Page 11 - Drumul_socialismului_1974_01

3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 904 © SIMBATĂ 5 IANUARIE 1974
r^STlfl
'i
E EXISTĂ INTERES. EXISTĂ 9 FAPTE Demaraj optim, la cote iii

Gazeta de perete de la se spune în articol — tova­ lor să Ia atitudine faţă de ( NOI, TOŢI © „Nu evor-
Consiliul popular al comunei răşii noştri Talatzi şi Moişoni cei ce-şi „uită" îndatoririle ? ba de un fapt deosebit pe
Sarmizegetusa nu are o de­ au racordat la această insta­ cetăţeneşti. Aşa au „vorbit" de dăruire şi responsabilitate I care sâ-l anunţăm la „Sem-
numire anume. Nici aspectul laţie şi grajdurile din Sar­ vitele de la brigada Pucineşti ^ nai". E vorba de faptul că
«i grafic nu atrage în mod mizegetusa — care cu ve­ în căutarea îngrijitorului Ar­ i noi, toţi, am realizat deja
deosebit. Are desenate — chiul sistem nu putea asigura mie Micşoni, care timp de i pentru beneficiarii externi
de-o parte şi de alta a spa­ alimentarea cu apă a celor 6 ore n-a dat pe la grajduri, 'desfăşurare a proceselor de făşoare activitatea în mod ţ peste 45 000 mp placaj fi-
ţiului rezervat articolelor — 1 300 de bovine. Iată, dragi aşa au „vorbit" legumele şi Activitate intensivă, eficientă, In producţie. intensiv, eficient, la un ni­ l nit. Sîntem un grup de mun-
două făclii aprinse, despre tovarăşi, ce oameni frumoşi fructele de la unitatea de Programul de acţiuni pe vel calitativ superior. Este o 1 citori de la întreprinderea
care primarul comunei, tova­ avem în mijlocul nostru. desfacere din comună — unde care l-am stabilit atît la ni­ cerinţă esenţială de progres \ „Marmura" Simeria care am
răşul Vasile Zgîrcea, spune : Cinste lor, şi cît mai multe nu se respectă orarul de toate unităţile, la fiecare vel de centrală cît şi la uni­ pe care o susţine hotărîrea l început noul an — cum se
„Aşk au găsit Intelectualii deschidere, aşa... tăţi, pregătirile făcute din fermă a colectivelor noastre | spune — cu bine".
noştri că-i bine, ca să „lu­ Nici un fapt care nu ţine loc de muncă timp au creat posibilitatea de a cinsti măreţele eveni­
mineze". Şi eu zic că nu-i pasul cu mersul comunei nu ca producţia pe 74 să în­ mente ale anului 1974 cu ţ DACA ŞI-AR VEDEA SI
rău. Că şi „luminarea" asta scapă „ochiului" gazetei. Do­ ceapă normal. Considerăm că realizări de prestigiu în ma­ / BÎRNA DIN PROPRIUL
are semnificaţiile ei“. Dar Gazetele de sarul cu materiale publicate {Urmare din pag. 1) ţie a procedeelor avansate de sînt toate condiţiile ca în rea întrecere pentru îndepli­ 1 OCHI... © Cetăţeanul Ro-
ceea ce atrage la gazeta de aici e un autentic document lucru. Bunăoară, la I.M. Hu­ acest al patrulea an al cin­ nirea cincinalului înainte de ţ mulus llieş, din satul Stăni-
perete a comunei e conţinu­ al muncii şi vieţii oamenilor coperirea cheltuielilor de nedoara se va trece la gene­ cinalului centrala să-şi des­ termen. i ja, comuna Buceş, urma să
tul materialelor, operativita­ perete de la din cele 5 sate aparţinătoare producţie, beneficii în locul ralizarea rambleierii hidrau­ I primească o primă de 400
tea cu care apar în articole comunei Sarmizegetusa, o pierderilor de pînă acum. lice, iar la mina Muncel pre­ ^ iei pentru o junincă din
şi caricaturi faptele din viaţa oglindă a fiecărei săptămîni Bineînţeles că această mă­ conizăm exploatarea integra­ i gospodăria proprie, aflată
lă a minereului fără ram-
