Page 19 - Drumul_socialismului_1974_01

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 906 ® MAR|I 8 IANUARIE 1974 3
—HMB8BBBHBMPHMB1

'i
Organizaţia de partid de la Complexul feroviar Siineria CARNET CULŢI \

UN DETAŞAMENT PUTERNIC, CE-ŞI ' nmi ui Dezbatere pe tema valorificării folclorului i j UN OM, UN GEST ©

f i ~ § RUDA. Duminică, la Ru­ caci au prezentat comuni­ ' l Magazinul Alimentara nr.
AFIRMĂ ROLUL COWUCATOR da (corn. Ghelar) a avut cări. In continuare, publi­ rul Gojdu, ora închiderii. Se
19, de la intrarea în cartie­
cu
Deva.
înainte
loc o dezbatere cu tema
cului i-au fost prezentate
ceva
de
W'' „Perspective locale în ve­ secvenţe din filmul „Pădu- vindea, se cumpăra. La un
în marele mecanism al mai în staţia Simeria se experienţă în munca de derea realizării unei bune renii, fiii munţilor". moment dat intră în maga­
reţelei feroviare, Complexul prelucrează, în 24 de ore, partid. Constituirea comi­ valorificări a folclorului Manifestarea de la Ruda zin un om în vîrstă şi se a-
C.P. de la Simeria ocupă peste 360 de trenuri, in­ tetului de partid pe com­ autohton". Zamfir Popa, se înscrie în cadrul pregă­ dresează vinzătoarei, pe un
un loc de majoră impor­ trate, ieşite, încărcate şi plexul feroviar înseamnă maistru electrician la E.M. tirilor celui de al Xl-lea ton pe cît de firesc, pe atit
Ghelar, instructor de dan­
tanţă. Aşezat într-o regiu­ descărcate, iar în cea de la încă un pas pe drumul în­ suri, deputatul Ion Bistrian Concurs republican al for­ de scăzut :
maţiilor artistice de ama­
ne puternic industrializată, triaj mai mult de 3 500 tăririi activităţii oLganiza- — Am luat două pîini de
la tntllnirea drumurilor de de vagoane, că în depoul torice şi politice a fiecărei şi dansatoarea Victoria Lu- tori. la dumneavoastră; una de
fier ce duc spre cel mai Simeria sînt remorcate, zil­ organizaţii, o îndrumare şi fi, ţ ' ^ •{ 2,60 lei şi alta de 3,40.
mare bazin carbonifer al nic, peste 140 de trenuri, coordonare competentă a în­ Spectacol folcloric Mi-aţi încasat numai 5,20
ţării, Valea Jiului, spre că în cele 3 districte L sînt tregii munci de partid din lei. Am adus diferenţa şi
cetatea de oţel a Hune­ întreţinuţi 50 km de cale acest important nod de cale Tiin.pla.rll Ion Ulon Ştefon.1 şl Trandafir Furdui, de la F.I.E. HARŢAGANI. Peste 500 obiceiuri de iarnă, evolu­ vă rog să mă scuzaţi, nu­
doarei, spre frontiera de ferată, că peste 15 000 că­ ferată. Se simte această Haţeg, s-an evidenţiat în între cera socialistă desfăşurată pe de spectatori au urmărit la ţia unor solişti vocali şi mai acasă am observat. Un
apue a patriei — nodul fe­ lători se perindă, în fieca­ îndrumare, se simte un 1973, prin hărnicia şl devotamentul dovedite permanent în căminul cultural un spec­ instrumentiştii de muzică om, un gest !
