Page 2 - Drumul_socialismului_1974_01

msm
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 902 O JOI 3 IANUARIE 1974

OMUL SOOmAjIl NOASTRE MMh Ml

n CARE 0

V fiecare „trebuie să facem" 7 Pentru ce nu cunoaştem
Pentru ce ne integrăm, cu toată fiinţa noastră, la
E greu să răspunzi, ca in­ dîrzeniei de a învinge — ră- stituie un subiect mai insis­ ...Constructorul Ilie Ştirbu comisijle pe domenii, adună­ nul 1974, eu am propus unele oboseala trudei şi ne regenerăm din propria energie
divid, în numele -unei comu­ mîne o simplă adunătură de tent al muncii politice de s-a angajat să realizeze un rile generale ale salariaţilor măsuri pentru îmbunătăţirea spre a o catapulta pe alte planuri, în alte omeneşti
nităţi umane. E greu să răs­ fiare. Milioane băgate în pă- masă. apartament pe trimestru din sau ale membrilor coopera­ sistemului de deblocare pne­ îndeletniciri 7 Pentru ce ne chinuie îndoiala nereuşitei
punzi la întrebări comune, mînt! N-au rămas însă ! Co­ ...Ion Murgoi, tractorist din economii. Nu a fost un an­ tori — în toată plenitudinea umatică la silozurile de căr­ atunci cînd unul dintre noi „nu ţine pasul", ca apoi
adică pe ce poziţie te situezi, munistul Vasile Băncilă şi Beriu, s-a remarcat şi la gajament hazardat. S-a ba­ dreptul.de a hotărî, de a in­ buni din cadrul uzinei. A să-şi facă loc în noi bucuria dacă acela „şi-a regăsit
cum îţi îndeplineşti litera de comuniştii din brigadă s-au Tulcea cu combina sa „Glo­ zat pe un calcul ferm, pe fluenţa mersul nostru înain­ doua zi s-a şi trecut la apli­ cadenţa"? Pentru ce, pentru ce, pentru ce...? Pentru
serviciu, rostul la locul de antrenat la nivelul impera­ ria". In judeţ are toate a- răspunderea constructorilor te. carea lor. ca să ne demonstrăm nouă că putem mult, că vrem
muncă. Dar îi şi mai greu să tivelor zilelor noastre... precierile. de a gospodări mai bine ma­ Avem ca interlocutor pe Cuvîntul muncitorilor este mult, că vrem şi putem trăi de la o zi la alta mai
poţi răspunde, într-adevăr ...Nu l-a obligat nimeni pe ...Reghina Rus, de la I.A.S. terialele. El a, fost materia­ tovarăşul Andrei Petresc, şef ascultat în combinatul nos­ bine, împlinind directiva fundamentală, a întregii
marilor responsabilităţi so­ lizat. de echipă la uzina cocsochi- tru, propunerile lor sînt lua­ noastre politici, scopul existenţei noastre într-o soci­
ciale. tractoristul Gheorghe Sorea Mintia, este una dintre cres­ De unde s-au născut, de mică din Hunedoara, mem­ te în seamă. Aceasta consti­ etate nouă.
tuie un puternic stimulent
Clasa muncitoare este clasa de la S.M.A. Ilia, să devină cătoarele fruntaşe de păsări, pildă, iniţiativele: „In mun- bru al comitetului oamenilor pentru promovarea, la toate Cînd facem bilanţuri — şi ora acestor rînduri e
conducătoare în societatea nivelurile, a principiului con­ ora bilanţului a 26 de ani de republică socialistă —
noastră. Cu toate atributele ducerii colective, pentru afir­ ne sprijinim puterea înţelegerii mersului nostru înain­
şi complementele! E o clasă marea muncitorului siderur- te pe puterea de sugerare a cifrelor. Cifrele spun in­
omogenă, radical revoluţiona­ gist ca producător al metalu­ contestabil că azi trăim cu mult mai bine ca ieri, dau
ră, care stăpîneşte şi mînu- lui atît de necesar economiei garanţia că miine vom putea trăi mai bine ca azi.