aşezărilor Sarmizegetusei. sate de lucru — am zice. Simţi, sură esenţială nu reprezintă bleiere. Continuăm să creş­ > la prima fătare. A consim-
totul. In reducerea cheltuie­
\
—
ţit
— Noi n-avem ediţii bilu­ răsfoind acest album al vieţii tem gradul de dotare tehnică Pledoarie pentru sîrpnţă cum singur recunoaş-
lilor de producţie, mai cu
nare sau lunare, ci ori de satelor, munca oamenilor de seamă a celor materiale, fie­ în subteran, însă în acest an ( te — ca această sumă să-i
cîte ori un fapt merită să-şi aici, angajarea lor, opinia care colectiv este mobilizat accentul principal este pus (Urmare din pag. <) acestei organizaţii U.T.C. — ; fie trecută în contul debitu-
găsească locul aici, în gazetă, faţă de cei ce-şi nesocotesc în mod deosebit. Ilustrativ pe creşterea indicilor de u- tinerii s-au angajat să con­ \ lui său. Pînă în luna noiem-
nu-şi
achitase
spre cinstea comunei ori pen­ asemenea exemple!" obligaţiile profesionale şi în acest sens este faptul că tilizare a maşinilor şi utila­ tinue acţiunea de recuperare ( ? brie şi taxele datorate impozi-
tele
sta-
tru a reteza nişte apucături Alături, două caricaturi. morale. Nu-i domeniu al normele de consum stabilite jelor existente, care să con­ Un alt reper al hărniciei a materialelor din lucrările ' tului, I s-au reţinut o parte
ale unora care încă nu pot sau „Una dintre acestea, după muncii să nu fie relevat în pentru 1974 la lemn de mi­ ducă la un spor substanţial tinereşti l-am aflat la între­ vechi ce sînt abandonate şi l din sumele datorate statu-
nu vor să ţină pasul cu tot cum vedeţi, e... pozitivă. Noi „filele" gazetei: dăruirea în nă, metal, combustibili şi al randamentului în abataje. prinderea minieră Barza, în să-l folosească pentru con­ lui - 290 lei, dar are de
omul muncitor, le populari­ avem şi caricaturi pozitive — muncă a mecanizatorilor, a mai ales energie prevăd re­ De fapt, în acest sens con­ cadrul organizaţiei U.T.C. din fecţionarea, în după-amieze 1 plătit încă 124 lei. Acum
zăm — mărturiseşte prima­ rîde primarul. Păi, da. Noi cooperatorilor, a lucrătorilor ducerea consumului specific verg mai multe măsuri care atelierul electric. Executarea şi duminici cum au mai fă­ i reclamă că i s-au reţinut pe
rul. Că dacă am aştepta „e- am mai criticat aspectul ăsta din ferme şi din secţiile cu circa 10 la sută. se referă la întreţinerea şi reparaţiilor, prin muncă vo­ cut, a unor noi aparate şi i nedrept banii. Ar vrea să
diţia", faptele s-ar învechi şi cu şirele de fîn, care erau prestatoare de servicii, ac­ — Atît sarcinile cantitati­ repararea la timp a utilaje­ luntară, la 10 explozoare, motoare necesare producţiei, 1 ia de la stat cît mai mult
nu şi-ar mai afla rostul, mai făcute care-încotro. Acum ţiunile deputaţilor, ale gospo­ ve cît şi cele calitative obli­ lor, îmbunătăţirea aprovizio­ un transformator electric, bo- să păstreze, în ultimă instan­ ^ şi să dea cit mai puţin.
bine-zis n-ar avea eficienţa le-am arătat din nou, dar darilor satelor. Am compa­ gă la acţiuni şi măsuri e- nării locurilor de muncă, ţă, drapelul de organizaţie
pe care o aşteptăm. în două feluri: cum erau rat gazeta de perete de la nergice de ordin tehnic şi stabilizarea oamenilor în for­ binarea a 4 motoare pompă fruntaşă pe întreprindere pri­ COMERŢ © Cu exact o
