Page 13 - Drumul_socialismului_1974_01

T7TT

Proletari din toata ţările, unlfl-vă!
Primiri la tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU

Ambasadorul

Uniunii Sovietice

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ordinar şi plenipotenţiar al
«ecretar general al Partidu­ Uniunii Sovietice la Bucu­
lui Comunist Român, pre­ reşti, V. I. Drozdenko, la ce­
şedintele Consiliului de Stat rerea acestuia.
al Republicii Socialiste Româ­
nia, a primit, sîmbătă dimi­ Cu acest prilej a avut loc
neaţa, pe ambasadorul extra­ o convorbire tovărăşească.

ANUL XXVI Nr. 5 905 DUMINICA 6 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI
Ambasadorul Marocului

Preşedintele Consiliului de nală, de prosperitate şi pace
Stat al Republicii Socialiste pentru poporul marocan.
România, tovarăşul Nicolae In cursul convorbirii care
in anul măreţelor evenimente, a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al Xt-lea al P.C.B. In pagina Ceauşescu, a primit la 5 ia­ a avut loc cu acest prilej a
nuarie pe ambasadorul ex­
fost subliniată cu satisfac­
traordinar şi plenipotenţiar ţie evoluţia bunelor rapor­
a ll-a al Marocului, Maati Jorio, turi prieteneşti, de colabora­
MUNCĂ RODNICĂ, EFICIENTĂ, LA care i-a înmînat un mesaj re, dintre cele două ţări şi
personal din partea Maiestă­
do­
popoare
exprimîndu-se
ţii sale Hassan al II-lea, re­ rinţa comună de a se găsi
• Informaţii, note, gele Marocului, ca răspuns noi căi şi mijloace pentru
la mesajul ce i-a fost adre­
COTE ÎNALTE DE RESPONSABILITATE reportaje de la sat de şeful statului român. dezvoltarea în continuare a
acestor relaţii şi a se tradu­
corespondenţii vo­
Ambasadorul a transmis,
totodată, tovarăşului Nicolae ce în viaţă înţelegerile con­
luntari Ceauşescu din partea suve­ venite cu prilejul întîlnirilor
dintre şeful statului român
SI DĂRUIRE MUNCITOREASCĂ in pagina ranului marocan cordiale u- şi suveranul Marocului. Au
rări de noi succese în activi­
fost abordate, de asemenea,
tatea ce o desfăşoară în
fruntea statului român, pen­ unele probleme ale situaţiei
internaţionale, îndeosebi re­
tru promovarea păcii şi co­
a lii~a feritoare la soluţionarea po­
1974 — penultimul an al ţie şi prelucrare a marmurei, laborării în lume.
cincinalului, anul Congresu­ La „Marmura" Slmerla paralel cu înfiinţarea unor Mulţumind pentru mesajul litică a conflictului şi insta­
lui partidului şi al sărbăto­ noi capacităţi productive, la şi urările transmise, tovară­ urarea unei păci juste şi
ririi a trei decenii de la E- funcţionarea cărora să-şi ® Activitatea con­ şul Nicolae Ceauşescu a a- trainice în Orientul Mijlo­
liberarea patriei — ne so­ spună cuvîntul cele mai noi
licită din plin eforturile în­ Acţiuni energice pentru cuceriri obţinute în domeniul trolului obştesc dresat regelui Hassan al ciu.
că din primele zile ale lu­ valorificării acestei impor­ II-lea cele mai bune urări întrevederea s-a desfăşurat
nii ianuarie. In primul rînd tante bogăţii a subsolului. marchează minu­ de sănătate şi fericire perso­ într-o atmosferă cordială.