roviar de la Simeria pre­ re zi, prin acest important control riguros, o impulsi­ muncă. Foto : VTRGIL ONOIU tacol folcloric prezentat de populară românească, pre­
lucrează, compune şi condu­ nod feroviar. Or, o aseme­ onare a întregii noastre artiştii amatori din locali­ cum şi cca a echipei de ALTE DRUMURI, ALŢI BANI
ce trenuri pînă spre cele nea activitate incumbă ma­ activităţi politice, cu re­ tate. Programul a cuprins dansuri. © Nicolae David din Ri-
mai îndepărtate complexe re răspundere, o muncă an- percusiuni pozitive în mun­ Sesizări-răspunsuri biţa, salariat la întreprinde­
de cale ferată. Prin im­ gajantă, neîntreruptă, asi­ ca profesională, în îndepli­ rea minieră Barza, a păţit-o
portanţa lui, complexul fe­ duă. Şi dacă colectivul de nirea angajamentelor şi pentru nişte fapte de care l
roviar simerian se află ceferişti din Simeria răs­ sarcinilor anului 1974. numai el e vinovat. Trimis '
in atenţia organelor de punde prezent, la orice oră Colectivul de ceferişti de Deocamdată... perativa din Orăştie unul în judecată pentru un de­
specialitate, creînd condiţii din zi şi noapte, marilor la Simeria a păşit în noul pentru a fi montat la televi­ lict silvic,- a trebuit să plă­
şi dezvoltînd capacităţi de sarcini ce-i revin, aceasta an cu încredere în forţele promisiuni zorul respectiv". tească o amendă de 1 200
producţie în măsură să se datoreşte în primul rînd sale, cu dorinţa de a pune Deci, tovarăşe Meda, pro­ lei. Rău e că a plătit-o de
preia, de la etapă la etapă, puternicului detaşament de un umăr de nădejde la în­ misiuni sînt. Şi nici pînă două ori. O dată pe baza
cerinţele mereu sporite ale comunişti ce se află în pri­ făptuirea sarcinilor de Ioan Meda din satul Boiu, în 20 ianuarie n-ar mai fi popririi înfiinţate de Jude­
transportului pe drumurile ma coloană a muncii. transport ale Căilor Ferate comuna Rapoltu Mare, ne-a mult !... M cătoria Deva la I.M. Barza
de fier. In cele 23 de organizaţii Române, care în 1975 tre­ scris despre necazurile în- — absolut normal şi legal — f
soliei-
dată
o
pe
şl
baza
'
Angajata familie a Com­ de partid din complexul buie să atingă o creştere tîmpinate pentru repararea S-a întors împotriva
co­
plexului feroviar din Sime­ feroviar acţionează mai de 49 la sută, să fie părtaş unui televizor la atelierul de târli Consiliului popular civi­
partea
munal
Crişcior,
ria — din care fac parte mult de 1 000 de membri. activ şi responsabil la ma­ reparaţii din Orăştie. Iată lă în proces, dar fără seri*
colective puternice ca cele O forţă de partid puterni­ rele efort pentru îndepli­ ce răspunde Uniunea jude­ sa... ,WBM soare de debitare emisă de
de la depou, staţiile Sime- că, influentă, care îşi afir­ nirea cincinalului înainte ţeană a cooperativelor meş­ Judecătoria Deva, aşa cum
ria-călătorl şi Simeria-tri- mă, prin întreagari activi­ de termen. In coloana întîi teşugăreşti : „In legătură cu Pintr-o scrisoare primită SUIhhhhr! cere legea. Ca să primeas­
11
aj, reviziile de vagoane, u- tate, rolul său conducător. a acestei mari întreceri se televizorul „Opera care stă la redacţie, semnată Vasile că banii daţi a doua oară,
nităţile L şi C.T. de între­ Ea sfîrşitul anului trecut, află comuniştii din cele 23 în unitatea de depanare TV Prodan din Călăraşi, se sem­ omul trebuie să facă acum
ţinere a liniilor şi instala­ la Simeria a fost constitu­ de organizaţii ale comple­ a cooperativei. „Viaţă nouă" nalau unele nereguli la res­ contestaţie. Deci alte dru­
ţiilor, unităţile 31 şi 33 con­ it comitetul de partid al xului din Simeria, organi­ Orăştie din luna august 1973 taurantul „Retezatul" din muri,' alţi bani, altă... Nu,
strucţii C.F. şi altele — îşi complexului feroviar din din lipsă de tub cinescop Călan şi se remarca atitu­ sliiilSa nu distracţie.
