ în j cadrul obiectivului, a dat la o fabrică similară din la rodarea completă a uti lor tehnice, trebuie să se dezvoltare a zootehniei, să raport de eforturile de tarea programului de lucru
marea întrecere pentru în- ; un calificativ bun primei Aghires, Stăpînirea fluxu lajelor, după care vor fi maturizeze în silozuri. contribuie la creşterea renta puse şi rezultatele obţinute şi altele.
deplinirea cincinalului îna- i linii a fluxului tehnologic, lui nu le crează probleme, produse 7 .tone de ipsos pe bilităţii şi eficienţei acestui reprezintă, de asemenea, Cunoaşterea sarcinilor de
inte de termen. stabilind ca următoarele deoarece utilajele din fa oră. Au asistat, la acest M. LIVEZEANU sector, la fructificarea mai factori de o deosebită în producţie ce revin fiecărui
intensă a rezervelor de spo- semnătate pentru îmbună îngrijitor şi depunerea unor
tăţirea activităţii în fermele eforturi susţinute pentru în
zootehnice. Experienţa acu deplinirea lor exemplară con
mulată şi rezultatele înregis stituie premise esenţiale ale
Seslunea de comunicări şi referate trate de cooperativele agrico îmbunătăţirii activităţii fer
le din Simeria, Orăştie, Do-
melor, de care depinde ocu
bra şi altele, sint cit se poa parea unui loc cît mai bun
te de edificatoare în aceas în cadrul concursului. Este
„Geografia mediului înconjurător, tă privinţă. In scopul pune în interesul tuturor coopera
rii în valoare a potenţialului
torilor şi al cooperativelor a-
fiecărei unităţi şi ferme tre gricole să val.orifice intens po
buie ca de acum. ţinînd sea sibilităţile de dezvoltare a
a populaţiei şi economiei ma de deficienţele ce s-au zootehniei, să livreze la fon
manifestat, să fie iniţiate ac
dul de stat cantităţi cit mai
ţiuni care să vizeze creşterea mari de lapte şi carne, asi-
judeţului Hunedoara“ efectivelor îndeosebi pe sea aprovizionării populaţiei cu
astfel
gurînd
îmbunătăţirea
ma prăsilei proprii şi livra
rea la fondul de stat a unor produse agroalimentare.
Ieri, In «ala festivă a Li referiri la Valea Geoagiu-
1
ceului „Decebal ' din Deva lui" — prof. univ. dr. Va-
s-a desfăşurat sesiunea de leria Velcea, Bucureşti, An PAGINA A ll-A
comunicări şi referate „Geo ca Manughevici, Piteşti ;
grafia mediului înconjură „Funcţiile economice ale
tor, a populaţiei şi econo oraşului Lupeni" — prof.
miei judeţului Hunedoara“, Felicia Dogaru ; „Gospodă
prilejuită de aniversarea a rirea apelor în judeţul Hu Aspect ile muncă din sectorul de flnisarc-legătorie de la Tipografia Deva unitate de numele căreia se... leagă atîtea Ritmuri hunedorene
20 de ani de activitate a nedoara“ — prof. Pavel Bo tipărituri frumoase ale judeţului nostru. Foto : VIRGIL ONOIU
filialelor hunedorene «le ra ; „Toponimice geografi
Societăţii de Ştiinţe Geo ce în zone Sibişel—Cucuiş“
grafice. La sesiune au par şl „Aşezări pastorale sezo
ticipat cadre didactice şl niere în Munţii Orăştiei"
cercetători din Bucureşti, — prof. Ion Samoilescu, Si EXPUNERE ră“. A participat un mare Petroşani au fost autorii MPPN ra — Boz, Hunedoara — Întrebări privind fenome naţional, aprobîndu-se pro
şi
—
şi
astronomice
Topliţa
precum şi membri ai filia bişel ; „Resursele de apă număr de salariaţi. unei merituoase acţiuni Teliuc Criş — Bulzeşti, Baia nele evoluţiei cometei asu gramul de pregătire a ca
Ko-
condiţii
de
favoriza
care
va
în
pra
lelor din Petroşani, Hune şi posibilităţile de valorifi La căminul cultural din INIŢIATIVĂ... le de rriuncă ale oameni 1 lungime totală de 18,5 km, houtek, la cele privind drelor secţiilor de perfor
Dîljil
JL/Hi
doara şi Deva. care a acestora în ' judeţul Valea Mori), (comuna Rîu PE SCHI lor din întreprindere. Dă TVE T À precum şi de ultimele apărarea sănătăţii şi care manţă şi sportivilor no
învăţătoarea
de
Au fost audiate peste 20 Hunedoara" — prof. Maria şi Violeta Bojin a susţinut Mai mulţi schiori de la ruind citeva ore din ■ poduri din beton, con se refereau ia istorie, minalizaţi şi pianul de
rîuri
peste
struite
sau
răgaz,
de lucrări, dintre care Constantin Teodorescu, De jn faţa unui public nu Asociaţia sportivă „Mine timpul săpat lor un de şanţ pe ei văi, la Valea Ciulii şi Să- geografie, legislaţie, zoo muncă pe trimestrul intii
au
o
tehnie şi altele.
consemnăm: „Invăţămîntul va ; ’ „Populaţia oraşului U- meros, expunerea „Vizita rul“ Lupeni, în frunte cu lungime de 89 m pentru liştc. al anului 1974.