pentru că aceste evenimente In acest sens doresc să a-
de o deosebită încărcătură răt că la Vaşcău avem în suri şi inconsec­
politică ne obligă să obţi­ dezvoltarea şi modernizarea construcţie o nouă fabrică de venţe
nem un buchet din cele mai prelucrare a pietrei, marmu­
a
alese realizări şi apoi pen­ rei şi granitului din cariere­ In P Q fna a IV-a
tru că sarcinile noastre de le transilvănene, fabrică do­ ® Vă răspundem la
plan sînt sporite cu 28 la capacităţilor productive tată cu gatere şi maşini de întrebare
sută faţă de cele din ’73. tăiat placaje din cele mai
Este, cred, suficient să a- moderne. Fabrica va fi pusă ® Semnal C a l e i d o s c o p
răt că în acest an peste 70 în funcţiune în acest an şi
la sută din produsele noas­ de dezvoltarea capacităţilor construcţia obiectivelor so- va ' contribui într-o măsură
tre vor lua calea exportului, productive şi de creştere a cial-culturale s-a recurs, în- considerabilă la realizarea r. 2unm «•nur.n
pentru a sublinia cu ^-sufi­ productivităţii muncii, care cepînd cu 1 ianuarie, la un planului de la „Marmura"
cienţă că numai prin meto­ să uşureze ducerea la înde­ nou sistem de preţuri, ţin să Simeria. Aici ne-am propus
dele „tradiţionale", aplicate plinire a mobilizatorului plan KS» JL ST fibPj
Finisatorul Marin Lupuşoru. remarc că în cadrul activi­ ||j n i W
din cadrul laminorului de 750 în anii trecuţi, ne va fi foar­ ce-1 avem de înfăptuit. A- Ing. GHEORGHE BOŞOROGAN IMiSMSm A
mm, aplică marca pe oţelul te greu să ne onorăm obli­ tăţii din acest an intervine
laminat pentru osii. fapt care vînd în vedere şi faptul că aspectul particular al repro­ directorul întreprinderii
certifică, între altele, buna gaţiile. Iată de ce preocu­ pentru încurajarea folosirii „Marmura" Simeria
calitate a produsului obţinut. pările noastre sînt canaliza­ filării. Toate acestea nece­
Foto: N. NEGRU te spre găsirea unor noi so­ pietrei şi marmurei în con­ sită o revizuire a unor me­
luţii, în bună măsură legate diţii de eficienţă sporită în tode şi tehnologii de extrac­ (Continuare In pag. a 2-a) Măsurile iniţiate garantează
Oţel electric peste plan Efervescenţă în imperiul depăşirea recoltelor prevăzute
hărniciei hunedorene! Deşi condiţiile climatice nu rezultatelor obţinute, se des­ punem de rezerve însemnate
HUNEDOARA. Destoinicul zultate obţinute in anul 1973, au fost tocmai favorabile, în prinde concluzia că stâpînim care, fructificate deplin, ne
colectiv al oţelăriei electri­ constituie garanţia amplifi­ anul trecut cooperativa agri­ suficiente mijloace cu care dau garanţia că obiectivele
ce hunedorene îşi reafirmă cării lor în acest an. colă din Pricaz a obţinut la să acţionăm pentru a face
din primele zile ale noului O atenţie deosebită ie a- unele culturi producţii supe­ ca soarta recoltei să fie in­ cuprinse în planul pe acest
an hărnicia şi devotamen­ cordă îmbunătăţirii calităţii Transmit cronicarii cotidieni ai ziarului nostru rioare prevederilor planului. fluenţată cît mai puţin de an se vor îndeplini exemplar.
