Page 14 - Drumul_socialismului_1974_01

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 905 ® DUMINICA 6 IANUARIE 1974

^rgsmaeamssmmaaaiis^axataas

A
NE CREŞTEM
LA C.S. H U N E D O A R A

11
Prietemil noului angajat —o iniţiativă PE NEŢII
35
3
ce-şi valoarea şi eficienţa (Urmare din pag. 1)
mulţi oameni din uzină
La Consfătuirea cu primii secretari lui de muncă pe care îl ocupă, a lu­ la „Iţii care au reuşit să se descurce despre această trăsătură a
şi secretarii pentru problemele orga­ crărilor pe care le au de executat, foarte repede la locul de muncă la dumneavoastră. Am dori,
nizatorice ai comitetelor judeţene de valoarea acestora, importanţa econo­ care au fost repartizaţi, să îndrăgeas­ totuşi, să ştim, nu vă de­
partid din noiembrie 1973, tovarăşul mică. Li s-a vorbit despre muncă, că această muncă şi, mai mult, să ranjează faptul că sînteţi
Nicolae Ceauşescu sublinia că o sar­ despre necesitatea ei vitală pentru participe cu rezultate bune şi la acţi­ posesorul unei diplome de
cină importantă a activităţii actuale fiecare dintre noi. Bineînţeles că cei unile întreprinse de organizaţiile de maistru, iar dumneavoastră
şi de viitor este atragerea tineretului care le-au vorbit, au făcut acest lu­ tineret din secţie. vă aflaţi pe post de mun­
în producţie, apropierea lui de mun­ cru de pe poziţiile ideologiei marxist- Desigur, munca aceasta, la care citor, şef de echipă?
că, formarea trăsăturilor înaintate ale leniniste, sînt oameni care ştiu să îm­ ne-am angajat, e migăloasă şi — aş — Dimpotrivă. Mă ajută
clasei muncitoare pentru a putea par­ bine teoria cu practica, adică dau zice — pretenţioasă, e o muncă ale că­ foarte mult. Adică, mă a-
ticipa cu competenţă la marea operă viaţă teoriei prin practica de zi cu rei roade nu le poţi culege imediat. jut eu, pe mine. Ajutindu-
de făurire a noii noastre societăţi. zi. S-au ocupat de aceşti tineri mai cu Dar tocmai acest fapt trebuie să ne mă, ajut şi pe cei din e-
îndemnul secretarului general al seamă oameni cu experienţă, pentru angajeze şi mai mult. Şi aş putea spu­ chipă. Spunea aici careva
partidului a găsit la noi, la bluming- care vorba e şi faptă. Şi cînd spun ne că în secţia noastră există multă că noi ne creştem intre
semifabricate, teren fertil. Ne-a mobi­ aceasta mă refer şi la maiştrii din a- preocupare pentru aceasta. Comuniştii noi. Aşa este. Cum au cres­
lizat .şi mai mult în acţiunea între­ justaje : Ioachim Lupea, Stan Tencu, — pentru că ei se află întotdeauna în cut oamenii din echipa
prinsă pentru integrarea tineretului în Gheorghe Vizeşi şi la alţii. prima coloană a muncii şi a celor mea? Socotiţi dumneavoas­
producţie. Pentru că la noi, iniţiativa Fără îndoială că munca aceasta mai lăudabile acţiuni — sînt anga­ tră dacă din 6 cîţi formea­
comitetului de partid de la Combina­ ne-a cerut şi efort în plus, pentru că jaţi în această luptă — cred că nu-i ză echipa, cinci sînt comu­
tul siderurgic Hunedoara, intitulată, ne-am simţit obligaţi să stăm mai exagerat cuvîntul — de formare a nişti.
semnificativ „Prietenul noului anga­ mult în jurul acelora pentru a căror muncitorului de mîine. Şi ne vom o- Un grup de proiectanţi de la Institutul judeţean de proiectări hotărăsc cum va arăta — Ne puteţi spune cum
jat", îşi afirmă tot mai mult valoarea creştere profesională ne-am angajat cupa în continuare cu rîvnă şi inte­ „harta - viitorului centru urban Geoaglu. Foto: VIRGIL ONOIU aţi reuşit să obţineţi acel
şi eficienţa. faţă de noi înşine. Dar nici un efort res, pentru că muncitorul de mîine loc de frunte pe ţară, în
Astfel, comitetul de partid de la nu e mare atunci cînd vezi roadele trebuie să întrunească trăsăturile pro­ meserie?
