Page 97 - Drumul_socialismului_1973_12

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 900 • SIMBATÂ 29 DECEMBRIE 1973
■BEH
Republică, fierbinte vatră

LITERATURA
mPUBUCA ARM
HUNEDOREN
TVâAudă jdJm rjAmu'/nú

Versuri EUGEN £/U Muzica: STEFAN HAÖUT

r
,
^^JU^ Ţi+iddi-j JI - N
J t Su-ie fcL-ră. că- tre ste- le frunţi se-ni-ne din Car-pap
LiCcreţia
—
Sindicatul organizează o
lipseşte
două
zile
— Mergi acasă ? — mă în­
1
ÍÉÉ tes m ţM/' i «y~^j‘;y j) din oraş. Au trimis-o în de­ treabă el. Merg şi eu. N-ai excursie, vii şi tu ? Sofronie, am la noi. Mai ales cu ce ar pu­
tea să se întîmple...
—
Nu
cred,
legaţie. Probleme de aprovizi­
uitat
aproape
ve­
sîntem
că
priveşte
acum
cu
un
Mă
^ Gri-u/cîn-fd în dra-pe-le Co dnidn-fd înbăr-batíţ?e. onare conturi. Nu mă pricep cini... îmi pune prietenos o alte treburi. Poate am să mă aer superior.
a
şi
de
reglementare
Şi,
duc la ţară.
unor
Da — spune el — ştiu
"refreu
—
Refreu
É mm £ m 3 Ï prea bine la treburile ei. Cert mină pe după umeri. în Şi facem iarăşi sute de paşi cîntecul. nou. Credeam că-mi
că-mi
spui
Credeam
că
numai
acestei
este
gîndul
vechiul
Se întîmplă ceva cu băia­
centru
tăcere.
In
ceva
de singurătate. Şi mi se pare
pu-bl/-că nas- cu - ia din lu-rrn Aiă Tu absenţe îmi dă un sentiment tul ăsta şi nu e greu deloc al oraşului, într-o piaţetă, au spui de ce nu mai sîntem noi
apărut, de cîteva zile, insta­
să-mi dau seama despre ce e
doi prietenii de altădată.
ciudat. E pentru prima dată vorba. Are ceea ce se cheamă laţiile intens colorate ale u-
cină încerc, aici, o asemenea mustrări de conştiinţă. Sigur nui mic bîlci de provincie. Ne — Păi nu ţi-am spus de
stare. Pina a nu o fi cunos­ e aşa, îl cunosc bine. Toată trezim amestecaţi în mulţi­ ce ?
cut pe Lucreţia nu eram ni­ tevatura iscată în jurul „ati­ mea pestriţă înghesuită în — Lasă asta.
ai Jâ- cut din ta. -r¿L mea gra-di- na d- ciodată singur, vreau să spun tudinii maistrului principal jurul gheretelor cu „roata — Şi pe urmă, ce amestec
că nu mă simţeam ca ataré. Vasile Runcu“ îl priveşte di­ norocului", cu „tir sportiv" are aici prietenia, Sofronie ?
Două zile... Trec uneori mai rect şi pe el, este implicat şi cu alte asemenea minuni. Prietenia noastră veche, mă­
multé fără s-o văd; ini sé direct, în afacerea asta el — Iţi aduci aminte cînd măliga de la cantina şcolii de
întîmplă asta mai ales cînd ucenici, chiştoacele fumate la
tot bl - ru—i — toa~re fru-mu-se-ţe Eşb este eroul pozitiv, cel despre eram ucenici... Ce năzbîtii
am probleme grele îri oţelă- closet, toate astea sînt una.
rie. Dar o ştiu aici, în oraş, Ce se întîmplă acuma e alt­
33 i respirăm acelaşi aer îmbîc- ceva...