tul în muncă. In primele oţelului şi elaborării cu un Spre exemplu, la porumb, pro­ factorii naturali. O impor­ Condiţiile agrotehnice superi­
cinci zile ale lui 1974, mun­ consum .redus de energie e- ducţia medie realizată a fost tantă rezervă în acest sens. oare în care s-a făcut semăna­
citorii, maiştrii, inginerii de lectricâ. Dealtfel, iniţiativa Primele zile, primele ore s-ar putea spu­ guros . al vieţii .judeţului nostru. de 3 450 kg boabe la hectar, fa­ tul păioaselor, soiurile folo­
aici au elaborat suplimentar declanşată aici - „Fiecare ne, din anul care a început de puţin timp — Alo, 72138 ? ţă de 3 300 kg cît a fost pla­ este evidenţiată şi de reali­ site şi starea actuală de ve­
sarcinilor de plan 250 tone echipă să realizeze peste — etapă de abnegantă angajare pentru rea­ — întocmai! nificată. Intre factorii care zările dobîndite în experien­ getaţie ne dau certitudinea
de oţel electric. In primele plan o şarjă de oţel pe lu­ lizarea cincinalului înainte de termen — au în­ — De Ia Hunedora, Vasile Grigoraş vă au influenţat decisiv soarta ţa organizată împreună cu că producţia planificată se
rînduri ale întrecerii pentru nă cu energie electrică eco­ transmite, în primul rînd, „La mulţi ani"! recoltei la loc de frunte se Staţiunea experimentală va depăşi cu cel puţin 10 la
oţel mai mult şi mai bun se nomisită" - dă bune rezul­ semnat pentru oamenii muncii hunedoreni — La mulţi ani, tovarăşe Grigoraş! De ce situează ridicarea gradului de Geoagiu. Despre ce este vor­ sută. In ceea ce priveşte cul­
situează şi de astă dată şefii tate, fiind preluată de toate înscrierea primelor succese productive în aţi spus „in primul rînd"? ba? Pe 5 hectare am experi­
de echipă Florea Laurean, cele 12 formaţii de lucru de cartea de aur a întrecerii socialiste. Prilej — Fiindcă în al doilea şi în... celelalte mecanizare a lucrărilor, fo­ mentat hibridul simplu de turile de porumb şi sfeclă de
Gheorghe Obîrşan, Mihai A- la cele patru cuptoare. potrivit şi pentru cronicarii cotidieni ai zia­ rînduri vă transmit cîteva succese obţinu­ losirea ierbicidelor şi asigu­ porumb 105, în condiţii de zahăr, s-a trecut la fertiliza­
vram, Constantin Mazilu, te de siderurgiştii hunedoreni. rarea unei densităţi optime de mecanizare completă şi folo­ rea terenului cu îngrăşă­
maiştrii loan Trăilă, Traian Este o nouă şi concluden­ rului nostru — ei înşişi făcînd parte dintre — Sîntem gata să notăm. plante la hectar. Pe suprafe­ sind diferite doze de îngră­ minte organice — acţiune
Iov şi alţii. tă dovadă a dăruirii şi ab­ semnatarii faptelor de hărnicie — care au — In primele 3 zile ale acestui an, colec­ ţele unde s-au realizat dezi­ şăminte chimice azotoase. Re­ realizată pe 26 de hectare. O
Aceste prime succese ale negaţiei în muncă a oţeluri­ consemnat în bloc-notesuri rezultatele tivul de. muncă al secţiei cocserie din C.S. deratele amintite, recolta a colta a oscilat între 5 000 — iniţiativă bună este şi aceea
fost de peste 4 000 kg la
lucrătorilor de la oţelăria e- lor, a hotârîrii lor de a în­ proaspete ale muncii, comunicîndu-ni-le cu Hunedoara a dat peste plan o producţie de hectar. Era posibil ca şi la 6 500 kg boabe la hectar, e- că s-au repartizat, în cadrul
acordului global, unele su­
lectrică a C. S. Hunedoara deplini sarcinile cincinalului operativitate, pentru a le consemna în co­ grîu să îndeplinim sarcini­ ficienţa cea mai ridicată în- prafeţe ce se vor însămînţa
sint continuarea bunelor re­ înainte de termen. loanele ziarului. Sînt deosebit de calde şi MARIN NEGOIŢĂ le stabilite, dar s-au înre­ registrindu-se la doza de 400
interesante aceste convorbiri zilnice, lapi­ gistrat pierderi destul de kg azotat la hectar. Impor­ cu porumb şi cooperatorii au
dare, prin care răzbate cu- putere pulsul vi­ (Continuare in pag. a 2-a) tant de reţinut este că s-a hotărît să le fertilizeze cu
mari la recoltare.
asigurat o densitate de 45 000 gunoi de grajd din gospodă­
Din analiza aprofundată a — 50 000 plante la hectar. riile personale. Avem stabi­
Micşorînd distanţa faţă de lite şi alte măsuri menite să
metoda obişnuită între rîn­ asigure obţinerea unor pro­
ducţii record în acest an.
