Page 10 - Drumul_socialismului_1974_01

wmBMmmnmam wmsssmmm
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 904 ® SIMBATA 5 IANUARIE 1974
n

. “N

I A N C U

Aprig, cumpănit ori tăios
Aşa sa scula, aşa şl umbla
Şi pulsa.
Era Dreptatea mulţimilor.
Toţi ciomăgiţii lumii
' l-au înţeles
şl l-au dăltuit
In memoria lor.
Din Apuseni
coboară singele Iui in văpăi -
vulcanică lavă mintuitoare —
şi circulă prin vinele generaţiilor.

Dragostei litanii pentru slova tipărită
Ţ E B E Â

Altar de timp, ce-ntr-un suspin încape Cartea, acest prieten adu­ ei au relaţii în lumea scrii­ de mai mult ca acu zece manul de dragoste, inginerii
Aievea vezi galopul de săbii şi de lănci cător de bucurii, prin mijlo­ toricească, ei sînt parte in­ ani. Dublu se vinde, dacă nu solicită cărţi de economie
Atita somn sub văl cu-aprinse ape cirea căreia se efectuează tegrantă a filierei autor-edi- mai mult... politică şi filozofic. Elevii
Şi cronici, şi istorii ce dorm în cripte-adinci. înaintări fără egal în istorie, tor-librar-cititor. înainte de a părăsi incin­ caută (şi cumpără cînd gă­
ocupă un loc nu numai im­ Dacă este aşa cum spune ta librăriei, îi adresăm li­ sesc) cărţile de literatură ca­
Aici stau îngropaţi absenţii mei portant, dar de-a dreptul teoria, sau nu, ce fac şi ce brarului o întrebare, banală re li se recomandă la şcoală.
Cu-amărăciune dulce şi cugetul senin . decisiv şi salutar în viaţa gîndesc librarii vom vedea în în felul ei, dar care pînă la
Ei sint din munţii Daciei crîmpei societăţii moderne. urmă se va dovedi totuşi,
Şi priveghiaţi de soare carpatin. Cine pune cartea în mîna rindurile ce urmează. capitală : „In librărie am de-a
cititorului ? Librarul şi bi­ — Ce aţi citit, tovarăşe face cu oameni
Alcătuire pură a curgerii eterne bliotecarul, desigur. Dar da­ „Mie, ca responsabil, Streiţaru, în ultima vreme,
Ce linişte mocneşte în clocotul imens că pentru bibliotecar lucru­ nu-mi pennite timpul să zicem în ultima lună, sau interesanţi! “
Unde atîtea marmuri trezesc atîtea umbre rile sînt clare — există un în 1973 ?
Vecia seînteieză şi visul este sens ! să citesc...**
întreg aparat care se ocupă Responsabilul este vădit — Ce v-a determinat să
de bibliotecile publice — să incomodat, face cîţiva paşi îmbrăţişaţi meseria de li­
TIBERIU FAUR vedem care este situaţia li­ brar ? o întrebăm pe Viori­
Brad Librărie mare, spaţioasă, cu intenţia de a ne condu­
Iarna tn Apuseni. brarului. luminoasă, cu trei vînzători ce spre un raft, dar se răz­ ca Pop, de la librăria „Mi-
Foto! GH. IMPARAT A încercat o dată cineva şi un responsabil, are sector gândeşte. hai Eminescu" din Deva, ce
să teoretizeze noţiunea de vinde la standul turism, mu­
________ - de papetârie şi vad central. — Mie, ca responsabil,
librar, comparînd această în­ Iama, temperatura din li­ nu-mi permite timpul să ci­ zică şi lucrări în limba ma­
deletnicire cu aceea a far­ brărie este identică cu cea tesc. întrebaţi vînzătorii ăi­ ghiară.
Lungi troiene călătoare macistului. Adică, aşa cum de pe bulevard, adică sub lalţi, că ei citesc. Eu mai am de-a face cu oameni in­
—
Faptul că în librărie
farmacistul este în acelaşi
zero grade.
lucrez cam unsprezece cea­
timp medic, chimist şi vîn- Responsabilul librăriei din mult mă ocup de presă. Că teresanţi !