onorează zilnic, oră de oră, care fac parte cele 23 de zaţii care îşi afirmă cu (KT 59 IIA), vă facem cu­ dinea „necorespunzătoare" a
minut cu minut, cu majoră organizaţii. In funcţia de competenţă rolul lor condu­ noscut că piesa de schimb ospătarului Adrian Surdu. COMERŢUL ® Pînă sâ
răspundere sarcinile ce le secretar a fost ales tovară­ cător în întreaga activitate. în cauză nu poate fi apro­ Ce se constată însă în timpul bei un ţap de bere la be­
are de înfăptuit. Şi sarcini­ şul Ştefan Răduţ. instruc­ vizionată decît după data de cercetării sesizării?' Iată răria din Orăştie, îţi clănţă-
le sînt mobilizatoare. E su­ tor comercial al staţiei Si- CONSTANTIN AOANEI 20 ianuarie 1974. îndată ce răspunsul întreprinderii co­ ne dinţii de frig. Cauza: nu
ficient să amintim că nu­ meria-călători, cadru cu corespondent voluntar vor fi aduse de la Bucureşti merciale de stat pentru ali­ sînt lemne sau cărbuni pen­
J aceste tipuri de tuburi cines­ mentaţie publică Hunedoara : tru foc. Dar la bufetul
cop, vom repartiza şi la coo-
„Parc", o unitate foarte mi- ,
„Referitor la scrisoarea dv.,
vă comunicăm că este sem­ Wmim că pe lingă berărie, unde T
nată de o ospătară din uni­ mmm: sînt doar trei mese în local, l
tatea „Retezatul" Călan, pe Elena Eazâr, cunoscuta so­ Mihăilă Vulsan, din Cos- este foc. Acolo nu se face n
numele Elena Groşanu, care listă a Ansamblului artistic teştl, se dovedeşte, la toato economie. Cum s-ar spune, 1
confruntările
„Haţcgana"
din
Hunedoara,
artistice, acelaşi
o rezolvare pe dos. ® La ^
MW! IE MĂSURI CHIBZUITE PENTRU FMICIlFICtRI! recunoaşte prin declaraţie In faţa camerelor de luat virtuos maestru al fluierului. fel stau lucrurile la restau- i
vederi.
Foto: I. LICIU
scrisă că a făcut reclamaţia
fiind nervoasă şi a semnat-o rantul „Ursul negru", din V
în fals sub numele de Vasile Simeria. Local cît un han- \
iHIREM POTENŢIAL PRODUCTIV U C.A.P. Prodan din Călăraşi. Acest gar, dar fără pic de câldu- l
ospătar — Adrian Surdu — Expoziţia foto „Cufîa—a XV-a ră. In timp ce în micile bu- '
fete, unde n-ar fi aşa ne- \
Cooperativele agricole de le şi băneşti, precum şl dărlrii cu chibzuinţă a fon­ zarea unor acţiuni de masă, este un element bun, tînăr, voie, duduie sobele de foc... ţ
producţie se află în preaj­ forţa de muncă. dului funciar. In acest sens, la care să fie antrenaţi cu şcoală profesională, şi din
ma unui eveniment de sea­ Ţinînd seama de dezvol­ un loc de seamă în planul toţi cooperatorii, vizînd lu­ cele cercetate de noi rezul­ aniversare a victorie! revoloţlei" LOCUINŢA ® Din Haţeg \
mă în viaţa lor. Este vor­ tarea bazei tehnico-materi- de măsuri tehnico-orgatnli- crările de îmbunătăţiri fun­ tă că Groşanu Elena este in­ In suita manifestărilor organizate în ţara noastră, primim multe scrisori zilnic. I
ba despre adunările gene­ ale, îndeosebi de creşterea zatorice revine lucrărilor de ciare şi pe cele de creştere vidioasă pe el pentru că cu prilejul sărbătorii naţionale a poporului cubanez, se In ultima vreme, cele mai J
rale pentru adoptarea pla­ dotării cu tractoare şi ma­ fertilizare şi corectare a a producţiei de iarbă şi are vînzări mai mari şi a înscrie şi expoziţia de fotografii „Cuba — a XV-a ani­ multe au acelaşi subiect : )
nului de producţie pe anul şini agricole, de sporirea acidităţii solului, acţiunilor fîn pe păşuni şi fîneţe. In vrut să-l compromită. Pen­ versare a victoriei revoluţiei", deschisă luni la amiază, buteliile de aragaz. Pentru l
1974 — an în care trebuie cu 45 la sută a cantităţii de îmbunătăţiri funciare — acelaşi timp, nu trebuie tru toate acestea, comitetul sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile cul­ a schimba o butelie, oame- i
