Page 17 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari din toate fărlle, unffl-vă!

CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE
ENERGIE ELECTRICĂ
In cursul acestui an pro­ din care 275 MW în cen­
ducţia de energie electrică tralele hidroenergetice. Prin­
a ţării noastre va ajunge tre altele, vor fi racordate
la 51,5 miliarde kWh, iar la sistemul energetic naţio­
cantitatea de energie ter­ nal noi generatoare ale
mică produsă de termo­ uzinelor hidroelectrice de
centrale va spori cu circa ■ la Lotru, Rm. Vilcea şi
4 milioane gigacalorii, faţă Gojrora, şi ale centralelor
de 1973. termoelectrice de la Ro-
In vederea asigurării a- vinari, Brăila şi Bucureşti-
cestor creşterii importante Vest. De asemenea, în
au fost întreprinse măsuri cursul acestui an vor în­
vizînd prelungirea duratei cepe o serie de lucrări pen­
de utilizare a capacităţilor tru valorificarea într-un
existente, de sporire a grad sporit a potenţialului
randamentelor, de reducere hidroenergetic al unor
SSfci&î '. r ^SS3XSBSS a pierderilor înregistrate cursuri interioare, cum sînt
în timpul transportului şi Oltul şi Rîul Mare. Se pre­
MARJI 8 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI pentru diminuarea consui- vede, încă din acest an, e-
murilor proprii de energie laborarea unor proiecte
electrică. Concomitent, sta­ pentru construcţia. în etape
tul alocă noi fonduri pen­ ulterioare, a întreprinderi­
tru dezvoltarea acestui sec­ lor hidroelectrice de pe
PERSPECTIVE LUMINOASE PENTRU 1974 fiind superior cu a- val de Adjud, Buzău, Lo­
tor, volumul investiţiilor din
Oltul superior, Şiret în a-
proape 9 miliarde celui din
tru aval. Someşul interior,
1973. Pe această bază, vor şului şi Bistriţa, Cerna şi
partea superioară a Mure­
fi puse in exploatare a-
DIZVOITARIA ICOIlCO-SfilM A gregate însumind 1 250 MW, Trotuş.
EXTINDEREA METODELOR DE
TRANSPORT CONTAINERIZAT
JIITULIII HUNEDOARA Vi 1374 In ultimii trei ani, volu­ Controlul Gospodăririi Fon­

mul mărfurilor transporta­
te cu ajutorul transcontai- durilor Fixe, au desfăşurat
o susţinută activitate pen­
pe ansamblul judeţului, nerelor a crescut de circa tru standardizarea elemen­
VICHENTE BĂLAN producţia industrială, care 20 ori. Studiile întocmite de telor constitutive, asimila­
va trebui să crească în a- specialişti arată că în pro­ rea unor utilaje adecvate
prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv cest an cu peste 500 mili-, cesul manipulării fiecărei necesare manipulării încăr­
al Consiliului popular al judeţului Hunedoara oane lei, îndeosebi prin tone de marfă containeri- căturilor paletizate şi pen­
sporirea producţiei de e- zată se obţin economii de tru elaborarea unor îndru­
nergie electrică, fontă, o- 21—24 lei şi 30 lei de pe mătoare tehnice privind a-
ţel şi laminate, a volumu­ urma ambalajului. Un a- legerea «oluţiilor optime în
După cum s-a consemnat, manentă înflorire şi dez­ lui de produse agricole semenea rezultat constituie, proiectarea şi organizarea
primii trei ani ai cincina­ voltare a judeţului nostru, ş.a. De asemenea, exportul fără îndoială, încă un ar­ depozitelor, stabilirea ti­
lului au însemnat pentru cu atît mai luminoase apar de produse din unităţile e- gument convingător care purilor optime de palete.