Articolele sînt scurte, scri­ înainte şi cum sînt acum. Sarmizegetusa cu altele — organizatoric în toate com­ maţiile de lucru, pregătirea de strung, confecţionarea din mit pentru activitatea fruc­ \ sâptămînă înainte de a se
se citeţ, în culori vii, care Şi asta datorită conştiinţei să zicem cele de la Ostrov, partimentele productive ale lor profesională. Ea acestea „vechituri" a două tablouri tuoasă desfăşurată în 1973. k încheia anul 1973, magazi-
atrag atenţia. Se vorbeşte înaintate a pensionarului Rîu de Mori, Şoimuş, unde centralei. Care sînt direcţii­ se adaugă măsurile care vi­ de distribuţie a energiei e- / nul alimentar precum şi cel
simplu, direct. Cel mai re­ Petru Drăgănescu. El s-a inactivitatea acestora era le în care se acţionează cu zează realizarea unor lu­ E bine să păşeşti în.tr-o 1 de confecţii-textile din sa-
cent articol, intitulat „Cinste prins să pună la punct toa­ „justificată" prin lipsa de precădere ? crări de îmbunătăţire a ae- lectrice — sînt doar cîteva nouă etapă de muncă fruc­ l tul reşedinţă de comună
lor!”, releva munca şi intere­ te şirele de fîn, şi acum nu fapte. încheiem însă în­ — Gama măsurilor preco­ rajului şi altor condiţii la din succesele pe care tinerii tuoasă, cu tinereţea la braţ, i Topliţa şi-au închis uşile,
sul demne de preţuire ale mai avem probleme. De a- semnările de faţă cu vorbe­ nizate şi adoptate este foar­ locurile de muncă, ridicarea de aici le-au adăugat rezul­ cu avîntul tineresc în gînduri * lăsîndu-i pe localnici să se
lui Talatzi Iosif şi Moişoni ceea l-am popularizat, să a- le primarului de la Sarmi­ te largă. Avem preocupări gradului de securitate, ast­ tatelor bune obţinute în a- şi în simţiri pentru că ar­ ^ aprovizioneze cu cele nece-
Ianăş care au făcut eforturi fle toată comuna despre zegetusa : „Eu cred aşa, stăruitoare. pe linia creşte­ fel ca să se înlăture eventu­ gumente puternice pledează i sare intimpinării noului an
deosebite pentru grăbirea fapta lui frumoasă". că acolo unde există interes, rii productivităţii muncii, în nul hotărîtor al cincinalului. în favoarea unei inepuizabile 1 care cum a putut. De ce
construirii instalaţiei de ali­ Caricaturile de la gazeta de special pe seama introduce­ alele neajunsuri de această Pentru anul 1974 — ne măr­ dăruiri, a unei forţe perpe­ E s-au închis aceste unităţi
mentare cu apă a saivanu­ există şi fapte!" rii şi promovării în produc­ natură care pot afecta buna turisea Ioan Pleşa, secretarul tue a tineretului hunedorean. l comerciale tocmai în aceas-
lui cu cele 1 600 de oi ale perete a comunei fac să > tă perioadă ? Pentru ca
C.A.P. din Sarmizegetusa. „vorbească" animalele, auto­ LUCIA UCIU \ gestionarii şi vînzătorii să-şi
„Printr-un efort în plus — vehiculele, ca prin „graiul" l efectueze concediul legal
.' de odihnă. Grijulie mai es-
Invăţămînful agrozootehnic 1 tru conducerea alimentare pen-
te
I.C.L.S.
l
Hu-
mărfuri
Notă i nedoara cu salariaţii săi I
(Urmare din pag. 1) nul fermei. In fiecare cerc Pe cind aceeaşi grijă şi fa­
s-a pus un accent de seamă ţă de cumpărători ?
; Răspunsul a sosit. Rar unde-s măsurile? aşteaptă inaugurarea cursu­ pe explicarea modului de LOCUINŢA © E vorba, de
lui şi recuperarea restanţe­
retribuire a muncii în acord
lor după întoarcerea sa. global. fapt, despre 120 de locuin­
In urmă cu cîteva zile, scrisoarea redacţiei i s-a Despre desfăşurarea învă- In contrast cu aceasta, o ţe. Şi toate confortabile...