să se obţină cele mai mari de îngrăşăminte chimice ce irigaţii, desecări, combate- uitat că timpul este priel­ oamenilor muncii a hotărît turale cu străinătatea, la Casa de cultură a institutu­ nii sînt puşi să aştepte V
sporuri în toate sectoare­ nic intensificării pregătirii să ia măsuri împotriva tova­ lui. Expoziţia ilustrează, prin imagini fotografice eloc­ cam... o lună de zile. Co-
le de activitate. Experienţa unor baze temeinice recol­ răşei Groşanu Elena şi va vente, lupta grea dusă de po porul cubanez pentru elibe­ lac peste pupăză, cînd „în- i
anului trecut a evidenţiat tei de legume, cît şi admi­ decide în prima şedinţă din rarea naţională şi socială, luptă încununată cu marea drăznesc" să-l întrebe pe J
faptul că nu s-au fructifi­ nistrării îngrăşămintelor luna ianuarie ce sancţiune victorie a revoluţiei din 1 ianuarie 1959, care a inau­ şeful depozitului de ce merg Ţ
cat eficient toate resursele On obiectiv de primă însemnătate în faţa pentru celelalte culturi. i se va da“. Singură şi-a gurat o eră nouă în istoria ţării. treburile aşa anevoie, aces- i
de creştere a nivelului re­ Punerea în dezbaterea făcut-o !... ' ta are „frumosul" nărav de ’
coltelor la hectar şi a pro­ adunărilor generale ale cooperatorilor cooperatorilor a tutur-or a-i jigni, le adresează cu- )
ducţiei pe cap de animal, problemelor care privesc vinte urîte. Deci, nici bute- l
existînd oscilaţii destul de sporirea producţiei agrico­ lie la bucătărie, nici vorbă /
mari în condiţii asemănătoa­ le în acest an şi consolida­ de omenie la şef. Sâ vedem 1
cine-l va „premia".
re între realizările formaţii­ se pun la dispoziţia agri­ rea fenomenelor de eroziu­ rea economico-organizatorică Cerinţe actuale activitatea • * L
-
lor de lucru din aceeaşi culturii, cit şi de imperati­ ne şi ' a băltirii apelor — ' a rinfţaţîTor —"‘cerinţă "de"
(
cooperativă agricolă sau vele cu care sînt confrun­ luării în cultură a tuturor bază a democraţiei coope­ STRADA © încă din anul S
între unităţi. Diferenţele nu tate cooperativele agricole suprafeţelor de teren care ratiste—, este un bun pri­ trecut, pe marginea drumu- ^
s-au datorat în exclusivita­ in acest an, adunările ge­ pînă acum nu s-au utilizat lej de afirmare a iniţiati­ brigăzilor artistice de agitaţie Iui ce leagă comuna Criş- i
te influenţei factorilor na­ nerale sînt chemate să a- cu randamentul scontat. vei şi înţelepciunii coope­ cior cu mina, s-au montat 1
turali, ci şi modului cum dopte asemenea măsuri ca­ O subliniere aparte se ratorilor, de descoperire şi circa 1 500 metri conductă ^
s-a utilizat baza tehnico- re, înfăptuite exemplar, să cuvine în legătură cu creş­ valorificare a tuturor re­ (Urmare din pag. 1) dul în muncă, dorinţa corec­ xistă posibilităţi, se recoman­ pentru aer comprimat. Trea- i
materială, preocupării di­ garanteze îndeplinirea ire­ terea producţiei de furaje zervelor de sporire a pro­ tării. Creatorul textelor de dă folosirea unor melodii ba s-a terminat de mult, 1
ferite a conducerilor C.A.P. proşabilă a indicatorilor de atît pe suprafeţele cultiva­ ducţiei agricole. adecvate rolului, recuzită brigadă trebuie să fie un cunoscute de muzică uşoară intre timp însă a dispărut (j
şi cadrelor tehnice pentru plan. Cum este şi firesc, te cu nutreţuri cit şi pe simplă, dar ajutînd la subli­ bun agitator, după cum in­ şi populară românească. o parte din ţeava. Unde-i I
a organiza judicios munca maximă grijă se impun p să pajiştile naturale. Impor­ Ing. ION ALBU nierea ideii, acompaniament terpretul de brigadă trebuie Nu se poate vorbi despre spiritul gospodăresc, tova- Ji
)
răşi de la I.M. Barza ? ©
şi a folosi cu eficacitate fie acordată ridicării capa­ tant este ca încă de pe a- vicepreşedinte al Uniunii muzical redus, cel mai indi­ să posede calităţi politice, integrarea dansului în pro­ Canalizarea de scurgere 1