oamenii muncii hunedoreni perspectivele ce se deschid conomice ale judeţului va pledează pentru extinderea Măsurile adoptate vor a-
0 etapă de realizări fructu­ în acest an în faţa tuturor cunoaşte o creştere cu 5,3 metodele de transport: pa- sigura dublarea, în 1975 a
oase şi împliniri In toate colectivelor de muncă hu- la sută faţă de 1973. Co­ letizare, transcontaineri- volumului de mărfuri trans­
domeniile vieţii economico- nedorene, perspective cris­ respunzător acestor obiec­ zare, pachetizare. portate în sistem combinat
sociale. Punîndu-şi mai bi­ talizate în hotărîrile nr. tive, comitetelor executive Avînd în vedere eficienţa faţă de anul 1973. Se apre­
ne în valoare capacitatea 24 şl 25 din 27. XII. 1973 ale consiliilor populare ju­ generalizării acestor siste­ ciază că la acest volum
creatoare, acţionînd cu mai privind planul de dezvolta­ deţean, municipale şi oră­ me de transport, organele cheltuielile de manipulare
j multă energie pentru în- re economico-socială în pro­ şeneşti le-au fost stabili­ interesate, şi în primul rfnd vor fi cu circa 37 la sută
' făptuirea sarcinilor majo­ fil teritorial şl bugetul ju­ te sarcini de maximă impor­ direcţia de resort din ca­ mai mici comparativ cu
re trasate de conducerea deţului Hunedoara pe anul tanţă, în special de spriji­ Lăcătuşii din echipa condusă de Gheorghe Anghel, din cadrul Termocentralei Mintia , se drul Ministerului Aprovi­ cele pe care le necesită
partidului şi statului, co­ 1974, adoptate în cea de-a nire a activităţilor industri­ disting prin volumul şi calitatea lucrărilor executate. Fotorepor terul i-a surprins In prima ju­ zionării tehnico-matcriale şi mijloacele clasice.
lectivele de muncă ale ju­ XXIV-a sesiune a Consiliu­ ale, a căror materializare mătate a lunii decembrie 1373, efectuind reglajul traductorilor la turbina nr. 4.
deţului nostru au reuşit să lui popular judeţean. Prin­ va avea ca prim efect în­
realizeze cu 14 zile înainte cipalele sarcini pe anul deplinirea planului de pro­
de termen prevederile la început recent, stabilite de ducţie de către unităţile de
producţia industrială din forumul deputaţilor Con­ interes republican ale jude­ Cerinţe actuale in activitatea
primii trei ani ai cincina­ siliului popular judeţean, ţului. Dintre celelalte res­ PAGINA A ll-A
lului, cu 25 de zile mai izvorăsc din documentele ponsabilităţi formulate pen­
devreme sarcinile de ex­ programatice ale partidului tru comitetele executive ale
port, iar cheltuielile la nostru, din Planul unic de consiliilor populare se de­ brigăzilor artistice de agitaţie
1 000 lei producţie înre­ dezvoltare economico-soci­ taşează rolul acestora în
gistrate în 1970 au fost di­ ală a ţării, adoptate de preîntîmpinarea poluării
minuate în anii cincinalu­ Marea Adunare Naţională, mediului înconjurător, prin Astăzi, toată lumea a au­ tă întreprindere sau institu­ viaţă, ca o necesitate arzătoa­
lui cu 12,3 lei. Acestor în­ şi au la bază indicaţiile avizarea amplasării noilor zit de „brigada artistică de ţie în care să nu existe una re în toiul luptei pentru con­
semnate succese li se adau­ concrete date în această capacităţi de producţie şi agitaţie" şi aproape nu exis­ sau chiar mai multe brigăzi struirea socialismului.