un localnic din comuna Bu- răspuns de către gestionar ţămîntului agrozootehnic la situaţie greu de înţeles se Aşa ar trebui să fie, dar, în
nila ne semnala că gestio­ că nu mai are făină de mă­ C.A.P. Pricaz ne-a vorbit in­ întîlneşte în legătură cu realitate, cele 120 de gar­
narul magazinului din satul lai — i s-ar fi dat unei al­ ginerul şef şi preşedintele u- desfăşurarea lecţiilor la cer­ soniere din blocul I de pe
reşedinţă de comună obiş­ te persoane un sac cu a- nităţii, ing. Constantin Mier- cul legumicol de la C.A.P. strada Lenin din Deva nu
nuieşte să servească unele cest produs. In răspuns se toiu. Am reţinut că la cele 3 Rapoltu Mare. Lectorul cer­ se bucură de confort. De la
produse cum ar fi, de pil­ mai spune şi cît a pătimit cercuri organizate — cu pro­ cului, ing. Mircea Mateevici, darea în folosinţă a blocu­
dă, făina de mălai, în mod persoana norocoasă pînă a fil legumicol, zootehnic şi ne-a declarat: „Nici eu nu lui (1967), în fiecare iarnă
preferenţial. Pentru lămu­ cărat sacul cu mălai aca­ cultura plantelor de cîmp — ştiu cum să facem să ieşim şi în fiecare vară se tot pu­
rirea cazului am trimis să. Şi dacă nu erau nevas­ sînt încadraţi 65 de coope­ din încurcătură, deoarece am ne problema încălzirii ca­
scrisoarea spre rezolvare la ta şi soacra, era vai de oa­ ratori. Potrivit programului ţinut patru lecţii şi cercul merelor şi a apei calde. A-
consiliul popular comunal. sele dumnealui. Şi cam a- stabilit, la fiecare curs au este pe cale să se desfiin­ cum, de o lună, apa caldă
Din rezumatul răspunsului tît. Nu se aminteşte nimic fost expuse cîte 8 lecţii. Cei ţeze. S-a schimbat modul de are temperatura celei de la
primit de la primarul co­ despre nici o măsură pe 25 de cursanţi de la ferma organizare a muncii în fer­ robinetul cu apă rece. La
munei, Aron Rădoane, ar care consiliul popular s-a legumicolă au asigurate con­ mă şi cursanţii nu mai par­ etajul 9, locatarii n-au apă
rezulta că nu se adevereşte gîndit s-o întreprindă la a- diţii să participe, în afară ticipă la lecţii". Fireşte, se de fel. Cară, zilnic, cu gă­
că se vinde preferenţial, cest magazin pentru curma­ de expunerile teoretice, la impune intervenţia hotărîlă leţile, de la o cişmea din
dar că pînă la urmă totuşi rea lipsurilor. Că doar nu unele aplicaţii practice le­ a organizaţiei de partid pen­ stradă. La secţia apă a
se serveşte şi aşa. Am a- e prima sesizare pe aceas­ gate de pregătirea produce­ tru ieşirea di,n impas, mai I.J.G.C.L., responsabilii ridi­
juns la concluzia aceasta tă temă sosită la redacţie rii răsadurilor. S-a avut în ales dacă se ţine seama că că din umeri : „Cunoaştem,
după răspunsul dat de pri­ din comuna Bunila. In con­ vedere ca lecţiile să cuprin­ şi lucrările de pregătire a tovarăşe, se cunoaşte şi la
mar, unde printre altele se cluzie, tovarăşe primar, dă tehnologiile ce trebuie a- bazelor ■ viitoarei recolte de Bucureşti (!) problema cu
spune că ar fi adevărat că „stăm pe recepţie" în aş­ Priceperea şl hărnicia oamenilor din echipa de lăcătuşi, condusă de comunistul Petru plicate la culturile de bază l-ul. Iar povestea de la eta­
într-una din zile — după teptarea măsurilor. Do­ Gligor a fost pusă de multe ori la încercare în cadrul lucrărilor de la Termocentrala Mintia, care sînt prevăzute în pla­ legume sînt mult întîrziate jul 9 e din cauza pompei.
Insă, întotdeauna, lăcătuşii
au ieşit victorioşi în reparaţia cazaijelor, executînd lucrările în
ce localnicului care a trimis rim să le facem publice. timp scurt şi de calitate. Foto: VIRGIL ONOIU La această fermă. S-a uzat şi n-avem alta de
schimb".
Şi chiar să nu se găseas­
7
r că, în dintre ani, un „specia­
list"
gospodarii
ora­
Pagini de jurnal... 6, la Deva, Sarmizegetusa, sire pe toate căile a resur­ Forum Naţional, de progra­ şului care să facă, odată
Avram Iancu şi Aurel selor energetice şi a com­ mul activităţilor dedicate pentru totdeauna, „ordine"
Spre sfîrşitul anului tre­ Vlaicu, în scopul cunoaşterii bustibililor, acţiune în caro celei de a XXV-a aniver­ la blocul I ?