ieşte mijloacele cele mai naţionale şi ca beneficiar di­
9 O statistică a anului
moderne ale producţiei ma­ rect al condiţiilor umane pe 1931 arăta, la vremea a- din Zarand sau de pe Mu­
reş, are deschise în faţa
teriale, clasa cea mai anga­ care le asigură societatea ceea, că mare parte din uni­ lui sule de fîntîni la care
jată în noua operă, care sim­ Cw ces mm imită tmpuMere noastră în cadrul eforturilor tăţile de desfacere ale jude­ să-şi astîmpere setea de
sale spre treptele înalte ale
te — în toţi „porii ei" — civilizaţiei socialiste. ţului Hunedoara erau cîr- cunoaştere. Invăţămîntul de
răspunderea pentru un des­ ciumi sordide, în care se cultură generală se desfă­
putea căuta amăgirea, ilu­ şoară în judeţul nostru prin
tin. zia unor clipe mai fericite. 502 $co!i şi licee de cultu­
Am scris anul trecut, care Am consemnat, succint, Azi, în 1974, nu e sat care ră generală, 9 licee de spe­
abia s-a încheiat — şi în „campion judeţean al aratu­ vorbeşte puţin dar face mult. că, familie şi societate — muncii de la marele combi­ fapte şi poziţii de angajare nu are magazinul lui, nu e cialitate, 5 şcoli de specia­
mulţi alţi ani — cum că mun­ lui". Aşa spunem noi, aşa Şi cîţi oameni, cu un ase­ conştiinţa socialistă, demni­ nat siderurgic : responsabilă a oamenilor din oraş în care să faci două- lizai:. postliceală.
citorul hunedorean, creatorul spuneau şi alţii... Dar l-a o- menea profil sincer, angajant tate, onoare", „Dirigenţia — Prin participarea mea clasa care răspunde, care trei sute de metri pe o 9 Peste 5 milioane de
bunurilor materiale, s-a si­ bligat conştiinţa de muncitor. nu am putea evidenţia din muncitorească", „De vorbă cu şi a celorlalţi muncitori din se identifică întru totul cu stradă şi să nu întîlneşti un spectatori au fost în anul
tuat şi se sîtuează mereu, Pentru că nu numai pe ve­ judeţ ! conştiinţa", „La sfat cu orta­ comitetul oamenilor muncii, destinele naţiunii noastre magazin de desfacere a 197j prezenţi la spectacole
prin nenumărate exemple, pe trele incandescente sau în a- Mii şi mii ! cii". Din acea înţelegere că prin problemele care le-am socialiste. Judeţul Hunedoa­ mărfurilor de larg consum. sau manifestări artistice —
dîncuri muncitorii se afirmă ...Minerul şef de brigadă în societatea noastră socia­ ridicat am reuşit, consider, ra, cu minerii, siderurgiştii, In anul 1972, în acelaşi ju­ seir.n al unei nemaicunoscu­
cele mai înalte cote ale res­
responsabil! Traian Molnar, de la E.M. listă omul care produce, ca­ să ne aducem contribuţia la constructorii, energeticienii deţ Hunedoara — acelaşi te sete. de frumos, de cu­
ponsabilităţii. ...La I.M. Barza, o lozincă Lonea, prezent cu rezultate re este şi proprietar şi bene­ conducerea mai bună a tre­ săi, cu toţi oamenii care doar ca nume — prin co­ noaştere.