ridicată fondurile materia­ cităţii productive şi gospo- cum să se treacă la organi­ judeţene a C.A.P. cat fiind acordeonul. profesionale şi morale exem­ gramul de brigadă, ci numai pentru apele menajere pro- ,i
In programul de brigadă, plare. despre îmbinarea judicioasă venite de la blocurile din V
partea pozitivă trebuie să ai­ Formele folosite de briga­ a mişcărilor coregrafice cu microraionul 15 Deva- trece ^
bă o durată aproximativ e- dă sînt multiple : monologul, melodia şi textul, sau despre prin mijlocul bulevardului ij
gală cu cea a aspectelor ne­ dialogul, sceneta miniatura­ apariţia unor scurte dansuri ce leagă străzile M. Emi- 1
gative. A da prioritate une­ lă, cupletul, pantomima, fa­ satirice, cu temă. nescu şi Minerului. Din cau- ^
ia în dauna celeilalte ar în­ bula etc. S-a vorbit de multe ori za unor deficienţe în con- i
Ea poate să se desfăşoare
semna ori lipsă de combati­
Perspective luminoase pentru dezvoltarea economice' vitate. ori a trece cu vederea cu sau fără muzică. Bineîn­ despre înfiinţarea la nivelul ză cursul normal „subteran", ţ
strucţie, apa nu mai urmea- 1
judeţului a unor cursuri per­
ţeles că muzica poate avea
ceea ce este bun şi nou la
manente pentru instructorii,
ci iese printr-o gură de ca- l
un rol important. Folosită
locul de muncă. A lăuda ce
este bun poate constitui o cu inteligenţă, ea poate su­ textierii şi interpreţii de bri­ nai, pe partea carosabilă. ş ’
gadă. Vom aplauda cu căl­
Cine stăvileşte apele ?
preocupare plăcută a brigă­ gera, poate sublinia o idee, dură traducerea în viaţă a
zii. Satira însă nu este întot­ o acţiune, în afara aspectu­ acestor preocupări în timpul CONTRAVENŢII © Parte- |
deauna suficient de curajoa­ lui auditiv plăcut, avînd rolul cel mai scurt. Pentru că ac­ nie Ancuţa este şef de par- )
să. Se obişnuieşte critica de a colora, de a da ritm şi vio­ tivitatea brigăzilor artistice chet la Lăpugiu, iof Aron 1
la general, care nu poate a- iciune. Şi aici se impun cî- de agitaţie este din ce în ce Rădos are aceeaşi funcţie, 1
teva recomandări : alegerea
vea ca rezultat decît confu­ muzicii celei mai adecvate, mai îndrăgită de marele pu­ dar la parchetul Vadu Do- V
{Urmare din pag. 1} comitetele executive ale îmbunătăţirea calităţii lu­ In întregul său, hotărîrea zia. Numai critica la obiect, cantitatea ei să fie potrivită blic, căruia îi este adresată. brii. Pe lingă alte îndatoriri, ţ|
le revine şi cea de a in- -
Pentru că ele au capacitatea
consiliilor populare, uniuni­ crărilor executate — în Consiliului popular al ju­ nominalizată, poate avea e- în raport cu textul şi posibi­ strui oamenii din subordine Ţ
IO trăsătură esenţială a le cooperativelor de con­ special a celor de repara­ deţului nostru evidenţia­ fectul scontat. Critica nu lităţile interpreţilor, iar e- de a mobiliza masele în ju­ cu privire la respectarea 1
rul
partidului,
chemărilor
activităţii pe 1974 o consti­ sum, meşteşugăreşti şi a- ţii, revizii şi întreţinere — ză în mod deose­ trebuie să fie umilitoare, ci xecuţia şi acompaniamentul sarcina lor principală fiind regulilor de p.c.i., pentru a- ?
tuie volumul mare de lu­ gricole de producţie vor şl pentru buna gospodărire bit necesitatea sporirii ro­ să fie la nivel corespunzător. pararea avuţiei obşteşti de ţ
crări de construcţii şi do­ urmări aplicarea progra­ a localităţilor, la nivelul e- lului factorilor intensivi ai constructivă. Scopul ei nu Se poate crea şi muzică ori­ educarea comunistă a mase­ pericolul focului. Dînşii n-au l
tări ce vor fi executate în melor stabilite pentru dez­ xigenţelor moderne impuse dezvoltării economice, obli­ este descurajarea, ci imbol­ ginală, iar acolo unde nu e- lor. făcut-o. Dar şi-au plătit în ?