secţia bluming-semifabricate a orien­ lui. Şi la noi, la semifabricate, se văd fesionale şl morale ale omului înain­ Efervescenţă în imperiul Nu ştiu dacă pot spune.
tat munca şi a depus eforturi susţi­ aceste roade. Aş putea enumera aici tat de care are nevoie societatea noas­ Ştiu doar că aici în uzină
nute pentru integrarea tinerilor nou mulţi tineri care s-au integrat în tră socialistă, aflată în procesul di­ am căutat tot timpul să
angajaţi în procesul de producţie. Au muncă, s-au apropiat de ea trainic namic de creştere şi înflorire. învăţ, adică să învăţ prac­
fost angajaţi, de exemplu, la ajustaje, şi chiar mult mai repede decît ne-am hărniciei hunedorene! tic. Teoria — e drept —
mai mulţi tineri. De la bun început aşteptat. Mă gîndesc, de exemplu, la GHEORGHE STANCIU îmi ia mult timp din orele
s-a căutat să se discute cu ei pe în­ tinerii Sebastian Abramovici, Onisiu maistru laminator, secţia bluming- mele libere, pentru că nu
delete, să li se arate importanţa locu­ Luchi, Ilie Patriu, Gavrilă Brendea şi semifabricate - C.S. Hunedoara (Urmare din pag. 1) Andraşi Franclsc: „Pe ace­ fiind depăşite, totodată, pre­ pot să nu-mi ridic con­
eaşi perioadă, laminatorii au vederile la minereu prelucrat tinuu cunoştinţele, dar
208 tone cocs metalurgic, iar dat peste plan 815 tone de şi minereu în concentrate. practica mi-o împlineşte
aglomeratoriştii au obţinut o laminate". Rezultate deosebite au obţi­ şi-mi dă sufleteşte tot ceea
i— producţie suplimentară de Florea Dragu: „Furnaliştii nut brigăzile care acţionează ce aştept.
Al doilea 325 tone de aglomerat. Inte­ din C.S. Hunedoara rapor­ la orizonturile — 290 m şi — Şi dacă eşti tu aşa
resant de subliniat că cei de tează obţinerea unei produc­ — 150 m, precum şi cele din cum cere partidul să fii —
abataj la aglomeratoare — dintre ţii suplimentare de 418 tone raionul Hărţăgani, primul loc şi ca meserie, şi ca OM —
care s-au remarcat în mod
atunci eşti exemplu pentru
fontă, succes care anunţă de
fiind ocupat de formaţiile
I mecanizat j deosebit comuniştii Ioan pe acum rezultatele rodnice conduse de Remus Suciu, toţi ceilalţi, atît membri
Lucaci, Gheorghe Dincă, Ni­
ce vor fi înregistrate în cin­
de partid cît şi nemembri.
Ioan Munteanu, Anghel Rad
{ : colae Georgescu şi alţii — stea remarcabilelor eveni­ şi alţii. Eu aşa consider şi aşa mă
Minerii de la Paroşeni au ] au economisit cîte 2 kW e- mente politice ale acestui an — Altceva? străduiesc să mă port —
I pornit în noul an cu hotărî- j nergie electrică şi 0,3 mc gaz — Congresul al Xl-lea al — încă o ştire de senzaţie. îşi exprimă gîndurile şefulj
j rea unanimă de a elimina \ metan pentru fiecare tonă de partidului şi cea de-a 30-a Tilul „Piatră peste piatră se de echipă de la cilindi"
| lipsurile şi neajunsurile cu j aglomerat produsă. Am ter­ aniversare a eliberării pa­ face... milionul!" Sabin Dan.