cut am fost oaspeţii Şcolii paginilor de luptă şi mun­ sînrt angrenaţi părinţii şi sări a Organizaţiei pionie­
generale nr. 6 din Hune­ că ale locuitorilor judeţelor fraţii lor mai mari. Urmînd rilor, precum şi probleme STRADA © Se moderni­
doara în dorinţa de a afla Alba şi Hunedoara. exemplul părinţilor, cît şi legate de Plenara C.C. al Diverse informaţii cerute redacţiei zează de la an la an prin­
noi acţiuni dedicate de pio­ Paginile de jurnal ne-au din dorinţa de a răspunde P.C.R. din 18—19 iunie tr-un efort colectiv. In anul
nierii hunedoreni celei de-a vorbit, de asemenea, despre prin fapte colegilor din 1973. de întrecere pentru gospo­
25-a aniversări a Organiza­ acţiunile tradiţionale ale Valea Jiului, pionierii de De asemenea, sub îndru­ Un grup de lăcătuşi — Hu­ afară de pensie, la o indem­ considerare toţi copiii bene­ dărire şi înfrumuseţare pe
ţiei pionierilor şi celei de-a unităţii printre care: „Şta­ la Liceul nr. 1 din Hune­ marea pionierilor mai mari nedoara. In conformitate cu nizaţie pentru îngrijire de ficiarului, în viaţă, în vîrs­ care l-am început, participa­
30-a aniversări a Eliberării feta generaţiilor", „Cel mai doara, prin comandamentul pionierii mici învaţă cîn- prevederile Decretului nr. 300 lei lunar. De această in­ tă de pînă la 18 ani împli­ rea cetăţenească trebuie să
patriei. bun desenator", „Carnavalul prezent la simpozion, s-au tece pioniereşti şi patrioti­ 453/1972, vechimea minimă demnizaţie beneficiază şi cei niţi, însă alocaţia se plăteşte se exprime prin construirea
Răsfoind jurnalul unităţii ce. Urmînd exemplul co­ în meserie a celorlalţi mun­ care, avînd o invaliditate de numai pentru copiii în vîrs­ a 240 000 mp de străzi şi
am aflat despre cele a- legilor mai mici, elevii cla­ citori calificaţi care îşi des­ gradul I, primesc cuantumul tă de pînă la 16 ani împli­ trotuare, amenajarea şi în­
proape 500 de ore de mun­ selor a VlIIra desfăşoară făşoară activitatea în subte­ pensiei pentru limită de niţi. Nu se iau în considera­ treţinerea a 179 hectare de
că voluntar-patrioticâ efec­ întrega muncă de pregătire ran. în afară de mineri şi vîrstă. re copiii care se află în în­ spaţii şi zone verzi, planta­
rea a 400 000 arbori şi ar­
tuate în scopul amenajării a pionierilor claselor a Vll-a artificieri şi care au absol­ Mircea Mangu — Păuliş. treţinerea statului sau a unei
terenului sportiv precum şi pionieresc" — acţiuni în angajat să economisească pentru intrarea în rindurile vit şcoala profesională, pen­ Uniunea judeţeană a coope­ organizaţii obşteşti sau cei buşti. Toate pentru ca stra­
da să arate cît mai fru-
în campania de recoltare. cadrul cărora s-au eviden­ energie electrică, apă şi re­ organizaţiei U.T.C., prin tru a putea fi promovaţi din rativelor agricole de produc­ care primesc bursă.
Citind paginile jurnalului ţiat pionieri ca: Octavian chizite şcolare precum şi să organizarea în comun a categoria a Il-a în categoria ţie Deva e competentă în a Vasilica Breabăn — Hu­
am trăit, alături de pio­ Todea, Mariana Baba, Car­ depisteze sursele do risipă. unor activităţi de pregătire a Ill-a, este de un an şi ju­ vă rezolva situaţia. nedoara. în cazul în care PIAŢA ® Orăştia are o
nierii şcolii, clipele întîlnirii men Ursa. pentru apărarea patriei sau mătate. ambii soţi sînt angajaţi cu piaţă tare... pestriţă. Gră­
cu pionierii din Romos în MARIOARA OI.TEANU prin evocarea unor figuri Vasile Băieş — Orăştie. Ana Ionescu — Haţeg. Da­ contracte de muncă pe dura­ mezi de murdării şi gunoa­
cadrul acţiunii „Prietenia ANA RABULEA de tineri eroi în cadrul u- Dacă aţi fost transferat în că sînteţi angajată cu con­ tă nedeterminată, beneficiar ie, amestecate cu zăpadă.