ÜfÜ sit de fum, frămîntăm în pi­ — Baliverne.
cioare aceleaşi noroaie, privi­
ti- ne - re -te jâ - ra bă-firi- ne — te — Termină, mă ! Termină !
rile ni se rotesc peste ace­ D i a l o g
leaşi clădiri, peste aceiaşi co­ Mă asculţi pînă la capăt sau
Suiş (ara către stele Vin la nunţile senine paci negri şi cenuşii. Şi e ca nu ? Tu eşti un copil bun,
Frunţi senine din Carpaţl, şi cum am fi alături. Pe un­ măi Sofronie, dar, iartă-mă,
Prietenoase sârbători. eşti cam slab cu duhul. Vezi
Griul cintâ In drapele, r de o fi acum ? Cum fşi pe- ‘
Şl partidul ne susţine tu, au născocit unii chestia
Codrii cintâ In bărbaţi. trece timpul acolo ? î n sens unic asta cu şarjele rapide şi te-ai
Steag de aur pe comori I SĂRBĂTOARE Dintr-o dată, jumătate din agăţat de ea gaia-maţu, nu
Refren i ceea ce face parte din lumea mai vrei să ştii nimic, ţi s-a
(Refren) Republică-nflorită sub zodie deplină, acestui oraş nu mai este, se întunecat mintea, îţi închipui
Republici nâscutâ din Tot mai înalţi sînt anii cu care-ţi trecem pragul ! plimbă, munceşte şi doarme Fragment din romanul că l-ai apucat pe Dumnezeu
lumlnâ, FII slâvltâ, ţarâ bunâ, Spre vastă frumuseţe duc trepte de lumină, prin altă parte... de-un picior... Prostule ! C'p. s
c
decît
Nu-mi
rămine
Tu ai făcut din (ara mea Glas poporului sâ-i dai Iar soarele în piscuri îţi arborează steagul. alături de Lucreţia să fiu alea „şarje rapide" ? Cu a-
cunos-
grâdlnâ, Dintru gloria străbuna, cînd mai bine, trăind mai in­ Miting interior“ dică ? Pînă şi pentru rf xă-
Atotbiruitoare frumuseţe, Noi te-mplefim în ritmuri multiplicate-n hore, tens jumătatea mea de lume. ligă trebuie un timp me
Patrie, gurâ de rai I ca să nu iasă nefiartă. Nu-ţi
Rftf tinereţe fârâ Te semănăm cu visuri şi zboruri verticale. E o după-amiază de iunie dai seama că într-o zi chestia
bâtrlneţe. (Refren) Columne-n cer să urce spre bolţile sonore, — la noi luna iunie nu se de MIHAI CARANFIL asta o să se răzbune într-un
deosebeşte prea mult de ce­ fel î O să strici nişte şarje
Luceferi să răsară din rîurile tale. lelalte — şi, înainte de a mă şi-or să ne sară în cap toţi.
duce acasă, am să rămîn pu­ Său — şi mie de asta mi-e
Te memorăm în imnuri de piatră şi vioară, ţin prin oraş. Aşa, fără nici care toată lumea, ştie că este mai făceam cînd venea cite frică mai mult — o să dis­
A inimilor noastre împurpurată floare. o direcţie, fără nici o trea­ obligatoriu să triumfe. In uñ bîlci dintr-ăsia — încear­ trugi un cuptor... Da, asta e
CONCURSUL UE CREAŢIE La nunta ta vin stele, ninsori prelungi coboară — bă. La ieşirea din oţelărîe însă fond raporturile dintre noi că Sofronie să înnoade vesel cu şarjele talé... Ce luăm pe
pe
pere...
mere
dăm
Trebuie
Republică în cintec, destin în sărbătoare ! mă ajunge din urmă Sofro- doi la asta se reduc acum: un fir. să înţelegi, Sofronie, că ta
TRAIAN FILIMON nie. într-o parte a balanţei se — Da, ţin minte. Acum a- tehnologia noastră şarjele ra­
află el, Sofronie, cu metoda vem un bîlci al nostru, ai pide nu-s încă posibile.
LITERARĂ „INCRUSTAŢII şi cu succesele lui, in cealal­ avut tu grijă. Ce ne mai Sofronie, inert, cu capul
maistrul
Vasile
tă
Run­
eu,
trebuie ?
rezemat de perete mă ascultă,
Expoziţii face obstrucţie, care se pune Poate că replica mea a doar pare că mă ascultă pen­
cu, cel care se opune, care
So­
IN OTEL“ „OMAGIU MINERILOR“ \ de-a curmezişul în calea no­ fost mult prea brutală. mine tru că, de fapt, îşi ascultă or­
s-a
fronie
spre
întors
goliul, îşi astîmpără setea de
simplă.