Ample acţiuni de colectare | care s-au confruntat in j minat! triei". — Interesantă, am notat. Ne-am amintit că printre
j 1973 şi care au grevat sub- i
— Terminat cu Hunedoa­
— Din anul 1969, minerul
Centrala telefonică interur­
jj stanţial asupra producţiei, cu [ bană ne-a anunţat să rămî- ra... Ioan Cleju, care acţionează cei prezenţi la dialog se
aflau
şi
despre
oameni
a abonamentelor la presă j hotârirea de a-şi realiza in- \ nem la telefon în legătură — Vă cheamă Bradul! împreună cu echipa sa în care secretarul comitetului
| tegral sarcinile de plan şi j
de partid pe turnătorie ne-a
— Alexandru Jurcă vă
! angajamentele. directă cu Hunedoara. Fap­ transmite... cadrul raionului — 120 m vorbit că au fost mult so­
tul ne-a produs multă bucu­
din sectorul I Musariu, apli­
In această perioadă, în mă opresc pînă la suma de de la cîteva abonamente la Pe lingă abatajul 6225 - j rie, mai ales că, după cum — O- cronică de antrena­ că cu succes metoda ridicării licitaţi, chiar şi după ore­
zona Orăştiei, ca dealtfel în 20 000 lei. presă în luna decembrie, \ singurul mecanizat de la mi- I se va vedea, s-a repetat de ment de la echipa „Aurul"? rostogoalelor din piatră bru­ le de program, pentru ono­
toată ţara, se ' desfăşoară Şi ceilalţi factori poştali acestea să crească la peste na Paroşeni - a fost des- ; cîteva ori. tă înlocuind astfel granturile rarea unor lucrări experi­
«acţiuni multiple pentru locali ai Oficiului P.T/Tc. 160, iar pentru anul 1974 chis un nou abataj - al doi- j — Nu, o cronică optimistă de lemn care sînt mai costi­ mentale privind asimilarea
reînnoirea abonamentelor şi Orăştie, Iosif Stanca, Ioan se preconizează ca numărul iea — cu tăiere şi susţinere ; Virgil Voişan: „Colectivul a primei zile de activitate — sitoare. Brigada respectivă, cilindrilor de laminor cu
mărirea numărului de abo­ Paştiu, Beneamin Cristea, abonaţilor să depăşească ci­ mecanizată, de unde se ex- j de oţelari de la O.S.M. I a 3 ianuarie 1974 — din aba­ formată din patru mineri — structură indefinită. Ingi­
naţi la ziare şi reviste, pen­ ne-au asigurat că vor depăşi fra 200, să crească simţi­ | trag zilnic însemnate canti- j elaborat pe primele 3 zile tajele întreprinderii miniere Ioan Cleju, Ioan Robu, Ioa­ nerul Gheorghe Ciobanu,
tru anul ce a început. planul la presă şi vor mări tor la alte publicaţii, ca: I tăţr de cărbune. din 1974 un plus de 30 tone Barza. chim Bocşer şi Gheorghe Sî- şef secţie schimb, şi-a
Pentru a ne da mal bine considerabil numărul de Munca de partid, Era so­ | Conduse de brigadieri frun- ; de oţel. Se evidenţiază oţe- — Ascultăm. na — a ridicat în acest mod plimbat privirea peste chi­
seama cum se desfăşoară abonaţi. cialistă etc. Asemenea ac­ j taşi, cu bogată experienţă j — Faţă de sarcina zilnică 10 rostogoale din piatră, eco­ purile oamenilor cu care
aceste acţiuni am făcut un Şi în întreprinderile din ţiuni se desfăşoară cu suc­ j în minerit, cele două aba- } larii comunişti Ioan Cucutea- planificată au fost extra­ nomisind peste 120 mc în va­ dialogam, a zîmbit cind
scurt popas la Oficiul oraş, cu sprijinul Comite­ ces şi la întreprinderea taje mecanizate contribuie j nu, Ştefan Dumitrică, Loghin se importante cantităţi loare de 40 000 lei. Valorile i-am cerut să ne spună
P.T.Tc. Orăştie. Primul tului orăşenesc de partid chimică, „Vidra", coopera­ substanţial la producţia de I Topor şl alţii". de minereu în plus, cresc în continuare, dacă ţi­ cum s-au mobilizat la a-