la ea acasă". Răspund chemării Iniţiativă valoroasă nor medalioane sau sim­ interesul serviciului în ace­ tract de muncă pe durată al alocaţiei pentru copii este Şi nici un preţ trecut pe ta­
Pionierii celor două uni­ pozioane. eaşi meserie, vă menţineţi a- nedeterminată la asociaţia de soţul. Prin excepţie, soţia es­ bla mercurialului. Iar la
tăţi s-au cunoscut reciproc, pionierilor din Valea Răspunzînd chemării ce­ Sînt prelucrate, de ase­ tît categoria, cît şi treapta locatari, dacă se plăteşte de te beneficiară de alocaţie în bufetul de lingă autogară o
către asociaţie contribuţia de
şi-au împărtăşit din gindu- Jiului lui de al II-lea Forum Na­ menea, în cadrul unor ac­ de salarizare avute la vechea asigurări sociale, iar dv. vi cazul cînd soţul este angajat lozincă bâtrînă mai stăruie:
rile şi preocupările lor, ţional al Organizaţiei pio­ ţiuni comune, articole din unitate. se reţine impozitul pe sala­ cu contract de muncă pe du­ „Luna producţiei (!) culina­
şi-au demonstrat pe plan Zilele trecute, la unita­ nierilor, membrii comanda­ statutul U.T.C. Gheorghe Ciornei — Deva. riu şi contribuţia de 2 la su­ rată nedeterminată, dar nu re". Se pare că a fost no­
artistic şi sportiv măiestria tea de pionieri de pe lingă mentului unităţii de la Potrivit prevederilor art. 67 tă pentru pensia suplimenta­ a împlinit încă 90 de zile în iembrie 1973 luna asta...
şi talentul. Liceul nr. 1 din Hunedoara Şcoala generală nr. 2 din Iniţiativele Şcolii gene­ din Codul muncii, persoana ră, beneficiaţi de aceleaşi această calitate. în perioada
Căutînd să cunoască şi să a avut loc simpozionul „Să Hunedoara au iniţiat ac­ rale nr. 2 din Hunedoara încadrată în muncă, pe tim­ drepturi ca şi angajaţii orga­ acestor 90 de zile drepturile REFLECTOR @ Un cetă­
înţeleagă sensul Chemării gospodărim cu maximă efi­ ţiunea de îndrumare în ac­ constituie un exemplu de pul detaşării, îşi păstrează nizaţiilor socialiste, inclusiv de alocaţie pe care le pri­ ţean din Ploieşti a trimis în
celui de al II-lea Forum cienţă avuţia naţională", tivitatea pionierească a de­ felul în care pionierii şi funcţia şi salariul nvute an­ de pensie în cadrul asigură­ meşte soţia nu pot depăşi 27 decembrie 1973, la Sime­
Naţional, pionierii clasei simpozion la oare au par­ taşamentelor claselor a Il-a, elevii şcolii înţeleg sensul terior. Cînd detaşarea se rilor sociale de stat. drepturile ce s-ar cuveni so­ ria, cu mandatul telegrafic
a Il-a C dezbat la nivel de ticipat membrii comanda­ a III—a şi a IV-a de către autoconducerii în activită­ face la o muncă pentru care ţului dacă ar avea împlinit nr. 099828, suma de 10 100
grupe fiecare punct al che­ mentului unităţii printre detaşamentele de pionieri ţile pioniereşti şi de tine­ este stabilit un salariu mai Ştefan Turceanu — Subco- termenul de 90 de zile. Uni­ lei (zece mii şi o sută !). In
mării, căutînd ca prin fap­ care pionierii: Adrian Mar- ale claselor a Vl-a şi a ret. mare, persoana detaşată are tate. Impozitul pe salariu tatea unde este angajat so­ acelaşi an, la 29 decembrie,
tele şi acţiunile lor să răs­ cu, Dan Zăvoianu, Florin Vll-a. In acest scop, pio­ MARGARETA SOS dreptul la acest salariu în calculat de unitate este legal. ţul va anunţa în mod obli­ banii sosesc la poşta din
pundă punctelor din che­ Boieriu, Carmen Luoaciu, nierii detaşamentelor mai condiţiile prevăzute de lege. Maria Todea — Orăştie. gatoriu despre aceasta unita­ Simeria. Nici pînă în data
mare. Gheorghe Dragomir şi Cla- mari împreună cu unul din Potrivit prevederilor Decre­ tea unde este angajată so­ de 3 ianuarie 1974 banii
Am aflat apoi, răsfoind udia Mănescu. membrii comandamentului Grupaj realizat de sub- Matei Tomuţa — Bărăşti. tului nr. 153/1954, persoanele ţia. pentru a nu se face plăţi nu au sosit la destinatar.
paginile din jurnal, despre In cuvîntul lor, pionierii discută cu pionierii mai redacţia „Tot înainte" Cei care au fost pensionaţi încadrate în muncă, care au duble de alocaţie. De ce ? Nu se ştie încă.