gă cele înscrise în perfec­ privinţă de adunarea acti­ dezvoltarea celor existente H Start în pregătirea noului sezon tă cetăţean să nu fi văzut de acest gen. In orice colectiv de mun­
ţionarea şi pregătirea ca­ vului organizaţiei judeţene numai în zone favorabile — un program de brigadă la Fenomenele de stagnare a că există fapte pozitive şi
drelor, în îmbunătăţirea de partid din decembrie controlînd, totodată, modul fotbalistic locul de muncă, pe scenele activităţii lor, lipsa lor de negative ; în orice colectiv
condiţiilor de muncă şi a- 1973. Ele exprimă cu mult de utilizare a fondurilor cluburilor, ale caselor de cul­ continuitate derivă, de cele de muncă se pot găsi ele­
sistenţă socială, în aprovi­ realism posibilităţile actua­ destinate acestor scopuri, © Sport de masă tură sau la emisiunile de mai multe ori, din concepţia mente talentate care să dea
zionarea cu mărfuri a le ale economiei hunedore- de către unităţile economi­ radio şi televiziune. Dar da­ că textul brigăzii trebuie viaţă unui program de bri­
populaţiei şi dezvoltarea ne, forţa de acţiune a co­ ce. © Baschetul hunedorean trebuie sâ se ri­ că întrebi pe cineva să-ţi scris de specialişti consa­ gadă. Textul poate fi scris
prestărilor de servicii. lectivelor de muncă. explice ce înţelege prin acest craţi, cu experienţă. De ase­ fără prea mari pretenţii li-
In acest context, de per­ Un loc central îl ocupă, (Continuare in pag. a 3-a) dice la nivelul exigenţelor actuale fel de manifestare artistică- menea, unele concursuri in­ terar-artistice, dar să expri­
agitatorică, va sta pe gîn- tre brigăzi duc la denatura­ me evenimentele la zi, ase­
duri înainte de a-ţi răspun­ rea conţinutului lor, uneori menea unor gazete de pere­
de, iar dacă vor fi de faţă la descurajarea interpreţilor te sau satirice. Trebuie însă
mai multe persoane, părerile atunci cînd nu cîştigă un avute în vedere citeva carac­
lor vor fi împărţite. Există, premiu. Concepţii total gre­ teristici pe care practica a-
spuse sau scrise,, tot felul şite. Pentru că brigada nu cestui gen le-a evidenţiat. cia
in anul măreţelor evenimente, a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al Xl-lea al P.C.R. este creată pentru spectaco­ absolut necesare şi anume :
de păreri. In dicţionare ca­
uţi zadarnic o definiţie. To­ lul fastuos, de întrecere, Operativitatea: prezentarea
tuşi termenul a devenit pentru concursuri. Ea este aspectelor pozitive şi negati­
de largă circulaţie. Numai gazeta vie, vorbită, strict ac­ ve în timpul cel mai scurt
MUNCÂ RODNICA, EFICIENTĂ, LA din practică şi experien­ tuală, a întreprinderii sau de la apariţia lor, cu conse­
instituţiei din care face par­
cinţa firească a popularizării
ţă, vizionînd multe specta­
cole de brigadă sau conclu- te. primelor, dîndu-le ca exem­
zionînd multiplele păreri, ai Brigada are un scop pre­ plu, şi a înlăturării celor din
putea să-ţi exprimi punctul cis. Ea este una dintre for­ urmă, deci eficienţă maxi­
COTE ÎNALTE DE RESPONSABILITATE de vedere. mele cele mai eficiente ale mă.
Noţiunea de „brigadă ar­ manifestărilor artistice de a- Conciziunea: limitarea în
tistică de agitaţie" apare în matori, prin care sînt popu­ timp a programului intre
anul 1954 în urma prezentă­ larizate succesele întrecerilor 5-15 minute — urmârindu-se
rii unor programe artistice socialiste, metodele noi de prin cuvinte puţine, sugesti­
SI DĂRUIRE MUNCITOREASCA scurte — cinstind fruntaşii muncă, inovaţiile, ducînd, ve, efectul maxim.
şi satirizînd codaşii — la u- în acelaşi timp, o luptă Combativitatea : folosirea
nele întreprinderi din Bucu­ necruţătoare împotriva ve­ satirei curajoase, directe,
reşti. Ele s-au bucurat de chiului, a tarelor so­ împotriva tuturor manifestă­
un mare succes şi, popu­ ciale, a tot ce opreşte rilor potrivnice eticii şi e-
larizate, au avut un larg mersul înainte al societăţii. chităţii socialiste.