ului.
relaţie
O
Ba­
dintr-o dată
BSi m La Casa de cultură din' \ într-o parte, unul din doi va devenind grav o grimasă. Are o glorie pe care evenimentele
lanţa va trebui să se încline
făcind
şi
Petroşani a avut Ioc ver- : fi învins. In mintea lui So­ figură de copil supărat. din ultimele săptămîni i-au
Cu prilejul împlinirii a 220 ţională ale Partidului Comu­ j. ^ ^ nisajul expoziţiei de pic- \ fronie aşa s-au aşezat acum — Se putea să nu arunci aţîţat-o. Ii vorbesc în zadar.
de ani de siderurgie modernă nist Român. tură şi grafică „Omagiu j lucrurile, In mintea lui şi a tu o pastilă ? Sofronie e un încăpăţînat fe­
în vatra industrială a Hune­ Lucrările, dactilografiate In minerilor“. Sînt expuse 23 j altora. Pentru foarte mulţi roce. Poate tocmai pentru
doarei şl 90 de ani de la pu­ două exemplare, vor fl trimise de lucrări aparţinînd mem- j oameni de la noi situaţia asta Am tăcut şi cred că am asta am ţinut întotdeauna
rtarea în funcţiune a primului pe adresa: Centrul de Îndru­ brilor filialei Petroşani a ; seamănă cu un mic specta­ zîmbit într-un fel care l-a
fiurnal, Comitetul judeţean de mare a creaţiei populare şl a Uniunii Artiştilor Plastici j col sportiv. Sofronie e con­ scos din minţi. L-am văzut la el. Are ceea ce am şi eu.
cultură şl educaţie socialistă, mişcării artistice de masă al şi membrilor Cenaclului j vins pînă în străfunduri că cum se înroşeşte, cum i se Mereu am cîntat, în gînd, a-
Consiliul judeţean al sindicate­ judeţului Hunedoara, Deva, U.A.P. din Deva. dreptatea este de partea lui umflă vinele de la gît, cum celaşi cîhtec. Din păcate in-
lor şl Centrul de îndrumare a str. M. Eminescu, nr. 17, plnă şi că, pentru asta, va învin­ îi strălucesc ochii fixaţi a-
creaţiei populare şi a mişcării la data de 1 martie 1974. marnic asupra mea. In se­ căpăţînarea lui a nimerit a-
artistice de masă al Judeţului La concurs se primesc nu­ PICTURA ge. Şi acum, da, ştiind asta, cunda următoare explodează : cum într-un teren primejdios.
Hunedoara, cu sprijinul Consi­ mai lucrări inedite. Textele acum poate să fie şi generos. — Ce ai, mă, cu mine ? De E sigur că drumul lui nu du­
liului Culturii şl Educaţiei So­ brigăzilor artistice de agitaţie La Galeriile de artă ale Acum poate să cheme din ce nu mă laşi în pace ? O ce la nimic bun şi sînt îngri­
cialiste şl al Consiliului Cen­ vor fi inspirate din preocupări­ Fondului Plastic din Deva depărtări vechea noastră pri­ dată mi-a ieşit şi mie noro­
tral al Uniunii Generale a Sin­ le actuale ale oţelarilor şi vor s-a deschis expoziţia de etenie, acum poate să fie în­ cul în cale... Ce vrei ? jorat. Cu atît mai îngrijorat
dicatelor din R.S.R., organizea­ fl scrise în aşa fel încît să poa­ pictură aparţini:. T artistu­ grijorat de soarta mea. Şi Şi simt că e gata să se cu cât ştiu că nu poate să fie
ză concursul de creaţie literară tă fl folosite cu prilejul mani­ lui Ion Cârjoi, membru al mai cred că e foarte sincer repeadă, să mă apuce de gu­ convins cu una cu două să
„Incrustaţii In oţel“. festărilor ce se organizează In Uniunii Artiştilor Plastici în ceea ce face. E o fire des­ ler, să-şi descarce peste mine renunţe. De acum bolovanul
La concurs pot participa cadrul sărbătoririi. din R.S.R., filiala Petro­ chisă, liniară, un om incapa­ toată deznădejdea. II privesc
membri al cenaclurilor şl cer­ şani. bil de intrigi şi lucrături sub­ liniştit şi mă întorc pe jumă­ se rostogoleşte...