Anul acesta nu m-am dus pe dealuri, departe. Aş fi nas. Odată cu el miros şi mama focului în aşteptarea zător, librarul este la rîndul Haţeg se numeşte Vasile suri pe zi, şi-mi duc şi aca­ Aflăm în continuare că
să petrec revelionul niciun­ vrut să se întindă imaculat clocot de sarmale. schimbului. N-au venit decît său un specialist, deoarece, Streiţaru, are doisprezece să acte de rezolvat. Deser­ V.P. a absolvit liceul ,.De-
de. Nu m-a lăsat, a insistat pînă aici sub fereastră, înă­ — Tată, la ce te gîndeşti ? după alte şase ore. pentru a pune în mîna citi­ ani vechime în ramură şi vesc şi localităţile din jur cebal" în luna octombrie
să-l facem numai noi, îm­ buşind paşii trecătorilor gră­ ...Era în anii reconstrucţi­ Cristei, înainte de a-mi lua torului cartea, acesta are ne­ ne spune că înainte de a fi că aici am în sarcină şi de­ 1973 şi s-a încadrat în cîm-
preună, ca altădată. Numai biţi în timp ce : ei. Toţi aşteptam pe şantier roaba, mi-a spus : voie de calităţi şl cunoştinţe librar a lucrat în domeniul pozitul... pul muncii ; îi place roma­
un fel de-a zice pentru că „Din văzduh, cumplita iar­ sosirea Anului nou. într-o — La mulţi ani... de specialitate. fierăriei şi alimentaţiei pu­ nul istoric ; cumpără luna
acuma sînt şi copii. nă / Cerne norii de zăpadă / baracă, comandantul, ne im­ Nu-mi aduc aminte ce i-am Există, cu alte cuvinte, blice. Ne retragem în mijlo­ „Un librar trebuie să cărţi în jur de 80 de lei ; în
Aşa că îl vom face „numai Lungi troiene călătoare / A- provizase „salonul". Cu o oră răspuns. Era iarnă. vînzători şi... vînzători. Nu cul cărţilor şi discutăm de­ acest an se va prezenta la
noi" — în patru. dunate-n cer grămadă". înainte de miezul nopţii, bri­ e totuna să vinzi cărţi sau spre ele. citească mereu. concursul de admitere la fă­
De dincolo răzbat vocile Iernile copilăriei. După gadierii au început să vină. Iarna.... ce îmbracă / Stre­ să vinzi loz în plic. Librarii — Primim cărţile de două ră frecvenţă şi totodată va
celor mici. Nu ştiu ce au de Coşbuc, urma Alecsandri... La unsprezece şi un sfert s-a şinile somnoroase / Pune văl (ca şi farmaciştii) se conside­ ori pe săptămînă. Le expu­ Maria Rogojanu de la li­ urma cursurile şcolii postli-
împărţit că disputa este pur­ dat alarma. Se prăbuşise o de promoroacă / Peste pomi ră ca făeînd parte dintr-un nem în vitrine, rafturi şi pe brăria „Ion Creangă" din ceale de librari : are acasă
tată pe tonalităţi minore. „Tot e alb, pe cîmp, pe stîncă şi digul s-a rupt. Apa şi peste case / Scoate-o lu­ pluton fruntaş al comerţului. standuri. (Cărţile sînt expu­ Petroşani are 22 de ani şi o bibliotecă cu aproximativ
Din cînd în cînd Intervi­ dealuri / împrejur, în de­ ameninţa să ne inunde. în me ca din basme.... în 1972 a absolvit o şcoală 300 de volume: se cere mult
ne nevastă-mea. părtare, / Ca fantasme albe zori, cu salopetele de tablă — Tată, de ce nu-mi po­ Ei manipulează „hrana spiri­ se, ce-i drept, în rafturi şi postliceală de librari din ..Balada" de Ciprian Porum-
standuri, dar nu se vede du­
Acord la septimă. plopii / înşiraţi se pierd în (se înmuiaseră de apă şi ge­ vesteşti şi mie... tuală a tuturor timpurilor", pă ce criteriu. De aceea ale­ Bucureşti. Stă zilnic în li­ bescu, „Rapsodia Română"
zare..."