această etapă. Pe întreg voltarea activităţilor indus­ de viaţa urbană. gaţia tuturor colectivelor bani neglijenţa. © Amenzi \
judeţul au fost alocate, din triale şi de prestări de ser­ Anul 1974 trebuie să în­ de muncă hunedorene de frumuşele şi cite un „di- ţ
fondurile de investiţii cen­ vicii, le vor reactualiza, pu- semne, fără îndoială, şi un a -acţiona cu maturitate vorţ" pe două luni de volan i
tralizate, valori financiare nîndu-le de acord cu noile salt cantitativ şi calitativ pentru folosirea şi gospodă­ gajat înainte de îmbolnă­ şi-au... aranjat Petru Lupaş, *
cu 20 la sută mai mari cerinţe ale populaţiei. în producţia agricolă a ju­ rirea cu chibzuinţă a va­ vire. Am reţinut din scri­ de la T.C. Deva şi Ioan ţ
decît în 1973. Se prevede In Hotărîrea nr. 24/1973 deţului. In acest scop, ho­ lorilor materiale şi finan­ soare că de la data desfa­ Drăghici, maistru la I.R.E. i
punerea în funcţiune a noi a Consiliului popular ju­ tărîrea menţionată a sta­ ciare în scopul creşterii e- cerii contractului de muncă Deva. Cine circulă ca ei... j
capacităţi de extracţie în deţean au fost stabilite, de tuat sarcini şi obligaţii con­ ficienţei economice, al în­ nu mai sînteţi angajat.
Valea Jiului, modernizarea asemenea, sarcinile care crete pentru consiliile popu­ deplinirii înainte de termen Traian Bogdan — Sana­ REFLECTOR © Asupra şo- i
preparaţiei Lupeni, constru­ stau în faţa unităţilor eco­ lare, organele agricole ju­ a cincinalului. Conform Diverse informaţii cerute redacţiei toriul T.B.C. Geoagiu. Pla­ ferului Alexandru Ţicula, din
irea laminorului de sîrmă nomice subordonate orga­ deţene şi conducerile uni­ Hotărîrii nr. 25/1973, între­ ta drepturilor de pensii şi Runcu Mare — Lelese, au \
din C.S. Hunedoara, a pri­ nelor locale ale puterii de tăţilor agricole. In sectorul prinderile, instituţiile de ajutoare prin mandate poş­ proiectat lumina „Reflecto- (
mei linii de ciment la în­ stat. De pildă, în industria vegetal au fost specifica­ stat şi comitetele executi­ Dumitru Glăveanu — Hu­ buind să opteze pentru acela tale de mină se face între rului” comitetul comunal de U
treprinderea pentru lianţi locală propriu-zisă, volu­ te concret cantităţile de ve ale consiliilor populare nedoara. Potrivit ant. 1, a- din drepturi care ii avanta­ 15 şi 30 ale fiecărei luni şi partid şi consiliul popular V
Deva şi punerea în funcţi­ mul producţiei industriale grîu, porumb, cartofi, vor lua măsuri pentru re­ Ikieatul a, din Decretul jează ; în cazul optârii pen­ nu la datele planificate comunal. Primarul Nicolae y
une a unei părţi din ca­ urmează să crească cu 7,7 legume şi fructe, care alizarea integrală a benefi­ 285/10 august 1960. republi­ tru bursă, alocaţia de stat pentru plata pensiilor prin Rădoane sintetizează : A. T. i|
pacitatea Fabricii de măta­ la sută faţă de 1973, livră­ trebuie să le realizeze uni­ ciilor şi a celorlalte resur­ cat în Buletirm.il Oficial nr. se va acorda pe timpul va­ sistem mecanizat. Din cu­ parchează autobuzul acasă i
se Deva, precum şi alte rile de mărfuri către fon­ tăţile agricole, spre atin­ se prevăzute în planurile 100 din 21 august 1971, a- canţei şcolare de vară, res­ prinsul scrisorii rezultă că la Runcu Mare în loc s-o ^
obiective. Vor fi atacate dul pieţei cu 6,8 la sută, gerea cărora trebuie să financiare proprii, pentru locaţia de stat pentru copii pectiv lumile iulie şi au­ drepturile au fost încasate facă la cap de linie (Vadu i
lucrările la Fabrica de be­ iar exportul cu 7,2 la conducă acţiunile tuturor eliminarea cauzelor care se acordă, dacă unul sau gust. Pentru a beneficia de în fiecare lună. Dobrii, pe timp favorabil, V