interlocutor, factorul poştal Orăştie, al organizaţiilor de tiva „Viaţă nouă" şi altele. cărbune a minei Paroşeni. : nem cont că în tot anul 1973 cest efort în plus, şi a
fruntaş, Ioniţă Buda. partid, se desfăşoară acţiuni Un stimulent in această brigada respectivă nu a so­ adăugat: „Oamenii ştiu să
— Vă amintiţi în ce va­ menite să ducă la creşte­ acţiune a fost şi faptul că licitat nici un metru cub de se mobilizeze, fac adevă­
loare aţi contractat abona­ rea numărului de abona­ Direcţia judeţeană de poştă lemn. rate minuni — minuni
mente la presă, în 1973? mente pentru anul 1974. şi telecomunicaţii a premiat Acţiuni energice pentru de-ale noastre, palpabile,
— Da! In valoare de pe- Astfel, la F.I.L., cu spri­ un număr de 12 difuzori — Pînă la „un milion" mai pe care le întîlnim azi me­
'ste 14 000 lei. jinul comitetului de partid, voluntari din Orăştie, pen­ e, totuşi, distanţă... reu. Ceea ce au făcut pen­
— Dar în acest an? prin tovarăşul Nicolae An­ tru merite deosebite obţi­ — Nu prea mare. Metoda tru onorarea comenzii de­
— Pînă la această dată drei, secretar, s-a reorgani­ nute în anul trecut. dezvoltarea şi modernizarea •lui Cleju a fost preluată şi spre care vorbiţi, e doar
am încasat abonamente de zat reţeaua de difuzori vo­ IOAN SUCIU aplicată cu succes de alte un fapt dintre multele.
brigăzi de mineri. Voi reve­
peste 18 000 lei. Cred că nu luntari, fapt ce a dus ca corespondent, Orăştie Un fapt care e de .impor­
ni cu amănunte! tanţă mare nu numai pen­
Ii aşteptăm cu „amăriun-
Martor activ la evoluţia staţiunii capacităţilor productive tele" hărniciei din colectivele tru colectivul nostru, ci,
dacă se rezolvă problema
lor de muncă şi pe* ceilalţi
cronicari ai noştri, cît şi pe asimilării acestor cilindri
Am întîlnit în parcul sta­ sedă două bazine pentru băi ga ţară : Bucureşti, Moldova, (Urmare din pcg. 1) te pentru perfecţionarea şi raportăm deja fabricarea pri­ toţi cei care doresc să ne — va fi de importanţă
ţiunii Vaţa un bătrîn care calde cu 48 de locuri, 10 Oltenia... creşterea calificării muncito­ milor 500 mp de placaj finit transmită alte rezultate deo­ mare pentru economia ţă­
rii".
privea cu nostalgie pavilio­ vane a cîte 1—2 persoane, Ii e greu să se despartă rilor noştri. Convinşi de a- destinat exportului, în spe­ sebite la telefonul nostru:
nul băilor. Era Ion Avram, un ştrand cu 100 cabine, o de staţiune şi de aceea zil­ să deschidem o linie de da­ ceastă necesitate, am trecut cial pentru relaţia vest, a- 72138.
le ornamentale cu poliesteri
fost salariat al complexului cantină cu 100 locuri pe nic trece prin faţa băilor, — produse ce vor lua trep­ încă de anul trecut la recru­ vînd totodată acoperită cu
balnear, recent pensionat. serie, un parc de 2,50 ha, consemnînd parcă în memorie tarea şi trimiterea în şcolile comenzi întreaga producţie a
Pe omul de 62 de ani îl vile, anexe. noile prefaceri socialiste. tat locul tradiţionalelor da­ de calificare ale ministerului primului semestru. In acelaşi
încerca nostalgia că a tre­ Povestind, el învăluie cu Ion Avram ştie că staţiunea le pe care le fabricăm în de resort — la Bucureşti, timp, beneficiarilor interni
prezent la Simeria.
buit să se despartă de sta­ privirea staţiunea şi îi în­ are o perspectivă lumi­ Turda, Iaşi şi Deva — peste le-am expediat măi mult de
ţiunea balneară în care a ţelegi nostalgia. Intr-adevăr, noasă. Procesul de sistema­ Paralel cu dezvoltarea ca­ 40 de tineri muncitori. A- 4 vagoane de placaj finit.