...Un maistru electromeca­ a stăruit mult timp : „Ur­ consistente la panoul „Frun­ ficiar, pune în circulaţia so­ burilor în combinatul nostru. muncesc pe aceste meleaguri merţul socialist populaţia 6 Am văzut om în salo-
nic, de la E.M. Paroşeni, pu­ maţi exemplul echipelor care taşii zilei". cietăţii nu numai bunuri, ci Trebuie să remarc că, în­ — români, maghiari, germani cumpăra de 2,3 ori mai petA pătată toată de var
timp de un an şi jumătate ...Şeful de brigadă de con­ şi idei şi, mai ales, suflet. tr-adevăr. propunerile făcute şi de alte naţionalităţi — o- multe mărfuri ca în 1960 — cunpărînd jucării de două
ţin cunoscut pînă acum, Va- au lucrat cu lemn economi­ structori Gheorghe Astner, de noi, muncitorii din ca­ feră un înalt exemplu co­ ca să ne comparăm cu anii sute de lei pentru copil. Asta
In cadrul societăţii noastre
sile Băncilă, a găsit de cu­ sit". A plătit cineva această care, la chemarea construc­ s-au creat condiţii pentru ca drul comitetului oamenilor lectiv de angajare, de res­ noştri, iar volumul desfa­ spuiie mult celui ce vrea să
viinţă să preia o brigadă din- raţionalizare ? Nu ! Minerii torului Gheorghe Şerban din oamenii muncii să-şi exerci-, muncii, au găsit toată soli­ ponsabilitate, de dăruire iz- cerilor pe locuitor repre­ îmbrace -««ţr-o metaforă
tr-un abataj cu front lung, Draia, Demian, Ilieş şi mulţi, Bucureşti, ca în 24 de ore, te, în organismele de condu­ citudinea. vorîtă din conştiinţa de con­ zintă cu 16 la sută mai nivelii ţj. ţ-, ^ al hunedo-
mulţi alţii şi-au dat seama că, cu o macara să monteze do­ Acum, după două săptămîni, structori ai unui prezent mult decît media pe ţară. reanuv °/ voştri.
dotat cu un utilaj complex, cere colectivă — comitetele v 0/)
într-adevăr, au făcut ceva uă apartamente, a reuşit — de exemplu, cînd în comitetul demn şi unui viitor măreţ, © Efectul industrializării E «? exprimat,
la nivelul tehnicii actuale, mai deosebit abia după ce la condiţiile din Deva — să oamenilor muncii, consiliile oamenilor muncii s-a dezbă­ nobil ca însăşi naţiunea — de care judeţul Hune­ într-o i eea. ce r T
dar care — fără oameni ini­ numele şi îndemnul unor or­ monteze un apartament şi de control muncitoresc al ac­ tut îndeplinirea planului pe noastră. doara a avut parte în anii rată ntski. r
moşi, fără suflul voinţei şi taci ai lor a început să con­ jumătate. tivităţii economice şi sociale. 1973 şi sarcinile pentru a- I. MlRZA socialismului din plin — privire la u dc
se răsfrînge în viaţa locu­ deratului fin
itorilor acestor plaiuri sub noastre. In pr.
toate aspectele a căror re­ cifre absolute,
iînmiiimn zultantă e nivelul de trai. sînt exprimate c i-
Faţă de 1960, în 1974 se concludent dar si i
consumă cu peste 1,6 ori nu-i metaforă. Met a
poate că sînt copiii i,. ,tri
mai multă carne, de patru
Precepte în acţiune TOVARĂŞE DE VIATĂ, TOVARĂŞE DE ori mai mult lapte, de circa cu obraji plesnind de sănă­
tate, ori mulţumirea noas­
» 9 7 , 1,8 ori mai mult ulei. Apa­ tră cînd găsim în magazin,
ratura electrotehnică şi e-
Despre Marin Ciochia, tră a venit cu iniţiativa: lectrocasnică a pătruns ma­ pentru ei, încălţămintea cea
Sudura trainică se privit „pe deasupra" n-ai „Nici o maşină de încărcat şi eu sîntem salariaţi. Este cooperatoare, ca inginer, pro­ siv în universul familial al mai frumoasă sau jucăria
crede că e unul dintre cei sub randamentul de 6 tone/ împreună adevărat că, avînd multe fesor sau medic, femeile îşi hunedoreanului. Frigiderul, care să-i facă cea mai ma­
face cu aliaj bun mai cutezători şefi de post". In fond este vorba sarcini, eu mă reîntorc aca­ aduc o contribuţie hotărîtoare mobila nouă şi modernă, re bucurie fără să spună
brigadă de la mina Lupeni. de randamentul pe post al Mărturisesc nişte adevăruri să mai tîrziu. Dar, atunci la îndeplinirea sarcinilor sta­ aparatul de radio, televizo­ „aş cumpăra dar nu am
L-am rugat pe locţiito­ Numai dacă-i urmăreşti bi­ brigăzilor care lucrează cu cu riscul că îmi fac „duş­ cînd vin, munca în gospodă­ bilite în fiecare domeniu de rul, maşina de spălat, ara­ posibilităţi financiare".