re Haţeg şi la un spital cu sută. Totodată, se prevede factorilor răspunzători de au condus la pierderi de ambii părinţi sînt angajaţi, alocaţie de stat pentru co­ Ilie Trifan — Hunedoara. Ruginosu - pe timp nefa- )
700 de paturi în Petroşani. o creştere a productivităţii soarta agriculturii. In prin­ producţie, precum şi pentru cu contracte de muncă pe pii în perioada vacanţei de Potrivit art- 71 din Legea vorabil). Călătorii sînt păcă- l
Va continua într-un ritm muncii cu 3,8 la sută şi a cipal însă sectorul zooteh­ reducerea cheltuielilor de durată nedeterminată. ai vară, este necesar să pre­ 27/1966 şi punctului 2 din in­ liţi. Din abuzul şoferului, u-
zentaţi unităţii unde sînteţi
organizaţiilor socialiste de
vertiginos construcţia de beneficiilor cu 13,1 • la nic trebuie să cunoască producţie, în special a celor stat. Dacă numai unul din angajat o adeverinţă din strucţiunile Consiliului Cen­ nii fac pe jos, prin ploaie, ţ
tral al U.G.S.R. şi Ministe­
locuinţe — peste 4 000 dc sută. Sînt procente oare un reviriment deosebit. Este materiale, prin reproiecta- soţi este angajat cu con­ partea şcolii din care să cite 9 km, alţii cite 30 ; !
apartamente —, de cămine exprimă o dezvoltare con­ necesar să crească atît rea produselor cu gabarit tract de muncă pe durată rezulte că copiii pentru pe­ rului Finanţelor nr. T. 46/1967, başca consum de benzină
şi
reţinerea
calcularea
pentru nefamilişti, creşe, siderabilă a industriei lo­ efectivele de bovine, o- depăşit, introducerea în fa­ nedeterminată, beneficiar al rioada respectivă se află contribuţiei pentru pen­ „economicos". Lumină la )
grădiniţe, spaţii comerciale cale dacă ţinem seama că vine, porcine şi păsări, bricaţie de noi produse cu alocaţiei de stat pentru co­ în întreţinerea familiei. Co­ secţia T.A. Hunedoara. ^
etc. In acest domeniu, con­ în 1973 unităţile din acest cît şi livrările către tehnicitate superioară, îm­ pii este acesta. întrucît dv. piii în vîrstă de la 16 la sia suplimentară se face ULTIMA ORĂ © P rintre \
pentru toate categoriile de
form sarcinilor stabilite, sector au obţinut rezultate fondul de stat de carne, bunătăţirea tehnologiilor şi sînteţi nou angajat, dreptul 18 ani, care beneficiază de angajaţi, indiferent de na­ alte neajunsuri, revizia de ^
beneficiarii de investiţii, prestigioase în activitate, lapte, lină, ouă etc. Comite­ fluxurilor de . fabricaţie, fo­ la alocaţie de stat pentru bursă sau cei care sînt în tura contractului de muncă fond efectuată la C.A.P. Ră- i
împreună cu constructorii înscriindu-se pe deplin în tele executive ale consilii­ losirea înlocuitorilor, re­ copii se naşte după 90 zile întreţinerea statului sau a — pe durată determinată, duleşti a reliefat şi unele i
şi proiectanţii, vor lua toa­ cerinţele impuse de actua­ lor populare comunale au ducerea consumurilor spe­ calendaristice de la înca­ unei organizaţii obşteşti, nu pe durată nedeterminată flagrante nepotriviri între \
te măsurile ce se impun lul cincinal. In acest an se obligaţia să se ocupe mai cifice, gospodărirea judici­ drare. Dacă soţia dv. este se iau în considerare la sau pentru îndeplinirea u- datele înscrise în evidenţe l
pentru respectarea grafice­ vor lua măsuri pentru per­ mult pentru sporirea con­ oasă a combustibilului şi angajată cu contract de stabilirea cuantumului alo­ nei lucrări determinate, şi cele reale, din teren. ’
lor de execuţie şi a terme­ fecţionarea fluxurilor teh­ tribuţiei la fondul de stat energiei etc. Acest an fi­ muncă pe durată nedeter­ caţiei de stat. deci şi în cazul pensiona­ Spre exemplu, la numără- ţ
nelor de punere în funcţiu­ nologice, îmbunătăţirea or­ a gospodăriilor personale ind anul XXX al eliberării minată, atunci pentru cele Aurelia Dâlv — Văleni. rilor pentru limită de vîr­ toare s-au găsit 157 vaci şi l 1