Mă cuibăresc adîno In fo­ rul le înlemnise), înjuram de LIVIU MIHAIL ei o recomandă cititorului, gerea este dificilă). In luna brărie opt ore în picioare, de Enescu, „Rapsodia albas­
toliu în liniştea camerei me­ noiembrie am vîndut de nu e niciodată rău dispusă tră" de Gershwin şi operetă,
le şi încerc să desluşesc iar­ — Mamă... 26 000 lei. (E mult ? E pu­ şi înainte cu cinci minute dan din păcate, aşa ceva nu
na de afară. Anului nou 1 — Ce vrei 7 ţin ? întrebăm ce cărţi cum­ de a se închide librăria pen­ există ; dintre scriitorii hu-
s-au aşternut covoarele albe — Mi-e frig. Mad pune un tru pauza de prînz, ne răs­ nedoreni îl cunoaşte pe Ra­
de zăpadă prea devreme. lemn pe foc. pără cu predilecţie cetăţenii punde prompt la întrebări. du Ciobanu, este mulţumită
N-a mai nins demult şi co­ oraşului). La noi se cumpă­ de orarul de funcţionare al
vorul s-a zdrenţuit, rămî- De dincolo pătrunde „ăla ră amestecat. Poezia mai — De cînd lucrez în dome­ librăriei : iar despre modul
nînd petice albe ici-colo, micu" cu urme de frişcă pe lento. Nu sînt amatori. Fiş- niul cărţilor am citit mai cum se vinde cartea, cunoaş­
tecare cu plăcerile lud. Ce­ mult decît în liceu (cărţile
lor mai mulţi le plac roma­ pe care Maria Rogojanu le-a te din instructajul făcut în
toamnă, la angajare, de că­
ţ Atelier nele. Alea poliţiste se vînd citit în ultima lună ar face tre responsabilul librăriei, to­
invidios un profesor de lim­
iute. Noi aşezăm cărţile cu
bă şi literatură română !) Un varăşul Alexandru Zlate.
fazonul către cumpărători.
ţ— Dacă stă pe dungă, moare a- librar trebuie să citească Librari pentru care cartea
N A I V I I (II) colo (cartea, fireşte). Cei ce mereu. Altfel... Bineînţeles, nu se deosebeşte de altă
cumpără mad mult sînt ele­ nu poate ciiti absolut tot ce marfă, librari care încet-în-
Necesitatea adevărului se simplitatea, pe care unii o iau vii. Cumpără cei din oraş, apare ! Atunci — asta e me­ cet descoperă arta de a vin­
de cartea, librari pasionaţi
exprimă şi prin permanenta drept naivitate, exprimă de ) cetăţenii, dar şi mulţi stră­ toda mea — parcurg cel pu­ de munca lor — iată trei
aspiraţie înspre precizia ter­ fapt rafinament şi complexi- l ini, adică oameni din judeţ. ţin prefeţele sau buletinul ipostaze ale unei singure
menilor. N-am enunţat nici­ tate. Despre ei, celebrul me- 1 Că la noi, cărţile care se informativ. Cînd vinzi cultu­
decum o noutate, dar, une­ dievalist Johan Huizinga făcea 1 fac la Bucureşti (e vorba de ră nu se poate să nu ştii ce meserii. Iar dacă nu am in­
sistat asupra pregătirii de
ori, mai ales cînd abordezi următoarea, foarte preţioasă, ^ editarea lor), vin direct în vinzi !
domenii noi sau numai rela­ precizare : „Denumirea de i magazin, iar cele ce se fac Despre clientelă ? specialitate a librarilor (şcoli
tiv noi, cum este această ar­ „primitiv" pentru pictorii din J în alte oraşe ne sosesc prin — Cei mad mulţi sînt... fe­ absolvite, instructaje ş.a.) es­
tă a naivilor, e nevoie să por­ secolul al XV-lea conţine pri- ţ Centrul de librării de la De­ meile ! Pare ciudat, dar aşa te pentru că dincolo de toa­
neşti de la nişte banalităţi. In mejdia unei confuzii : „primi- t va. (Intr-adevăr, pe un raft e. Dacă ne luăm după pre­ te motivele obiective sau su­
arta naivă terminologia e în­ tiv" are aici numai înţelesul ’ din apropiere, zărim cîteva ferinţele cumpărătorilor, a- biective, ceea ce contează
că nefixată, şi echivocă, de de „prim-venit", în sensul că ) exemplare din „Istoria ilus­ tunci situaţia se prezintă cam este dragostea librarului pen­
unde o seamă de confuzii sau nu se cunoaşte o artă pictu- l trată a picturii", o carte aşa: studenţii caută romane tru slova tipărită.