duri la semănat cu 5 cm, am
Ne creştem P regătind judicios pro­ asigurat în plus 1 500 — Dintre ele aş aminti: săpa­
ducţia anului 1974,
rea a 800 ml de canale pen­
2 000 plante la hectar, astfel
depunînd eforturi stă­
ruitoare pentru realizarea e- fiind posibilă şi creşterea tru înlăturarea excesului de
xemplarâ a sarcinilor de producţiei. Alte lucrări ce umiditate de pe 30 hectare,
Dintre toţi şase, doar in­ n-a părăsit nici o zi, timp — Ce înţelegeţi prin „cei plan asumate in întrecere, s-au aplicat sînt: 3 discuiri, amenajarea unei suprafeţe
ginerul Florea Ciobanu îşi de 22 de ani, acelaşi loc de ce lucrează în spate"? minerii de la Certej au în­ 2 grăpări şi tăvălugitul pre­ de 75 de hectare în scopul
numără timpul de muncă muncă, cind loan Gorgan a — Adică cei care încă nu scris pe agenda de lucru a cum şi prăşitul mecanic. Ier- irigării şi altele. Insistînd să
în uzină numai de 5 ani devenit, în cei 17 ani de me­ s-au format, cu care mai primelor zile din acest an un bicidarea s-a făcut pe vege­ aplicăm corect tehnologiile
încoace. Ceilalţi cinci, toţi serie la acelaşi sortiment, avem de muncit, care mai succes meritoriu - extrage­ taţie cu 2 kg 2,4 D şi 5 kg indicate pentru fiecare cul­
' formalori-turnători, au sta­ pionul numărul unu, iar trebuie să înveţe de la cei rea peste prevederi a 20 to- Argezin. Deoarece acest hi­ tură, punînd accentul pe me­
te de muncă la I.V. Că­ comuniştii îl aleg mereu, din faţă. brid este mai timpuriu cu canizarea lucrărilor, pe ier-
lău de peste 16 şi chiar 22 de 11 încoace, să le îndru­ — Cine sînt, de exemplu, 10—12 zile decît ceilalţi fo­ bicidare şi fertilizare, precum
de ani. Mare lucru nu şti­ me şi să conducă organiza­ în echipa dumneavoastră, losiţi, vom urmări în conti­ şi pe asigurarea unei densi­
am despre ei. Doar numele ţia de bază! Ne trebuiau, cei din faţă? Cantităti nuare comportarea lui pen­ tăţi optime de plante la hec­
formatorilor loan Gagiu, oare, alte chipuri cind loan — Păi, Mihai Tudoran, > tru a-l putea extinde în cul­ tar, vom crea premise favo­
loan Ciornei şi Sabin Mes- Gagiu şi Sabin Mesloşan (ce Toader Moldovan, Emil Mi- tură, prozentînd un avantaj rabile obţinerii unor recolte
loşan le mai auzisem cu spun că-s „leat în meserie", hăilescu, Romulus Perţa, suplimentare deosebit în condiţiile cînd sporite la hectar, care să
citeva minute înainte, cind ambii profesînd de 16 ani Alexandru Florea, comu­ reflecte o folosire judicioa­
secretarul comitetului de munca de formatori-turnă- niştii, este plantă premergătoare să a bazei tehnico-materiale
partid pe turnătoria I, to­ tori) au absolvit şcoli de — Sortimentul la care cerealelor păioase de toamnă şi valorificarea cu eficacitate
varăşul Budiu, ne vorbise maiştri, dar lucrează pe lucraţi de peste 17 ani — de minereu pe considerentul că elibe­ ridicată a potenţialului pro­
despre angajarea colectivu­ posturi de muncitori, ca radiatorul — nu e deloc rează din vreme terenul şi ductiv al unităţii noastre.
lui de la maşini-unelte care şefi de echipă, pentru că uşor. Dimpotrivă. Cum de se poate pregăti ireproşabil
lucrează încă din octombrie „deocamdată acolo e nevoie nu l-aţi părăsit 7 rve minereu complex. Acest patul germinativ. CONSTANTIN MIERTOIU
la nivelul anului 1974. A- de noi"! — Unde e muncă uşoară lucru a permis obţinerea u- Rezultă cu claritate din preşedinte şi inginer şef
flasem despre ei „că-s oa­ şi banii sînt uşori. Dacă nor cantităţi suplimentare de datele prezentate că dis­ al C.A.P. Pricaz
meni de bază, comunişti, — Opt din cei 12 oameni nu ştii să înfrunţi greul, cupru, plumb şi zinc.