eeştia vor fi repartizaţi în­
lucrat timp de 31 de ani. aici a lucrat peste trei de­ tizare care a cuprins întrea­ pacităţii de prelucrare ne că din luna mai a acestui an Subliniez că sarcinile de
preocupă dezvoltarea şi mo­
începutul l-a făcut în anul cenii, jumătate din viaţă, a ga comună va afecta în dernizarea activităţii din ca­ la secţiile noastre producti­ plan ale zilelor de 3, 4 şi
1942 clnd, în condiţiile grele contribuit direct la reali- special băile. Bazele primu­ riere. La Ruşchiţa, de pildă, ve, unmînd să se îndrepte 5 ianuarie au fost onorate
ale războiului, staţiunea ' zările înfăptuite împreună lui bloc şi complex de vom monta maşini de tăiat spre Vaşcău, la noua fa­ integral — fapt ce atestă
funcţiona doar pentru lo­ cu vechii săi tovarăşi de servire au fost deja puse, cu braţul de peste 2 metri, brică. ■ valabilitatea măsurilor luate
pentru menţinerea ritmicită­
calnici şi cei din împreju­ muncă. fundaţia lor fiind într-o ce permit tăierea pietrei pe Am demarat aniul 1974 cu ţii în producţia noastră.
rimi „care aveau bani". Ii vine greu să se fază avansată. Majoritatea orizontală şi verticală pen­ bine, încă din primele zile
Băile se făceau în bazine despartă de locul său de lucrărilor s-au efectuat de tru obţinerea blocurilor in­ de lucru s-a asigurat o în­ Este un motiv de mîndrie,
din lemn, acoperite su­ muncă. Fostul băieş de la către locuitorii comunei tr-un timp record. In aceeaşi cărcare mai judicioasă a ma­ dar şi un prilej de a ne a-
perficial tot cu lemn. Vaţa a îndrumat mii de conduşi de comitetul co­ ordine de idei vom continua şinilor şi utilajelor, trecîn- firma hotărîrea unanimă de
a onora ritmic, sarcinile de
A participat apoi, după oameni pe aleile parcului, munal de partid în frunte lucrările de decopertâre ne­ du-se la reorganizarea fluxu­ plan, contribuind activ la
eliberare, la construirea în bazine şi cabinetele me­ cu primarul. cesare scoaterii la iveală a lui productiv. Munca conşti­ împlinirea dezideratului na­
ştrandului, la reorganizarea dicale, la gară şi în ex­ Se înţelege că baci Ion noi rezerve de marmură. entă şi responsabilă a oame­ ţional : cincinalul înainte de
staţiunii: bazine cimentate, cursii. nu a lipsit de la această împreună cu DIAROM cău­ nilor noştri ne-a permis să termen.
învelite în faianţă albă, va­ Cîţi din cei care au venit acţiune patriotică, contri­ tăm în prezent soluţii pentru
nele pentru tratament in­ la Vaţa nu-şi amintesc de buind, şi acum, la vîrsta valorificarea diamantului din r .........
dividual, secţia tratamente omul calm, binevoitor, în pensiei, la înfrumuseţarea plăcuţe uzate, în vederea di­
medicale, pavilioanele bă­ halat alb, pe nume baci continuă a staţiunii şl co­ minuării importului de pas­
ilor, vilele de odihnă, can­ Ion?! Şi dacă în trecut fă­ munei Vaţa. Este exemplul tile de diamant necesare o- Noi secuii de prestări
tina, parcul staţiunii. ceau băi numai cei avuţi, azi viu al dăruirii de sine, al peraţiilor de tăiere a mar­
Saltul de la trecut la profită de binefacerea apelor dragostei de ţară şi de murei. In acest fel ne adu­
prezent este evident şi sa­ termale antireu-matice toţi neam! cem contribuţia nu numai la servicii către populaţie
tisfacţia lui baci Ion se îm­ oamenii muncii veniţi prin reducerea efortului valutar
pleteşte cu mulţumirea de sindicat sau pe cont pro­ Prof. NICOLAE CRISTEA al ţării, dar şi la perfecţio­
sine. Astăzi staţiunea po­ priu. Are prieteni în întrea­ Vaţa de Jos narea şi diversificarea pro­
priei noastre activităţi. BRAD. In cadrul cooperativei zonale de consum
In 1974 vom încerca să va­ Brad sînt prevăzute a lua fiinţă în anul 1974 încă
lorificăm primele cantităţi 32 de noi unităţi.