curilor literare din întreaga Lucrările trimise la concurs terane,; tate, gata de drum. Ştie că eu am dé suferii
ţară, precum şl creatori Indivi- vor purta un motto, numele au­ — Eu am să rămîn prin — Domol, Sofronie — ţi pentru că mă împotrivesc
dudll care nu fac parte din torului fiind înscris alături de METALOPLASTIE oraş, Sofronie. spun. Vino cu miné. Lucruri­ metodei lui şi vrea să-mi în­
Uniunea Scriitorilor şl Uniunea acesta, într-un plic separat. — Nu-i nimic — insistă el le astea nu se dezleagă cu
Ziariştilor. Vor fi atribuite premii. La Petroşani, în foaierul — mergem împreună o biica- pumnii. Cu vorba, cu înţelep­ tindă o mină de salvator.
Concursul este deschis urmă­ Lucrările cele mai Izbutite Teatrului de stat „Valea tâ de drum. ciunea, Sofronie ! Vrea să mă ia cu el. Vrea
toarelor genuri de creaţie : re­ vor fi publicate într-un volum Jiului” s-a deschis expo­ Şi mergem, în tăcere de­ să-rni arate că ştie să pre-
portaje, schiţe şi povestiri, poe­ omagial, care va apare cu pri­ ziţia de mefaloplastie a- Şi pornim, liţă urmează su­
zii şi poeme, scenete, piese de lejul împlinirii a 220 de ani de parţinînd actorului Florin ocamdată, păşind alături pes­ pus pînă în cea dinţii circiu­ ţuiascâ o prietenie.
teatru într-un act, texte pentru siderurgie modernă în vatra in­ Plaur. Cele 44 de lucrări te şinele de cale ferată, pe mă ce ne iese în cale. Cu Şi mă doare sufletuî, ţntra
SIX
brigăzile artistice de agitaţie, dustrială a Hunedoarei. Cu în aramă, alamă, bronz şi treptele oţelăfiei, pe aleile greii dar găsim în cele din el. Ar trebui să-i vórbé: , 'ifd-
montaje literar-muzicale, sce­ participarea creatorilor premiaţi aluminiu s-au bucurat de combinaiiiliiV Alături dar urmă o masă liberă, într-un fel. Dar cum ? Fiecare dintre
narii pentru filme documenta­ vor fl organizate recitaluri, şe­ dă?? atenţia publicului, expozi­ colţ.
re şi de scurt metraj. zători literare şî întîlnirî cu si- ţia lui Florin Plaur rele- simţind şi unul şi altul cit de — Hai, spune ! mă îndeam­ noi, mergînd în sensuri opu­
Lucrările prezentate In con­ derurgiştii şi alte categorii de vînd un artist plastic de o grea este acum această a- nă Sofronie. Că nu m-ai adus se, ar vrea să-l ia pe celălalt
curs vor fi Inspirate din viaţa oameni ai muncii din munici­ rară sensibilitate. propiere. Mai mult ca ori- aici să-mi cînţi romanţe. cu el.
siderurgiştilor, reflectînd munca piul Hunedoara. De asemenea, După cum sîntem infor­ cînd, iritarea stratificată în­ — N-am să te las să faci
acestora pentru realizarea îna­ organizatorii vor propune Ra- mÊÊÊMÊÊÊÈÊÊiÊÊÊÊfl maţi, artistul va expună în — N-am nimic cu tine, cú
inte de termen a sarcinilor e- dioteleviziunii Române realiza­ mmm luna ianuarie Ia Deva, iar tre noi a devenit aproape rha- tine personal n-am nimib, prostii, Sofronie !
conomice trasate de Congre­ rea unor emisiuni speciale cu florin Plaur — „OŢELARI“ (Cupru). in februarie la Hunedoara. terială, imposibil de stră­ măi Sofronie. Eu am ce am — Nici eu pe tine !