rul secretarului comitetului ne neastîmpărul ochilor, iu­ aceste utilaje, pentru că mani" bărbaţi. De ce spun a- rie o împărţim pe din două. activitate. Fireşte, egalitatea gazul populează caSa bunu­ © Posibilităţile financiare
lui gospodar, ca să-i facă
de partid de la mina Lu- ţeala şi francheţea gîndu- randamentul maşinii trebuie ceasta 7 Pentru că am mai împreună rezolvăm treburile în drepturi este evidentă şi înseamnă astăzi în 1974
peni să ne relateze faptul rilor capeţi această certi­ să fie, prin plan, de 92 to­ declarat o dată, public, că gospodăreşti, indiferent des­ pe alte planuri. Fiind repre­ viaţa mai plină, mai uşoară. în Itomânia socialistă un
căruia îi atribuie cea mai tudine. ne pe zi! înţeleg să împart egal cu so­ pre ce fel de muncă e vorba. zentate în comitetele oame­ © Un cuvînt — electrifi­ salariu mediu de 1700 de
mare încărcătură etică, pe­ — Ni se spune că sînteţi Unii ortaci, din alte for­ ţia treburile gospodăreşti şi Chiar şi la bucătărie. Măr­ nilor muncii, consiliile de carea — s-a aflat ani la lei la sfîrşitul anului.
trecut în acest colectiv. Pus cea mai omogenă brigadă. maţii de lucru, au fost a doua zi am început să pri­ turisesc că îndrăznesc să mă conducere ale C.A.P., con­ rînd pe toate buzele şi ia­ Salariul minim al unui
tă, în 1974, putem conside­
în situaţia de a alege, omul Cînd a plecat din brigadă sceptici. Că nu se poate, că mesc telefoane de la unii băr­ iau la întrecere chiar cu un siliile comunale ale Fron­ ra opera aproape de final. muncitor calificat se ci­
s-a văzut în încurcătură/ ultimul om ? nu ni se asigură piese de baţi cărora le-am făcut, zi- bucătar. tului Unităţii Socialiste, co­ frează la 1244 lei! aproape
Sînt multe faptele cu în­ — Cînd a fost luat la ar­ schimb, nu tu întreţinere ce-se, greutăţi... Dar am pri­ mitetele executive ale consi­ Peste 80 la sută din numă­ de două ori salariil minim
din 1965. Dar nu numai
localităţilor
rul
judeţului
cărcătură etică de mare mată... ca lumea etc. etc. mit şi alte telefoane. De la C-TIN DIACONESCU liilor populare, în organe de sînt azi racordate la reţe­ salariul — mediu sau mi­
maistru,
densitate, ce se petrec zil­ — Nu din aceia, dintre Dacă ne-am angajat, da­ unele soţii. Chiar şoţia şefu­ Erou al Muncii Socialiste partid şi de stat, este de la lele de electrificare. Opera nim — e cel care dă mă­
nic în acest colectiv de cî- cei care nu s-au adaptat. că am iniţiat şi o chemare lui meu mi-a mărturisit că, Hunedoara sine înţeles că femeile par­ de iluminare a localităţilor sura exactă a posibilităţilor
teva mii de mineri. — Nu se prea întîmplă. către toţi minerii din Poia­ de cînd cu articolul în care ticipă efectiv la elaborarea judeţului a cunoscut rit­ financiare ale mumitorului
— Ce ar fi să ne oprim La noi e înţelegere, o în­ na Ruscăi, noi am ştiut să am arătat cum îmi ajut fa­ muri necunoscute în altă