contradicţii, lată de pildă, în- rală mai veche, deci este un foarte rară). Acum se vin­ de aventuri, femeile — ro­
tr-un recent articol din „Tri­ termen pur cronologic. De 1 C. DROZD
buna" se scrie negru pe alb : obicei însă sintem Înclinaţi să i
„In fine, pot fi discutaţi aici legăm de el ideea că şi spi- i
(...) mulţi, foarte mulţi meş­ ritul acelor artişti a fost pri- 1
teri primitivi - sau naivi, sau mitiv, ceea ce este absolut ^
populari, cum vrem să ie zi­ fals". Aşadar, artistul primi- i
cem (...)" Cred că nu e de­ tiv, fiind un prim-venit, desco- J
loc indiferent cum le zicem peră şi dăruieşte lumii noi ţ Constantin Mileşteanu — rate: „Nimeni nu ştie ce hîrtie, care pentru un sti-
acestor meşteri şi sînt sigur teritorii spirituale, aşa cum 1 Deva. Ne-a plăcut „Pastel". sîntem/Nimeni nu ştie cine huitor dovedesc regretabile
că nicidecum nu le putem zi­ navigatorul contemporan cu el ' Mai trimiteţi. am fost/..." (Motto). lacune estetice. Ne cople­
ce „cum vrem". Dacă fiecare descoperea noi teritorii geo- \ Victor Vlnţan — Deva. Lucian Tăşchină — Hu­ şeşte un sentiment de tris­
am numi lucrurile cum am grafice. Naivii, dimpotrivă, l Versificări modeste ale nedoara, Liviu Grama — teţe cînd facem această
vrea, ne-am întoarce la hao­ sînt nişte ultim veniţi pe te- I unui bun cititor de poezie, Brad. Poeziile sînt cam de constatare.
sul primordial. ritorii spirituale de mult des- l aflat, totuşi la bariera di­ acelaşi nivel, deocamdată Ion Mirică, Grigore Geor-
Mi se pare că cea mai evi­ coperite. Ei pot cel mult să ’ letantismului. Poezia nu iz­ modest, nelăsînd să se vadă. gescu — Hunedoara Lucian
dentă şi mai plină de con­ ne ofere noi puncte de pri- | buteşte să aprindă sensuri din paginile altminteri în­ Tirinescu — Chitici, Barbu
secinţe confuzie care se face vire asupra unor realităţi cu- i şi sugestii lirice din vor­ grijit versificate, semne Cornel — Orăştie. Răvaşe!.•
aici este aceea dintre noţiu­ noscute, ceea ce nu e deloc / bele întocmite, altminteri, concludente. Să sperăm că şi Pluguşoarelor (sprintene,
nile de „primitiv" şi „naiv" puţin lucru. Unii dintre naivi ţ . cu grijă şi sîrguinţă. Poate, ele vor deveni vizibile cu tonice şi optimiste!) au so­
între care, totuşi, nici într-un reuşesc aceasta şi ei merită l altădată... timpul, pe măsură ce ex­ sit prea tîrziu la redacţie
caz, nu poate fi pus semnul într-adevăr titlul de artişti. ; perienţa, lectura, exigen­ pentru a mai putea fi pu­
egalităţii. Primitivi sînt artiştii Ceilalţi însă mă tem că ră- ) Ovidiu Volocaru — Brad. blicate în numărul nostru
care premerg Renaşterea. Ca mîn victimele unor confuzii. ^ încercări şovăitoare, ames­ tele dv. vor spori. special de revelion.
la toţi artiştii de la hotarul tec curios de mimetism Nicolae Diaconescu —
a două epoci, şl în cazul lor RADU CIOBANU \ Ion Car joi — „Epilog 1929“. fllozofard cu clişee neinspi- Lupeni. Patru pagini de Red.
imimitniimn'mmniinvnirrmnniiniiimiimKMim
amunwa
vismul indiscutabil al faptelor, dar şi greşelile
strecurate în muncă.
Film Ştefu Varlam, eroul filmului, trăieşte drama
unei atari erori. Şi numai reîntoarcerea la
comportamentului deviant, lucrarea apelează rădăcini ii poate dărui puteri noi de a-şi duce
misiunea la capăt. Abia în contextul realităţii
Editoriale la cele mai noi date pe care se sprijină con­ Profil „ Viforn cotidiene a satului Varlam va înţelege că re­
cepţiile moderne ale eredităţii, ale mediului
şi învăţării. Pe un spaţiu destul de întins este voluţia se înfăptuieşte, în primul rînd, prin
evidenţiat, apoi, rolul pe care îl are, in existenţa aportul inestimabil al factorului uman.