Dintre acestea amintim: o ceasornicărie şl o sec­
Pregătiri la ferma legumicolă de praf de la moara de for­ ţie de coşerit — în oraşul Brad, cîte o secţie de
mare a mozaicului din Sime­
ria. Ţin să arăt că prin cap­ tîmplărie şi zidari-zugravi — la Luncoiu de Jos şi
• Amenajarea răsadniţelor ocupă un loc pri­ a lunii ianuarie a.c. să putem începe semă- \ tarea acestui praf şi expedi­ Vălişoara, o secţie de croitorie pentru femei şi o
oritar pe agenda legumicultorilor din Deva natul eşalonat al verzei timpurii. Pentru j erea lui către industria vop­ secţie de tîmplărie — Ia Baia de Criş, o sifonărie
0 Fertilizarea terenului - în actualitate culturile ce se vor însămînţa în prima. ur- j selelor — cel puţin sub as­ la Vaţa de Jos.
Ferma legumicolă a cooperativei agricole genţă, răsadul se va produce în spaţiile Ş pect valoric — întreprinde­ Noile secţii — create la solicitarea populaţiei — vor
din Deva are prevăzut ca în acest an să special amenajate în solar. rea „Marmura" va obţine contribui la mai buna servire a cetăţenilor, din res­
realizeze o producţie marfă de 1 400 tone Dintre cooperatorii care dau dovadă de : realizări considerabile. pectivele localităţi, cu servicii ce nu se executau pî­
produse. In scopul îndeplinirii obiectivului hărnicie şi conştiinciozitate în efectuarea \ Procesul de reînnoire a ac­ nă acum.
amintit — ne-a informat tovarăşa Elena lucrărilor de sezon în legumicultură amin- j tivităţii noastre necesită, fă­ I JîţP resl ° nanta stea Po Mureş, de unde sînt pulsaţi zilnic
Gros, secretarul comitetului de partid şi tim pe Traian Alba, Loghin Henţ, Tocaci \ ră îndoială, eforturi deosebi­ In sistemul energetic naţional, milioane de kWh.
ajutorul şefului fermei — s-au luat o se­ Marton, Vichente Lugojan, Simion Sălăjan !
rie de măsuri vizîmd pregătirea noii re­ şi alţii. Acţiunile iniţiate şi cele ce se vor I
colte. Intre altele, s-au amenajat răsadni­ întreprinde în continuare sînt menite să a- :
ţele şl In curînd se va începe formarea pa­ sigure obţinerea unor producţii sporite de = Pe constructorii de dru­ De aceea nu au nici adrese neavoastrâ pe omul acela
turilor calde, astfel încît In decada a treia legume la hectar. nu e localnic. Toţi s-au tn- conducta şi să o învăluie cu
muri nevăzute i-am cu­ exacte, unde să poată fi mic, cu căciula de schior tîlnit la Braşov: la între­ pămînt.