excursiile organizate de au scos în evidenţă impor­ mici probleme legate de din Hunedoara. de invaliditate de gradul I un salariu pînă la 2 500 le- Un grup de muncitori — La poşta din Simeria s-au
pionierii Şcolii generale nr. tanţa acţiunii de economi- Chemarea celui de al II-lea după data de 1 ianuarie 1967, lunar şi au în întreţinere F.I.L. Deva şi Miron Mihăilă mai întîmplat astfel de mi­
data intrării în vigoare a Le­
mai mult de 3 persoane, be­ — Ccrbăl. Costul transpor­ nuni I
gii nr. 27/1966, au dreptul, în neficiază de reducerea de tului zilnic al salariaţilor ca­
impozit pe salariu cu 30 la re domiciliază în alte locali­ CONTRAVENŢII © Ciţivo
sută. tăţi poate fi suportat de uni­ contravenienţi la regulile de
Sinestie Tămaş — Haţeg. tate, dacă salariaţii respec­ protecţia şi securitatea mun­
cii:
I Laurean,
maistru
:Emi
Pînă la intrarea in vigoare a tivi au un salariu tarifar de la U.M.T.F. Deva; Gheorghe
noii reglementări, drepturile încadrare do pînă la 1000 Tudorache, şef secţie,
materiale cuvenite salariaţi­ lei lunar, iar distanţa de la U.F.E.T. Petroşani ; Marin
lor care au fost transferaţi staţia de îmbarcare din lo­ Răduţ, şef de sector la E.M,
în interesul serviciului sau calitatea în care se află do­ Petrila ; Constantin Anton,
miciliul pînă la staţia de de­
mutaţi cu unitatea în altă
Pregătirea de iarna — etapă decisivă pentru relansarea campionatului localitate, după data de 1 barcare în care se află locul maistru la aplicate M. s-au în­
E.
Aninoasa.
Amenzile
de muncă al salariaţilor, es­
martie 1973, sînt cele prevă­
zute în reglementările ante­ te cuprinsă între 5 şi 50 km. cadrat între sumele de 500
şi 3 500 lei. După caz şi
rioare acestei date. Salariaţii care au beneficiat
In aceste zile, vacanţa fot­ probleme, fiindu-i puse în cii echipelor vor stabili a- reşul, Ştiinţa Petroşani). Al­ tantă a secţiilor cluburilor şi de majorări de salarii prin grevitatea faptei. Şi încă
baliştilor se încheie. Jucăto­ seamă, cu exigenţă sporită, ceste răspunsuri în primele te formaţii, prin locurile asociaţiilor. Ioan Ferdeş — Orăştie. anumite acte normative şi un amănunt, nu lipsit , de
rii — întorşi de la tratamen­ dezvoltarea şi asigurarea pa­ şedinţe do pregătire. con­ fruntaşe ocupate la sfîrşitul începe o etapă importantă Salariatul care, după termi­ care prevăd că dacă în ur­ importanţă ; contravenienţii
te, din staţiunile balneocli­ rametrilor fizici superiori ai sacrate exclusiv examinări­ turului (Dacia Orăştie, Vic­ pentru întregul an fotbalis­ narea formei de instruire, nu ma acestor majorări de sa­ sînt, toţi, oameni cu func­
materice, alţii ieşiţi din jucătorilor. Din acest motiv, lor medicale şi controalelor toria Călan, Minerul Ghelar, tic. De felul cum va fi par­ lucrează în unitatea care l-a larii se menţin şi drepturile ţii de răspundere. De a-
focurile examenelor univer­ încă de la plecarea în va­ parametrilor fizico-funcţio- Aurul Brad, Corvinul Hune­ cursă depind roadele, succe­ şcolarizat, timpul cît s-a o- de transport vor beneficia în ceea tragem un semnal. Ci­
sitare sau liceale şi, majori­ canţă federaţia de speciali­ nali ai jucătorilor. Sperăm că doara), se vor fi animat de sele, progresul fotbalului bligat prin actul adiţional ia continuare de aceste drep­ ne are urechi...