TebeHy Bogdan: noastră, afectivitatea, cu caracteristicile ei ge­ Traian Preţ ori an Fireşte, „Viforniţa" este un film politic în
nerale, durată,intensitate, polaritate, expresivitate, cel mai bun sens al cuvîntului. Este politic
efect stenic sau astenic etc. Punctul de plecare îl pentru că examinează cu răspundere inter­
„Probleme constituie faptul că între delicvenţi şi nedelicvenţi atenţie deosebită, deoarece se inspiră din viaţa găsind motivaţia psihologică a momentului în
dependenţa _ dintre cauză şi efect, căutînd şi
Noua producţie a Casei de Filme 5 merită o
nu există diferenţe hotărîtoare, esenţiale. „De­
licventul — menţionează Tiberiu Bogdan, nu satului românesc. Şi trebuie să recunoaştem că care o formă de viaţă perimată trebuie să-şi
cedeze locul alteia, superioare.
cinematografia noastră nc este încă datoare cu
de psihologie este un altfel de om, ci un om altfel educat, o operă filmică pe măsura acelor istorice schim­ ^Din confruntările dure şi sincere dintre Ştefu
adică altfel condiţionat, fără a ţine seama de
condiţionabilitatea lui." (pag. 71). bări pe care viaţa ţărănimii a trăit-o în anii Varlam şi Adam înţelegem, înainte de toate,
Capitolul III, intitulat „Delicvenţa minorilor", construcţiei socialiste. „Viforniţa" nu face să că numai aplicarea fermă a principiilor demo­
cel mai important pentru problema care ne in­ dispară, desigur, această pată albă de pe harta cratice poate rodi o nouă realitate rurală du­
judiciară** teresează, evidenţiază faptul că actualitatea pre­ cinematografiei noastre, dar, oricum, este un rabilă şi esenţială în sistemul valoric al noii
ocupărilor de acest fel dovedeşte orientarea semn încurajator în sensul în care trebuie să noastre societăţi.
Cîţiva actori excelenţi transmit plenar me­
justă pe care o dă partidul nostru cercetării acţioneze cineaştii români pentru a cartografia sajul „Viforniţei". Silviu Stănculescu, Ion Be-
lumea complexă şi extrem de interesantă a
In ciuda titlului, care lasă impresia unei lu­ multiplelor fenomene ale vieţii noastre sociale. vieţii rurale de azi. Să judecăm, aşadar, „Vi­ soiu, Lujza Orosz, Eugenia Bosînceanu, Toma
crări mult prea specializate, cartea lui Tiberiu Mai departe autorul se ocupă de unele carenţe forniţa" prin valorile sale intrinsece, în spe­ Dimitriu şi alţii. Datorită lor ne apare limpede
Bogdan (Editura ştiinţifică) atrage cu deose­ ale ştiinţei educaţiei care, plătind încă tribut cial prin valoarea de a fi prima dintr-o posi­ scopul major urmărit de arta socialistă: ros­
bire atenţia lucrătorilor din învăţămînt. Pentru spiritului conservator, nu reuşeşte să elimine bilă serie, cu adevărat monografică, de filme, tirea adevărului care ne priveşte pe toţi, pen­
că analiza şi remontarea comportamentului întru totul decalajul dintre viteza informării co­ dedicată satului. tru că fiecare cetăţean al acestei ţări ’ este
deviant la minori rămîne problema centrală pilului şl încetineala formării lui intelectual- Mircea Moldovan a debutat foarte promiţător profund implicat într-un proces istoric cu o fina­
nu numai a psihologiei judiciare, dar mai ales morale" (pag. 109). Urmează apoi definiţia şti­ cu „Fraţii". Critica de specialitate remarcase litate luminoasă.
a celei şcolare, diferenţele păstrîndu-se doar inţifică a delicventului minor, indieîndu-se ră­ Face parte din grupul celor cinci tineri ab­ cu ocazia acestui debut că regizorul are multă
între mijloacele şi căile de acţiune. dăcinile sociale şi psihologice ale actului infrac­ solvenţi ai I.A.T.C., care în această stagiune personalitate, trăsăturile sale fundamentale AL. COVACI
Indiferent de proporţia între ceea ce repre­ ţional, precum şi importanţa prognozelor în fiind sinceritatea şi realismul. Cu ale cuvinte,
zintă sinteza literaturii de specialitate şi rezul­ cunoaşterea şi prevenirea fenomenelor de de- jubiliară şi-au început cariera actoricească în Mircea Moldovan rupsese total cu tentaţiile
teatrul minerilor din Petroşani. Actor de co­
tatul experienţelor îndelungate ale autorului, vianţă socială. medie, în institut realizează pe Vulpaşin din viziunii idilice, cu unghiul de vedere superfi­
studiul acesta aduce contribuţii remarcabile la Ultimele două probleme ale capitolului a- „Domnişoara Nastasia" de G. M. Zamfirescu, cial care asociase cu o ingeniozitate discutabi­
teoria şi practica generală a educaţiei. Vorbind minti-t sînt, după părerea noastră, fundamentale pe jupîn Dumitrache din „O noapte furtunoasă" lă pseudofolclorismul cu frigiderul „Fram".