la brigadă lui Marin Cio­ ţelegere bună care trece şi- o onorăm ou toată 'răspun­ milia, „s-a mobillzăl" şi so­ Egalitatea în şi aplicarea deciziilor meni­ anului 1974. Bugeti? fami­
chia, de la sectorul II ? — a dincolo de poarta minei. derea de comunişti, de ţul dumneaei. te să asigure fructificarea e- parte. In 1973 numărul lo­ liei lui e degrevat de “o
calităţilor electrificate era
ficientă a întregului poten­
seamă de cheltuieli — acea
încercat dînsul să prindă Cum să sufere sudura u- muncitori. De fapt, în bri­ ţial umân şi material al pa­ de 3 ori mai mare ca în parte Social-culturală —
un capăt de fir. nui colectiv în care fiecare gadă sîntem 13 comunişti şi Ce vreau să spun. Trăim drepturi— un triei noastre. Să nu mai a- 1960. Consumul de energie pe care statul a luat-o pe
— Şi la care anume fapt se simte responsabil pen­ 2 utecişti. Am extras în într-o societate în care feme­ electrică pe cap de locuitor,
al acestei brigăzi ? tru unitate ? „Aliajul a- anul trecut peste 4 100 tone de ia beneficiază de drepturi e- deziderat mintim că şi în cadrul ce­ consumul de apă — indi­ seama sa. Şi astfel dacă în
1970 cheltuielile făcute de
lui mai înalt forum al ţării
gale cu bărbatul. Constituţia
— La acela că e cea mai cesta“ e de cea mai bună minereu de fier peste plan ţării îi consfinţeşte locul şi — Marea Adunare Naţională catori de civilizaţie — silit stat în acest scop, pentru
omogenă şi mai stabilă bri­ calitate. Şi iată, astfel ca­ şi, de fapt, lucrăm, de pe rolul pe care-1 merită, con­ —, femeile au posibilitatea comparabili în judeţul Hu­ o familie, se ridicau la
gadă. Asta e o reuşită în pătă corespondent în viaţă acum, cam pe la sfîrşitul ducerea de partid stabileşte împlinit să-şi aducă o preţioasă con­ nedoara cu cei înregistraţi 5 500 lei pe an, în 1974 ele
condiţiile cînd noi încă a- unul din preceptele eticii primului trimestru al anu­ mereu măsuri care-i ridică tribuţie la adoptarea legilor în state cu economie avan­ vor spori la 7 700 lei pe
vem bătaie de cap cu fluc­ comuniste — responsabili­ lui în curs, dacă nu'mai bi­ continuu acest rol. La mun­ Este o realitate de necon­ şi a planurilor de dezvolta­ sată. Pe toate planurile familie, ceea ce reprezintă
tuaţia. tatea. ne. că egală cu bărbatul — drep­ testat că azi, în societatea re economico-socială a pa­ vieţii sociale Hunedoara a- mai mulţ decît salariul
— De ce îi atribuiţi aces­ Din programul educaţio­ turi egale. Dar dacă în uzi­ noastră socialistă, egalitatea triei noastre, toate acestea nului 1974 vorbeşte prin minim pe un an al unui
tui fapt putere de exemplu Datoria de a fi un nal al partidului, din nor­ ne, în fabrici, pe şantiere — în drepturi a femeii cu băr­ oglindind că în societatea so­ realităţile el despre bună­ muncitor calificat din 1965.