N i c o l a e
preşedintelui
apei
şi cercetarea geografică in rlcani" — prof. Traian La- Ceauşescu în Statele Uni inimosul instructor volun aducţiunea turnătoria industri INTlLNIRE PENTRU
tar
Katto
Adalbert
s-au
ale
intre
în
judeţul Hunedoara" — prof. zăr, Uricani ; „Factorii care te ale Amerlcil“. brigada deplasat la cabana „Stra prinderii. o z i IMPULSIONAREA VREMEA
continuare,
In
pentru
amenajarea
emerit Cornel Stoica, De au generat obiectivele turis artistică de agitaţie şl so ja“ pîrtll de schi. Este CU CETĂŢENII MIŞCĂRII SPORTIVE DE
unei
va ; „Judeţul Hunedoara în tice din judeţul Hunedoa liştii de muzică populară vorba de pîrtia de slalom EXAMEN TRECUT Membrii brigăzii ştiin PERFORMANŢĂ Pentru 24 oro
bibliografia generală" — ra“ — prof. Lucia Vulcu, au prezentat un reuşit care a necesitat curăţirea CU SUCCES ţifice din Bretea Româ
program folcloric.
de crengi şi de alte cor
In,
lector I.C.P.P.D. Emil Meş Deva ş.a. puri ce ar fi putut stln- Colectivul de muncă al nă, se răspunzînd solicitări Biroul şedinţa sa al de Consi Vreme uşor instabilă,
ieri,
re
executiv
lor,
cu
deplasează
ter ; „Modelul statistic al Comunicările şl referatele SEARA LITERARA jeni pe schiori în timpul Direcţiei judeţene de dru TmÊl gularitate în satele comu liului judeţean pentru cu cerul variabil. Vor că
complexului de terase din prezentate, rod al unor a- antrenamentelor şi între muri şi poduri a avut, re nei unde se intîlnesc cu educaţie fizică şi sport a dea precipitaţii slabe, lo
numeroaselor
cadrul
In
O
pro
dezbătut
Depresiunea Strei—Cerna şi profundate cercetări, repre manifestări organizate cu cerilor pe oficiale. demnă iniţia cent, satisfacţia trecerii cu cetăţenii şi lor. răspund la analizat ale şi activităţii spor cale, sub formă de ploaie
schi,
tivă
0-
a
succes
„examenului“
de
bleme
întrebările
Profesorii
culoarul Orăştiei“ — prof. zintă o dovadă elocventă a prilejul aniversării procla toată lauda ! ferlt de recepţia mai şi învăţătorii Aurel Un- tive de performanţă. Dez şi burniţă. VIntul va sufla
Bujor Vulcu, Deva ; „Car- prestigioasei activităţi pe mării Republicii, ieri la multor lucrări executate MaTĂ gureanu, Mihăilă Cerbi- baterile pe marginea ma slab. Temperatura va fi
„Retezatul“
perioadă.
au
prezentate
stul din zona Cioclovina— cooperativa biblioteca oră ŞANŢ PENTRU In ultima asfaltarea Este ceanu, Aurelia Petca, terialelor succesele înregis cuprinsă, ziua, Intre 3 şl
din
Haţeg,
vorba
unor
de
asis
reliefat
Drăgănecu,
Gheorghe
Ohaba, — lector univ. Vaier care o desfăşoară de două şenească a organizat o ADUCŢIUNEA APEI drumuri pe traseele Oha tentul medical Ion Vîlce- trate în 1973, care au dus 7 grade, iar noaptea. între
Tinerii
uteciştt
Trufaş, Bucureşti ; „Proce decenii membrii Societăţii seară literară sub generi şcoala uzinală a I.U.M. de ta ba — Sălaş — Nucşoara, w lan. medicul veterinar Iile ia afirmarea performanţe minus 3 şi 2 grade. Dimi
cul „Republică, slăvită ţa
se actuale de versant cu hunedorene de geografie. Păuliş — Băiţa, Hunedoa- Scptimiu, au răspuns la lor hunedorene pe plan neaţa ceaţă locală.