Mobilitatea : capacitatea de
11
La întreprinderea „Victoria Căian Realizările scontate — pe răsunet, fiind repede imita­ Brigăzile artistice de agita­ a prezenta programul în ori­
ţie au apărut impuse de
te. Astăzi, aproape nu exis­
ce loc, pe orice spaţiu şi in
seama creşterii productivităţii orice împrejurare — inter­
înainte de a lua drumul preţi puţini, dar capabili,
beneficiarilor, laminatele sînt Rezultate peste prevederi
marcate. Apoi... Apoi la Ro­ costume nepretenţioase, dar
man. Bucureşti sau peste ho­ muncii
tare se ştie că sînt făcute ŞTEFAN RADUJ
la Hunedoara. directorul Clubului muncitoresc
CALAN. Angajamentele in- tele din primele zile ale a- „Constructorul’' Hunedoara
sufleţitoare asumate in între­ nului sâ întreacă valoarea DEVA. Colectivul Fabricii de industrie locală Deva
cerea socialistă de către co­ prevederilor planului de pro­ a încheiat anul 1973 cu un spor de producţie de peste (Continuare în pag. a 3-a)
lectivul de muncă al între­ ducţie. Astfel, în primele 4 4 milioane lei. Faptul că planul pe acest an a crescut
| 92 tone minereu j prinderii „Victoria" Căian, a- zile din 1974, furnaliştii au cu 6,62 la sută faţă de realizările lui 1973, a determi­
vansul de timp substanţial obţinut o producţie supli­ nat şi o mobilizare mai mare a forţelor colectivului
pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din primele
peste plan acumulat in realizarea sar­ mentară de 30 tone fontă. In zile de activitate. Astfel, numai in primele 3 zile din
cinilor ce izvorăsc din actua­ acelaşi interval, in cadrul în­ î Transportă gunoiul
lul cincinal sint doar două treprinderii s-au mai reali­ 1974, la secţia mecanică a fabricii au fost produse in
i încă din primele zile | plus 25 mese pentru maşina de cusut „Ileana" şi 1 500 \ de grajd în cîmp
i ale noului an în abatajele ; din principalele aspecte care zat peste prevederi 192 tone şurubelniţe multiple destinate exportului. S-au remarcat
! minei Deva s-a muncit cu ! au condus la un demaraj cocs brichete şi 10,7 tone in obţinerea acestor prime succese brigăzile de lăcă-
! mult spor. Pină în prezent ; optim în acest an al siderur- cilindri. . tuşi conduse de loan Şinca, Anghel Ghinea, Gheorghe Pe un prim plan al
giştilor din Căian. Muncito­
j de aici au fost extrase j Indiscutabil, aceste cifre Lupaş, loan Maier şi alţii. Rezultatele scontate in acest : preocupărilor de sezon ale
■ peste prevederile de plan j rii, inginerii şi tehnicienii din „de început" vor fi majo­ an vor fi realizate pe seama creşterii productivităţii j ‘«operatorilor din Geoagiu j
rate simţitor în perioada ce
i la zi 92 tone minereu. ; secţiile şi atelierele între­ muncii cu peste 3 Ic sută faţă de prevederi - faptul j se înscrie transportul I
j Printre brigăzile care se ; prinderii au depus strădanii urmează, aşa cum ne-au de­ fiind posibil prin perfecţionarea calificării cadrelor, or­ îngrăşămintelor organice j
monstrat şi în aiţi ani side-
j menţin în continuare în i susţinute pentru ca rezulta­ rurgiştii din Căian. ganizarea mai bună a activităţii, introducerea unor uti­ în cîmp. Pînă Ia începutul i
• fruntea întrecerii Ie amin- \ laje noi în fluxul productiv etc. : acestei săptămîni s-au
! tim pe cele conduse de j ; administrat 300 tone îngră- j
! Iulian Doţa, Roman Pe- ; ; Şăminte organice pentru i
; truţ şi Constantin Mill- j ; cultura sfeclei de zahăr, I
• taru. | ; căreia îi sînt rezervate j
I Minerii de Ia Deva sînt ; I 00 <le hectare. Acţiunea •
j hotăriţl ca în continuare ! ; est e în curs de desfăşurare, j
i să adauge noi valenţe I Fontă suplimentară sarcinilor de plan Concomitent cu aceasta se j
I rodniciei muncii lor. Folo- ; : efectuează şi transportul ■
ţ sirea metodelor de mare ; : de gunoi la răsadniţele ;
; productivitate — şi în i HUNEDOARA. Furnaliştii hunedoreni se lucrează in flux continuu) peste 400 şi răspundere agregatele, respectind cu ■ fermei legumicole, prcgă- j
\ acest an întreaga produc- ; nu-şi dezmint bunul renume al hărniciei, tone de fontă suplimentar sarcinilor de rigurozitate tehnologiile de elaborare, ; ţindu-se bazele recoltei vi- j
i ţie va fi extrasă prin a- j ciştigat prin muncă intensă, abnegantă, plan. furnaliştii hunedoreni sint hotâriţi să-şi j itoare.