care prin exemplul personal cîţi formează echipa pe ca­ să-l stâpîneşti, să cauţi căi In fruntea întrecerii se
formează trăsături noi celor re o conduc — ne spune pentru a-l înlătura — nu menţin minerii din brigăzile
în mijlocul cărora lucrează, loan Gorgan — sînt comu­ se cheamă că eşti munci­ conduse de Viorel Neagu, Cînd se vor concretiza
loan Gagiu e as în meserie. nişti. Aici au crescut, din tor, că faci parte din cla­ Cornel Ştef, Emil Răuţiu, Ni­
A cîştigat recent locul II pe toate punctele de vedere, sa asta mare, care mun­ colae Halga, care, organi- roadele colaborării?
minister la concursul „Cel ca să poată purta cu min- ceşte şi conduce în ţara zindu-şi bine munca, folo­
mai bun metalurgist" in me­ drie titlul de membru al noastră. sind din plin timpul de lu­ Cooperativele de producţie din Rapoltu Mare şi
seria de formator-turnător". partidului. Si cum s-au ri­ — Modestia e una din cru afectat producţiei, au Bobîlna au o suprafaţă de peste 80 hectare afectată
Subiectul despre care dia­ dicat ei, se vor ridica şi cele mai frumoase podoa­ reuşit să extragă peste pre­ de excesul de umiditate provocat de revărsarea unui
logam cu aceşti oameni e- ceilalţi, că aşa ne creştem be ale omului. Dumnea­ vederile zilnice de plan can­ riu. Acţiunea de înlăturare a acestui fenomen tre­
ra chipul comunistului, cum unii pe alţii. Mie nu mi-e voastră — ne adresăm tităţi sporite de minereu. buie realizată în colaborare de către cele două uni­
Atenţia principală a între­
îl văd ei, acolo, in muncă, ruşine cu ei, oriunde aş turnătorului loan Gagiu gului colectiv de muncă al tăţi. Fină acum s-au început lucrările cu ajutorul u-
in acţiune. De fapt, şase merge. Că la muncă se — purtaţi cu cinste această exploatării este îndreptată nui excavator.
chipuri erau de faţă. Ne îndeamnă unul pe altul, se podoabă. Ne-au vorbit spre găsirea unor noi căi de
trebuiau, oare, alte exemple influenţează la bine unul sporire a productivităţii mun­ Prin arest puţ de extracţie al minei Dîlja au fost scoase Cind vor interveni oare şi cooperatorii să-şi aducă
cină acest loan Ciornei, ve­ pe celălalt. Că cei ce lucrea­ LUCIA LICIU cii, punerea în evidenţă a „la zJuă" In prima zi de activitate din acest an 342 tone de partea de contribuţie la valorificarea deplină a capa­
cărbune peste sarcina de plan. La mal multe !
nit aici în timpul uceniciei ză în spate trebuie să-i ur­ Foto: VIRGIL ONOIU cităţii de producţie a terenului respectiv ?
din Burdujenii Moldovei, meze pe cei din faţă. (Cont. in pag. a 2-a) noi resurse minerale.
r

A FOST RECEPŢIONAT clubul sindicatelor din tinereţea s-a simţit la ca pentru 400 dc pionieri din buţie în bani şi prin contribuind ia îmbunătă­
Deva, masa rotundă a ca­ acasă, organizatorii şi-au judeţul nostru momente muncă voluntar-patriotică. ţirea transportului in co­
TELESCAUNUL drelor tehnice de la E.M. propus să reediteze voia recreative deosebit de re­ mun pe raza de acţiune
Deva. bună. Astfel, astă-seară, confortante şi vesele. E FACTORUL POŞTAL A a autogării din Deva.