astfel de specificul cauzalităţii în psihologie, pentru cei care au sarcina de mare răspunde­ de Caragiale şi Porfiri din „Crimă şi pedeapsă" Nimeni nu poate tăgădui că prezenţa televizo­
Tiberiu Bogdan subliniază că, spre deosebire re a educării şi creşterii tinerei generaţii. Este de Dostoevscki. rului sau a aspiratorului în casa ţăranului ro­
de lumea fizică, unde aceleaşi condiţii de tra­ vorba de reeducarea delicvenţilor şi reintegra­ mân este o cucerire a timpului nostru. Dar pe
La teatrul din Petroşani a interpretat cu
tare a obiectelor generează efecte egale, în rea lor socială. Deşi sistemele terapeutice pre­ succes pe Dr. Sanchez din „Cornada" de Al- Mircea Moldovan îl interesează, legitim, pro­
viaţa omenească stimulul şi reacţia sînt mijlo­ zentate sînt experimentate mai mult în condi­ fonso Sastre şi Robinson din „Fata fără zestre" cesul evolutiv şi categoric revoluţionar care a
cite întotdeauna de personalitatea individului. ţiile recluziunii, ele pot fi aplicate şi în afara de Ostrovski. săltat semnele exterioare ale bunăstării din
Elaborată într-o ordine şi concepţie riguros detenţiei. Astfel, psihoterapia, terapia prin rea­ sfera senzaţionalului in aceea a obişnuitului.
ştiinţifice, cartea lui Tiberiu Bogdan cuprinde litate, terapia de grup, teoria de comportament Pe regizor îl interesează, altfel spus, drumul
5 capitole: I. Infracţionismul, administrarea şi ergoterapia (terapia prin muncă) rămîn in­
deloc neted, parcurs de ţăranul român, de la
justiţiei şi psihologia. II. Infractorul şi victima strumente preţioase şi eficace la îndemîna tu­ Pentru melomani un nivel de trai feudal, spre unul caracteristic
din punct de vedere psiho-social. III. Delic­ turor educatorilor. Cu condiţia ca în aplicarea veacului în care trăim.
venta minorilor. IV. Psihologia mărturiei. V. lor să se ţină seama de cele cinci niveluri de © Stela Enache a înregistrat recent un disc
învinuitul faţă în faţă cu anchetatorul. Dintre maturitate stabilite de soţii Grant în anul 1959 cuprinzînd patru melodii de Florin Bogardo: „Viforniţa" se defineşte printr-o foarte mare
acestea primele trei au cele mai multe puncte şi asupra cărora autorul stăruie cu îndreptăţire. „Apari iubire", „O floare albă", „Ceas de sinceritate, prin luciditate. însăşi ocolirea con­
comune cu preocupările şi sarcinile şcolii în O cr~te remarcabilă, a cărei problematică taină" şi „Cîndva o luntre albă". ştientă a unei perioade mai „comode" este e-
procesul general al educaţiei şi în cazul mai-, depăşeşte cu mult Sfera de activitate proprie clificatoare pentru poziţia etico-estetică a lui
particular al prevenirii şi redresării stării in-,; specialiştilor din justiţie, ea interesînd pe toţi © Anca Agemolu este din nou prezentă cu Mircea Moldovan. Filmul se inspiră din reali­
fracţionale în rîndul copiilor. lucrătorii din domeniul educaţiei. un disc: „Inima", „Cînd sînt cu tine", „Unde tatea campaniei de colectivizare. Examinarea
Debutînd cu o sinteză a punctelor de vedere Prof. SABIN SELAGEA te-ai ascuns" etc. făcută cu o desăvîrşită responsabilitate co­
sociologic, psihologic şi psiho-social în studiul Vaţa de Jos munistă a avut în vedere nu numai poziti­