sul al X-lea şl Conferinţa Na­ autorii lucrărilor premiate. puns. cu ceea ce se întîmplă pe
„personalităţi“ ale lumii medicale italiene. Cli­
nică sa de lux este doar o faţadă care ia o-
Film chii, neavînd nici o acoperire ştiinţifică. In za­
dar
mirâbil
strălucesc
hipeîmo-
aparaturile
derne, zadarnică e parada halatelor impeca­
bil scrobite. Realitatea dezminte decorul; mor­
puşcat chiar de Petru Magheru, dar cu preţul Mafia talitatea creşte, creşte îngrijorător în general
T eatru vieţii sale. Profil în rîndurile pacienţilor care nu pot plăti pre­
Regizorul Ion Sdmionescu n-a exagerat ţurile exorbitante.
lenţele poliţiste ale textului, dimpotrivă, Giortani, adversarul moral al lui Vallotti,
potenţat cu grijă, semnînd un spectacol - este dezgustat nu numai de demagogia faptu­
„ Casa de devărată semnificaţie politică, sobru dar li viu Revoie ră din lumea medicilor. „Medicul de la asi­ lui că profesorul îngrijeşte din simple motive
Luigi Zampa nu pentru prima oară se inspi­
sional, sugerând interpretări actoriceşti simple,
fireşti, capabile să trădeze totuşi arderile gurări" — care l-a avut în rolul principal pe de reclamă ieftină bolnavi săraci. Pe Giortani
îl
rînd
proporţiile
primul
decepţionează
în
de THEODOR MÄNESCU fleteşti. Alberto Sordi — fusese, totuşi, doar o încer­ corupţiei existănte peste tot, aceeaşi âbdicare
Spectacolul, conceput în două părţi, care de investigare a anomaliilor prezente în de la cerinţele de etică profesională elementa­
)uă părţi, se des-
cesiune rapidă de
Spectacolul festiv care omagia sărbătorirea făşoară limpede printr-o succesiune mijlocul celor care au depus jurărrţîntul lui ră în toate spitalele şi clinicile pe care le cu­
sfertului de veac de cînd fiinţează pe melea­ tablouri, înlănţuind situaţii divers liverse şi aducînd Hyppocrates. „Mafia albă“ este un film vehe­ noaşte.
gurile Văii Jiului teatrul minerilor a fost slu­ în scenă personaje în grup sau sau în cuplu, în ment, axat mai ferm pe poziţia militantă a ci­ In acest context, neglijenţa, goana dup'â
jit de partitura dramatică românească „Casa incinta casei de mode şi în cabana din apro- neastului progresist decis să denunţe toate ace­ bani devine un rău social, Un pericol iminent,
de mode“ de T. Mănescu, a treia premieră a pierea oraşului. le matrapazlîcuri oare pătează grav onestita­ întocmai cum este şi Mafia.
acestei stagiuni jubiliare._____________________ , Scenografia lui Aurel Florea slujeşl tea profesională.
vat spectacolul, viziunea regizorală pr Luigi Zampa alege aspecte semnificative
bilităţile de manevrare rapidă a elementeio Poziţia necruţătoare a lui Zampa se anunţă pentru a crea fişa de culpe a neglijenţei me­
de decor care simbolizează locul nou de întîl- încă din titlu. A apropia lumea halatelor albe dicală : intervenţii chirurgicale superficial pre­
nire a personajelor, dîndu-i cursivitate, prin de Organizaţia prin excelenţă asociată cu întu- gătite, nerespectareâ unor norme de igienă e-
culoare şi lumini. Jocul luminii cu întunericul nèricül este ëxprésia grăitoare a unui ton vi­ lementâre, incompetenţa asisteriţei. Şi cu aces­
sugerează chiar atmosfera conflictuală, situaţii rulent care persistă din primul cadru pînă în te aspecte dezolante şi în bună măsură îngro­
şi personaje ce evoluează în ambianţa creată zitoare, contrastează aerul plin de sclipiri al
pe scenă. ultimul. falsei competenţe, atmosfera pseudo-savantă
Ilustraţia muzicală şi-a justificat alianţa Există, în généré, o credinţă că medicii sînt a lamentabilului diletantism.
prietenească cu scenografia şi viziunea regizo­ reprezentanţii unei moralităţi superioară. Găbriele Ferzetti, Enrico Mario ‘Sâlerno,
rală, punctând pauze şi treceri de la o scenă Zampa se foloseşte de această circumstanţă Senta Berger evoluează în acest film critic,
la alta, motivat şi plastic.