j ceste metode — va per- ; pe platformele mereu fierbinţi. Pe grafi­ In primele rinduri ale vredniciei se si­ sporească necontenit realizările, transpu­ ! fertilizare se acordă j
j mite atingerea unor pro- j cul întrecerii socialiste de realizare a cin­ tuează prim-topitorii Alexandru Hăşdă- nând astfel în fapte recomandările secre­ | prioritate suprafeţelor des- j
: ductivltăţi de peste 11 to- j cinalului înainte de termen, ei înscriu zi ţsanu, Lucian lonescu şi Vasile Burcin, tarului general al partidului nostru, tova­ j tinate culturilor de legu- I
: ne pe post, la nivelul u- \ de zi noi valori materiale. Colectivul sec­ şefii de echipă Mihai Soker (lăcătuşi), şi răşul Nicolae Ceauşescu, de a produce i me, sfeclă, porumb, pre- 1
I nul abataj, în condiţiile : ţiei a II - a furnale, de pildă, a elaborat Pavel Simion (electricieni). Organizîn- metal mai mult şi mai bun pentru eco­ | cum şi pomicultură, în a- j
: in care consumul la lem- ; in cele şapte zile din acest nou an (aici du-şi temeinic munca, exploatînd cu grijă nomia ţârii. Tinăra Rodica Posteucă, operatoare la secţia mase plastice : cest scop utilizîndu-se in- !
: nul de mină este redus j a I.C. Orăştic, se remarcă prin hărnicie şi conştiinciozitate la j deosebi mijloacele proprii î
locul de muncă. Faptul cîntăreşte „greu" dacă ţinem seama că
î la numai 5—6 mc la 1000 ; operatoarea are o „vechime** de 3 luni în producţie 1 | de transport.
: tone minereu extras. Foto: VIKGIL ON’OIU
—
>1
| Primele utilaje miniere au INSTRUIRE Jos s-au început lucrările NOU TIP DE In prezent, se face spăla­ întrecerile „Săgeţii argin- VREMEA
de mărire a spaţiului de
CU TEHNICIENII cazare. Este vorba de un STILP HIDRAULIC rea instalaţiilor în vede­ tii“, la spectacolul ansam­
Pentru 24 ore
rea racordării. Şi astfel,
luat drumul abatajelor DE LA CANTOANELE nou pavilion cu 100 de pe lîngă debitul cu care blului de copii „Crai nou* Vreme relativ rece, en
din oraşul gazdă, la multe
La Fabrica de stîlpl hi­
e PASTORALE locuri, la construcţia că­ draulici Vulcan a fost o alimentat din sistemul şi neasemuite frumuseţi cerul noros. Vor cădea
ruia îşi aduc aportul toţi
l PETROŞANI. La Intre- — 400. De remarcat că pînă cetăţenii comunei, in ca­ realizat un nou tip de de la Jieţ, oraşul Petro­ ale prieteniei. precipitaţii temporare sub
ieri,
timp
Incepînd
de
: prinderea de utilaj minier în prezent aceste piese se de 3 zile, la Casa agro­ drul acţiunilor de muncă stîlp hidraulic, cu circuit şani va fi suplimentat cu formă de lapoviţă şi nin­
soare. Vintul va sufla po­
încă circa 150 1/secundă.