tatea, pur şi simplu, din va- tate a trasat ca sarcină, tu- răspunsurile vor fi pozitive. ambiţii şi dorinţe de perfor- nostru şi celui hunedorean. contractul de muncă, este turi, chiar dacă, în urma ma­
vanţă — se reunesc la clu­ Conducerile administrative şi obligat să plătească o des­ jorării, salariile depăşesc pla­ ULTIMA ORĂ ® Satul
buri şi asociaţii pentru relua­ tehnice ale echipelor intră păgubire reprezentînd chel­ fonul stabilit. Vadu, comuna Sîntămăria-
rea activităţii. Reluare înce- Fotbalul reintră în actualitate în scenă, în prim-plan, în a- tuielile făcute de unitate sau Dionisic Borşoş — Bani şi Orlea. In numitul sat exis­
pînd cu stadiul cel mai difi­ devărată avanpremieră com- alte organe pentru pregăti­ Maria Scleşan — Deva. Nu­ tă un cămin cultural. A fost
cil al pregătirii precompetî- petiţională. Acum... joacă rea sa profesională. Recupe­ mai organele ierarhic supe­ vorba despre el şi la „Sem­
ţionale. Verificată de prac­ ele. După cum vor evolua rarea acestor cheltuieli se rioare ale unităţilor în care nal". Pentru că îi lipsesc 50
tică, pregătirea de iarnă es­ turor fotbaliştilor, obligati­ că jucătorii au înţeles nece­ mănţă. Astfel că toate echi­ ele acum. vor juca în retur face prin formele prevăzute sînteţi încadraţi în muncă la sută din geamuri, trep­
te considerată, pe drept cu- vitatea de a se întoarce, la sitatea şi obligativitatea lor pele noastre au obligaţii fotbaliştii. „Regizorii" au cu­ do lege şi nu prin reţinerea pot rezolva problemele res­ tele de la intrare, soba, fir­
vînt, baza condiţiei şi for­ datele fixate, în condiţii de personală de contribuţie la competiţionale majore, care vîntul ! Vom urmări în a- abuzivă a carnetului de mun­ pective. ma şi multe ţigle de pe a-
mei sportive pe un întreg formă fizică şi indici func­ progresul fotbalului nostru să le asigure îndeplinirea o- ceastă etapă repetiţiile cu că. în acest sens dispune atît coperiş. Dar tovarăşii de la
an. De acumulările de acum ţionali normali, apţi să asi­ în ansamblu. Interesează a- biectivelor fixate. îndeplini­ speranţe şi dorinţe — ace­ art. 137(3) din Codul mun­ M. O. — Zdrapţi şi Iosif primăria comunei Sîntămă-
depinde întreaga evoluţie a gure intrarea directă în pre­ ceste aspecte. însă, şi din re realizabilă în procente leaşi, repetate an de an — cii, cît şi art. 2 din Regula­ Moţa •— Mada. Nu cunoaş­ ria-Orlea au făcut ureche
unui jucător, a unei echipe. gătiri. S-a urmărit prin a- motive, să spunem, senti­ consistente numai prin ata­ de progres, de salt calitativ. mentul pentru aplicarea De­ tem adresele unităţilor ară­ surdă la semnalul nostru.
Chestiune cunoscută la nive­ ceasta folosirea timpului la mentale. Cele 11 echipe di­ carea pregătirilor de pe po­ Dorind tuturor echipelor tra­ cretului nr. 90/1960. iar ne- tate în scrisorile trimise şi Mai tragem unul. Sperăm
lurile tuturor eşaloanelor va­ meximum prin eliminarea a- vizionare hunedorene, care ziţiile propuse de federaţie versarea u-nor rodnice etape eliberarea carnetului de nici unde s-ar afla arhiva a- pentru... ultima oară I
lorice ale fotbalului, una­ celei perioade tradiţionale au parcurs. în general, un ca sarcini obligatorii. De a- pregătitoare, le urăm tradi­ muncă la plecarea salariatu­ cestora.
nim acceptată şi în general de readucere a organismu­ tur bun sînt obligate în a- semenea. asigurarea necesa­ ţionalul „La mulţi ani !“ în lui din unitate constituie IOAN VASIL1E REPORTER
contravenţie.
respectată şi tratată ca ata­ lui, de readaptare la condi­ ceastă etapă a pregătirilor rului tehnico-material pen­ noul an, care să devină şi VASILE AVRAM
ţiile de efort. Fotbaliştii au de iarnă la asigurarea unei tru desfăşurarea etapei pre- pentru fotbal o treaptă în Grigorle Horopciuc — Hu­
re. cu toată seriozitatea. de la Direcţia judeţeană
plecat în vacanţă cu această evoluţii cel puţin la fel de compctiţionale în cele mai ridicarea noastră generală. nedoara. Pentru stabilirea
Şi. totuşi, în acest an pre­ sarcină. Cum s-au întors ? bune, unele chiar la îmbu­ bune condiţii de muncă con­ drepturilor de alocaţie de pentru probleme de muncă
gătirea de iarnă vizează noi îndeplinind sarcina ? Medi­ nătăţiri evolutive (Jiul, Mu- stituie o altă sarcină impor­ N. STANCIU stat pentru copii, se iau în şi ocrotiri sociale