DIN PARING Dezbaterile, conduse de din nou „seară distracti­ normal să fie aşa cînd a-
ing. loan Stănculescu, şe­ vă". I s-a schimbat doar ceşti 400 de purtători ai IEŞIT LA PENSIE VREMEA
S-a încheiat recepţia tc- ful minei Deva, vor avea decorul: liceul „Dccebal". cravatelor roşii îşi petrec Recent, după 25 de ani Pentru 24 ore
în
neasemuitul
vacanţa
lescaunului din Munţii ca temă: „Metode moder­ decor al naturii oferite de muncă în cadru! Ofi­
ne de exploatare în sub­
Parîng. Exigenţele comi­ GAZETĂ STRADALA de staţiunile Sinaia, Sîn- ciului poştal din Sarmi- Vreme închisă, cu cerul
siei de recepţie au fost teran 4 *. georgiu de Pădure, Govo­ zegetusa, factorul Mana- acoperit. Local vor cădea
in totalitate satisfăcute. In centrul Oraşului nou ra, Călimăneşti, CăciuTata, sie Zgîrcea a ieşit la pen­ precipitaţii slabe, mai ales
Odată cu intrarea în fo­ TINEREŢEA - Brad a fost instalată o Geoagiu-Băi şi Vaţa de sub formă de burniţă.
losinţă a teleseaunuiui, gazetă de stradă. Aici sînt Jos. sie. Cu acest prilej, cole­ Vîntul va sufla slab pînă
gii de muncă au ţinut să
vîrful Parîng s-a... apro­ LA EA ACASĂ popularizaţi — cu foto­ sărbătorească evenimentul la moderat din sud şi
piat mult de minerii Văii grafii — ncdisciplinaţii, sud-vest. Temperatura va
Jiului, de iubitorii munte­ Pentru ca ultima sîm­ contravenienţii şi scanda­ DUPĂ VACANJĂ, şi i-au urat fostului sala­ fi cuprinsă ziua între 7 si
riat mulţi ani şi o bine­
lui. Telcscaunul atinge bătă din vacanţa de iar­ lagiii oraşului. Populaţia meritată odihnă. 2 grade, iar noaptea în­
vîrful în numai 24 de mi­ nă să fie cît mai plăcută oraşului se opreşte înde­ iN ŞCOALA NOUĂ tre minus 3 şi 2 grade.
nute, ureînd cu viteza de pentru liceeni, Comitetul lung în faţa gazetei, ia Dimineaţa, ceaţă locală.
1,5 metri pe secundă, municipal Deva al U.T.C., atitudine împotriva celor Elevii şcolii generale PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
timp in care străbate o în colaborare cu comite­ — puţini — ce nu înţeleg (lin satul reşedinţă de co­ TRANSPORTULUI Pentru următoarele
diferenţă de nivel de 604 tul U.T.C. de la liceul nr. să aibă o comportare co­ mună, Peştişu Mic, vor IN COMUN două zile
metri. 2 din localitate, a organi­ rectă, civilizată. continua să înveţe după
Vremea se menţine în­
zat, ieri, o seară distrac­ vacanţa de iarnă într-un La Autobaza din Deva chisă, cu cerul noros. Vor
MASĂ ROTUNDA tivă la al cărei antren a VACANTA la munte local nou de şcoală. Clă­ au sosit trei autobuze noi, cădea precipitaţii slabe
Fotoreporterul nostru l-a surprins pe comunistul Vasile Hăî- contribuit, cu succes or­ direa a fost construită de a cîte 40 de locuri fieca- sub formă de burniţă şi
maciu, de la I.M.C. Deva, evidenţiat în întrecerea socialistă des­ Astăzi, începînd cu o- chestra „Sarmis". Şi cum, Ultimele zile ale vacan­ părinţii lor. de ceilalţi ce­ rp. Zilele acestea ele vor ploaie. Temperatura sta­
făşurată pe 1973. cxccutînd cu pricepere tensionarea armături­ rele 8, se va desfăşura, la aseară, la liceul nr. 2, ţei de iarnă înseamnă tăţeni din sat prin contri­ fi introduse pe trasee, ţionară.
lor de la elementele precompri mate.
__________ J