Spectacolul stă sub semnul enigmei,'al mis­ de a pune în paralel termenii credinţei paci­ consacrat unei realităţi deja imposibil de as­
terului şi personajele,. de asemenea, cu unele enţilor cu lipsă de scrupule contrastantă a ce­ cuns în Italia de azi.
excepţii (ca Veronica, un necunoscut). Dealt- lor care prin practici necinstite dezonorează AL. COVACI
Aspect din expoziţia deschisă în ’'plr.l catridui minteri, personajul central plin de enigme
de Stat „Valea Jiului“ cu prile.iu! aniversării â este directorul casei de mode, construit ener­ breasla, nesocotind cuvintele unui jurămînt.
25 de ani de la înfiinţarea teatrului.__________________________ Zampa atacă dispreţul faţă de viaţa semenilor
gic de Elorin Plaur mal ales în limitele psi­
hologicului. Dincolo de un deosebit calm, des­ sufërih'zi, dispreţul care luăse locul conştiin­
Piesa construieşte original, îmbiijînd fericit
elemente ale susp'ensului poliţist cu profunde cifrăm la Vaier Donca (Toma Topală) mare ţei profesionale.
accente de natură socială, un subiect care re­ abilitate profesională. Cristian Drăgulănescu „Mafia albă" Să inspiră din fapte reale. Şi
flectă crîmpeie din lupta împotriva celor_ care (Miron — şofet) a dorit şi ă reuşit să frângă ceea ce esté mai tulburător, în această ordină
mai încearcă zadarnice dar sîngeroase împo­ tracul debutului şi să se alinieze unor reuşite
triviri unui regim clădit pe dreptate şi ade­ evoluţii scenice ale celorlalţi interpreţi. EÎisa- de idei, genericul nu poate fi urmat de in­
beta Belba (o necunoscută) apare puţin' dar
văr. iese cu- aplauzele publicului care-o crede şi-o scripţia : „Orice asemănare cu fapte sau per­
Acţiunea „Casei de mode“ nu se desfăşoară soane reală este întîmplătoare“. Nu poate, de­
linear, clasic, ci se încheagă din secvenţe şi si­ simte. Reuşite creaţii izbutesc şi Pâuliria Co­ oarece fiecare personaj al filmului are nu u-
tuaţii izolate, cu reîntoarceri clare şi motiva­ drean u (Verbnica) şi Al. Cbdreanu (Spirt: Vari-
toare în final, cînd misterul se destramă defi­ ghele), în rolurile lor interesante. Nicolae nul, ci mii de corespondenţi reali câracteriza-
nitiv. De fapt. totul se leagă de personajul Gherghe (uri preot) seînteiază în cîteva se­ bili prin aceeaşi nepăsare faţă dé pacienţii lor,
central Petru Magheru, care încearcă să-şi cunde în timp ce IÎie Ştefan (iriterlocutorul) preocupaţi, în exclusivitate, de realizarea u-
facă singur dreptate, împins de setea răzbună­ evoluează corect şi sincer alături de care mai
rii împotriva criminalului Prasuleă, reprezen­ apare şi Alexandru Dan (un necunoscut). A absolvit în 1966 Şcoala de coregrafie din nui cît mai. mare cîştig material.
tantul elementelor contrarevoluţionare. Şi gre­ Spectacolul a fost ferit de multele tentaţii Cluj şi de atunci este balerin al Teatrului de Scandalurile care s-au declanşat în ultima
estradă din Deva. A interpretat pe această sce­
şeala lui, fatală în cele din urmă. a constat regizoral-impresioniste, care cochetau cu rea­ nă un mare număr de roluri solistice şi de vreme în- lumea medicală nu ţih, din păcate,
tocmai în faptul că a vrut să-şi facă singur lizatorii din faza lecturii chiar, acurateţea de domeniul ficţiunii, ci ele au devenit un au­
dreptate, deşi statul avea organe oficiale şi în fiind o altă calitate a sa. ansamblu în aproape toate revistele. Pasiuni:
muzica şi... metaloplastia.
direcţia aceasta. E adevărat că duşmanul o- Prof. MIRCEA MUNTEANU tentic fenomen social. Profesorul Vallotti, pro­ Scenă din film
dios şi-a primit oarecum pedeapsa, fiind 'm- Petroşani tagonistul peliculei, este identificabil cu multe J