noscut printr-o întîmplare. găsiţi de scrisori. Numai trasă peste urechi? E su­ prinderea de montaj con­
Eram cu treburi la Direcţia natura îi cunoaşte. Dar şi ei dorul Gheorghe Burnea. De ducte magistrale. De acolo, — Cine rezistă un an la
judeţeană de poştă şi tele­ O cunosc pe ea. „Noi trăim 21 de ani sudează conducte au pornit în urmă cu ani noi — ne spunea macara­
comunicaţii „Vin multe co­ viaţa în mijlocul clmpiilor, magistrale. Cind timpul e şi ani cu cîte o valiză în giul Anton Ghiuzan — nu mai
pleacă. Toţi cei 13 meşteri
respondenţe care nu au pe al dealurilor şi al munţilor, frumos şi el e vesel. Dar mînă să sape pămîntul ţării au la activul lor nu un an
ele menţionată adresa e- alături de crescătorii de oi, să-l vedeţi cînd plouă! A- şi să monteze conducte. Me­
xactă" — ne-a spus func­ de cooperatori şi de alpi- tunci şanţurile unde tre- canicul buldozerist Ioan de muncă, ci zeci şi zeci de
ţionarul cu care discutam. ani. Gheorghe Drumea şi
Şi ca să ne convingă, a Vasile Petrean sînt montori
de conducte de mai bine de
aşezat pe masa biroului un 15 ani. Anghel Guţu e bul­
maldăr de scrisori, care mai dozerist de meserie, dar
natarilor, evident, din cauza Anonimii drumurilor nevăzute între timp s-a calificat’ şi
mult ca sigur nu vor ajunge
niciodată in miinile desti­
ca lansator de conducte. Da,
adreselor incomplete. Prin­ lansator ! Nu e o meserie u-
şoarâ să aşezi cu mijloace
tre scrisori am găsit şi una mecanizate în gropi de 3,5-4
ce purta o adresă curioasă: metri adîncime conducte
„Tatălui meu Ion Bereş, şef nişti. Arareori cînd mai tre­ buie să montăm conducte­ Motoaşcă e numit de ceilalţi masive, lungi de cîţiva me­
de echipă la montatul con­ cem peste cîte un drum, le se umplu■ de apă şi meseriaşi exploratorul e- tri! El face însă cu pasiune
peste cîte o linie de cale de noroi. Dar Gheorghe
ductelor magistrale, jude­ chipei, El face şanţurile această muncă. Iar în cli­
ţul Hunedoara." Doar atît. ferată — ne spunea Ion Burnea îşi face şi atunci pentru conducte. Cînd întîl- pele de răgaz ii place să
Scrisoarea o expedia Sebas­ Bereş, şeful de echipă la meseria. După ce termină, neşte în cale o holdă de se ocupe de elevul practi­
montatul conductelor ma­ îşi usucă hainele la un foc porumb, ori de gnu, ori o
tian Bereş, elev in clasa gistrale, pe care l-am găsit pe care noi avem grijă să cant Gheorghe Bălcuteanu.
a IlI-a din comuna Ploscu- pe un cîmp din judeţul i-l facem din vreme. Tot grădină de legume, se o- Aşa sînt oamenii aceştia,
ţeni — Adjud. Aşa am a- nostru, unde nu cu mult timp aşa ca Burnea muncesc şi preşle cu săpatul. Sare pe­ căutaţi de scrisorile celor
juns să-i cunoaştem pe cei in urmă acolo se aflase un ceilalţi sudori: Ştefan Da- ste porţiunile acelea şi sapă dragi din punctele cardinale
ce construiesc drumurile ne­ lan de porumb. Montăm vid, Gheorghe Caduc şi mai departe unde e numai ale ţării, de unde au pornit
văzute. conducte, ne-a spus el, pen­ Petru Matei. iarbă. Cind recoltele de pe ei pentru a-şi dărui pu­
...Oamenii care montează tru folosul ţârii, al nostru. I-am privit pe cei 13 porţiunile respective se cu­ terea braţelor unei munci
conducte magistrale nu stau De zeci de ani facem mun­ leg, el se reîntoarce la lo­ aspre şi dure, dar bărbă­
niciodată locului. Străbat ca asta. Călcăm pămîntul cu meşteri, toţi specialişti în curile acelea. Sapă şanţul şi teşti. şi de folos ţării şi oa­
cîmpii, dealuri, munţi, in­ utilajele fără să ţinem cont montatul conductelor ma­ îi aşteaptă apoi pe colegii menilor.
La buna desfăşurare a activităţii de tipărituri de Ia întreprinderea poligrafică Deva, un tr-un anonimat desăvîrşil. de vreme. U vedeţi dum- gistrale. Nici unul dintre ei lui ca să vină să aştearnă N. PALTIN
aport substanţial şi-l aduc şi tăietoarele Rozalia Varga şi Elisabeta Domşa — recunoscute
prin conştiinciozitatea şt competenţa lor profesională.