E Petroşani, activitatea rod- importau. Prin realizarea lor nomului din Mintia se voluntar-patriotice. închis, de tip SAH, adec­ MINERII LA ODIHNĂ trivit din est şi sud-est.
vat
de
condiţiilor
zăcă-
minimă
Temperatura
va
Ş nică de anul trecut se in ţară, se reduce sensibil e- desfăşoară un instructaj mînt (lignit), din bazinul S-AU REÎNTORS fi cuprinsă între minus s
carbonifer al Oradei. Pri­
j continuă la cote superioare fortul valutar al statului. la care participă tehnicie­ SPOREŞTE mul lot de stîlpl SAH va „AMBASADORII" Şl TRATAMENT şi minus 3 grade — noap­
nii de Ia cantoanele pas­
\ — ne-a comunicat telefo- De asemenea, au fost reali­ torale. Cu acest prilej, ZESTREA TEHNICA lua zilele acestea drumul Cei 10 pionieri, care au tea, Iar cea maximă va
\ nic inginerul Vasile Iler- zaţi şi trimişi primii 9 sînt luate în dezbatere Combinatului minier Ora­ reprezentat judeţul Hune­ La Consiliul municipal oscila, ziua, între minus
2 şi 2 grade. Dimineaţa
In ultimele zile ale anu­
doara la cea de-a IV-a
; man. In aceste zile au fost transportori cu racleţi mi­ probleme privind organi­ lui trecut, minerii de la dea. ediţie a „Ambasadorilor al sindicatelor din Petro­ şi seara se va produce
zarea şi executarea lucră­
! furnizate beneficiarilor din nelor Dîlja şi Petrila. De rilor de îmbunătăţire a mina Deva au primit în ÎMBUNĂTĂŢIREA prieteniei** de la Braşov, şani a sosit repartiţia de ceaţă.
pentru
şi
odihnă
bilete
j Valea Jiului şi din ţară la întreprinderea minieră pajiştilor naturale. dotare *1 perforatoare pen­ ALIMENTĂRII CU APA s-au reîntors, teri, acasă. tratament, pe anul în Pentru următoarele
In cele două zile ale ma­
; primele utilaje miniere. Motru se aşteaptă sosirea STAŢIUNEA tru găuri lungi, utilizate ÎN PETROŞANI nifestării, pionierii hune­ curs. La tratament bal­ două zile
la efectuarea lucrărilor la
rece
relativ
• Către bazinul carbonifer unor mijloace de transport BALNEOCLIMATERICĂ metoda de exploatare în doreni, alături de colegii near s-au primit aproape început, cu cerul tempo­
Vreme
la
3 800 bilete. Iar pentru o-
La sistemul de captare,
; Gorj (mina Rovinari) au pentru preluarea rotoarelor DE LA VATA DE JOS subetaje. Ieri am fost in­ tratare şi aducţlune a lor din ţară, • s-au întîlnit dlhnă la munte peste 400 rar noros şl ninsori slabe,
formaţi că în dotarea mi­
I fost expediate primele şi statoarelor de pompe ÎŞI MĂREŞTE nei au intrat încă 3 ma­ apei potabile Valea de cu membrii secretariatu­ bilete. Tot în acest tri­ apoi cerul va deveni no­
Comitetului municipal
lui
mestru va sosi şi repari ’-
i furnituri de dinţi de cupă realizate la I.U.M. Petro­ CAPACITATEA şini cu siloz propriu, care Peşti, e în perspectivă de partid Braşov, cu pre­ ţia do bilete la odihnă pe ros şi vor cădea precipi­
taţii sub formă de lapo­
: pentru excavatorul SRS — şani pentru centrala ter­ In cadrul staţiunii bal­ vor fi introduse în urmă­ foarte apropiată a se ra­ şedintele Consiliului Na­ litoral, pentru sezonul es viţă şi ploaie. Temperatu­
corda încă un oraş din
toarele zile să lucreze în
: 470 şi de zale de şenilă mică a tînărului oraş mi­ neoclimaterice Vaţa de subteran. Valea Jiului — Petroşani. ţional al Organizaţiei Pio­ tlvai al ..nulul. ra va creşte uşor la sfîr-
nierilor, au participat la
j pentru excavatorul SCRS nier din judeţul Gorj. fltul intervalului.
s