ne planificate, pentru extin­ ganizării şi conducerii pro­ ale populaţiei, întrucît s-a patriei de sub jugul fascist trei luni soţia dv. are Din scrisoarea adresată re­ stă angajaţi cu contracte de 8 juninci, în timp ce in ,
derea gradului de indus­ ducţiei şi a muncii, întări­ constatat că nu întotdeau­ şi anul celui de-al Xl-lea dreptul la alocaţie de stat dacţiei nu rezultă care este muncă pe durată determi­ scripte figurau 160 şi res- 1
trializare a lucrărilor, îm­ rea răspunderii pentru ridi­ na a fost urmărită cu răs­ Congres al partidului, ho- pentru copii prin unitatea unitatea ce trebuie să vă nată de pînă la 4 luni în­ pectiv 10. © Ba mai mult, l
bunătăţirea calităţii şi ief­ carea permanentă a cali­ pundere această problemă tărîrile menţionate îndeam­ unde este angajată, urmînd expedieze pensia alimenta­ tr-un an calendaristic. In s-a „găsit" neînregistrată şi i
tinirea acestora. tăţii produselor, un accent importantă. O atenţie deo­ nă, în primul rînd, la o ca după 90 de zile calen­ ră. cazul dv„ contribuţia se re­ o viţea de aproape 2 a ni (I). I
Pentru dezvoltarea deser­ deosebit urmînd a fi pus sebită trebuie acordată fo­ revizuire totală a activită­ daristice să beneficiaţi dv. Nicolae Nicşa — Hărţă- ţine chiar dacă nu mai a- Se poate spune în această ţ
virii populaţiei, se prevede pe creşterea productivităţii losirii cît mai raţionale a ţii productive, la o consul­ de alocaţie de stat la noua gani. Dacă contractul de veţi dreptul la o nouă re­ situaţie că evidenţele coo- i
tare largă a tuturor salari­
creşterea volumului prestă­ muncii. fondului funciar, prevenirii unitate unde sînteţi anga­ muncă a fost desfăcut în calculare a pensiei, la baza perativei amintite exprimă I
rilor de servicii cu 15,1 la /Colectivelor de muncă degradării solului, înfăptu­ aţilor şi cetăţenilor pentru jat. condiţiile prevăzute la ari. stabilirii drepturilor de cu exactitate - aşa cum ar ^
sută. asigurîndu-se prin a- din gospodăria comunală irii întocmai a sarcinilor mobilizarea integrală a for­ Costică Ionici — Călan. 24 din hotărîrea 880/1965 şi pensie suplimentară şi a trebui să fie de fapt — rea- i
ceasta satisfacerea mai co­ le revin sarcini majore pen­ stipulate în programul ju­ ţelor umane şi materiale Alocaţia de stat nu se a- dacă incapacitatea tempo­ contribuţiei stînd principiul litatea din teren ? Ţ
respunzătoare a cerinţelor tru asigurarea funcţionării deţean de îmbunătăţiri fun­ în atingerea perspectivelor cordă pentru copiii care rară de muncă s-a ivit în mutualităţid.
şi exigenţelor populaţiei. optime a instalaţiilor de a- ciare. a măsurilor pentru luminoase puse în faţa eco­ sînt în întreţinerea statu-lui intervalul de 90 zile de la REPORTER 1
Consiliul judeţean pentru limentare cu apă a locali­ dezvoltarea legumiculturii nomiei hunedorene, pentru sau a unei organizaţii ob­ data desfacerii contractului IOAN VASILIE
coordonarea şi îndrumarea tăţilor, de întreţinere a ca­ şi pomiculturii în scopul înflorirea patriei socialiste şteşti. De asemenea, aloca­ de muncă, aveţi dreptul la VASILE AVRAM
activităţii de aprovizionare nalelor, centralelor şi reţe­ materia''zării dezideratelor şi creşterea bunăstării în­ ţia de stat nu se acordă cu­ ajutor pentru incapacitate de la Direcţia judeţeană
şi prestare de servicii că­ lelor termice. Trebuie să din domeniul aprovizionării mulativ cu bursa, cei care temporară de muncă prin pentru probleme de muncă
tre populaţie, împreună cu crească răspunderea pentru populaţiei. tregului popor. au în îngrijire copilul tre­ unitatea la care eraţi an­ şi ocrotiri sociale
■—