şi încărcătură etică ? mele vieţii şi muncii comu­ aceste drepturi se materiali­ batul a dăvenit un fapt îm­ cialistă femeia se bucură de stare, progres şi civilizaţie Pentru c~. ne integrăm cu
— Pentru că le are. Bri­ om ai omeniei niştilor, ale eticii şi echită­ zează, în familie se întîmplă plinit. Prin puterea lor de drepturi egale cu bărbatul oricui vrea să v»”îă cinstit toată fiinţa noastră la fie­
gada aceasta s-a lovit de ţii socialiste, din cuvîntă- mai puţin. După orele de muncă, prin pricepere şi şi este investită cu răspun­ realitatea. care „trebuie să facem" ?
multe şi mari greutăţi, su­ — Sînt de 12 ani miner rile secretarului general al muncă, femeia, soţie şf ma­ hărnicie, femeile au dovedit deri sporite privind materia­ © Lumina mi' ii a pă­ Pentru ce nu cunoaştem o-
ficiente motive ca sudura — spunea Constantin Tri- partiduluî am reţinut că, în mă, începe, acasă, schimbul că, pe lingă rolul de mamă, lizarea politicii partidului în truns în casa t în viaţa boseala trudei şi ne regene­
colectivului să primească fan, miner şef de brigadă întreaga sa activitate, comu­ doi. Dar de ce numai ea ? soţie şi gospodină, li se pot fiecare sector de activitate. hunedoreanului fie el „de răm din propria energie
lovituri în stare s-o des­ la orizontul IX, puţul Est, nistul trebuie să fie, are Oare nu e la fel de obosită încredinţa cu succes diferi­ baştină" sau oăinîntenit, spre a o catapulta pe alte
trame. Şi cu toate astea de la E.M. Ghelar. De mai datoria statutară de a fi după muncă ca şi' noi ? te munci şi responsabilităţi OTILIA TEODORESCU pe toate canaL^-. Copilul planuri, în alte omeneşti
brigada există, ca un tot mulţi ani conduc o brigadă un om al omeniei. Drepturile egale sînt numai în ierarhia socială, în une­ deputat în M.A.N., moţului aurar, al oţelarului îndeletniciri ? Pentru toate
omogen, dă cărbune peste de 18 oameni. Ne străduim să îndepli­ în întreprindere 7 le meserii fiind chiar de ne­ brigadieră la C.A.P. hunedorean sau al mineru­ acestea, pentru ca să pute
plan. In 1972, brigada noas­ nim acest major deziderat. La noi, în familie, şi soţia întrecut. Ca muncitoare sau Simeria lui din Valea Jiului, al ţă­ să avem garanţia, că în
ranului din Ţara Haţegului, tor vom trăi şi mai. '
>nynv>n,nnniv>«mnnn
Anul 1974—an de mari îndatoriri
.... • • r
şi responsabilităţi în accelerarea Un imperativ esenţial­

progresului societăţii noastre ele pe fiecare hectar

(Urmare din pag. 1) productivităţii muncii, îmbu­ te ritmuri de lucru, într-o producţii sporite
nătăţirea calităţii produse­ activitate ireproşabilă, care
lor, reducerea consumurilor să asigure predarea la ter­
crească faţă de anul trecut materiale şi folosirea cu men a tuturor obiectivelor
cu aproape 13 la sută. chibzuinţă a tuturor fondu­ industriale şi social-cultu- O privire retrospectivă a- plicarea cu rigurozitate a
Mai mobilizator ca oricînd, rilor materiale şi financiare rale. supra rezultatelor de produc­ măsurilor agrotehnice cunos­ se pot realiza şi depăşi şi
programul trasat de partid sînt în acest an componen­ ţie înregistrate în anul tre­ cute : o amplasare judicioa­ recoltele planificate la cul­
ne orientează şi direcţionea- te fundamentale ale planu­ Alături de oamenii muncii cut ne îndreptăţeşte să afir­ să a culturilor,, folosirea u- turile de cartofi, sfeclă de
ză eforturile şi. preocupările lui' şi angajamentelor, obiec­ din industrie şi construcţii, măm că unitatea noastră nor seminţe cu valoare bio­ zahăr, tutun şi legume. Fer­
spre realizarea marilor de­ din toate ramurile economi­ dispune de însemnate rezer­ logică ridicată, pregătirea tilizarea cu gunoi de grajd,
ziderate ale ridicării calita­ tive centrale ale întrecerii. ei hunedorene, ţăranii coope­ ve în ceea ce priveşte spo­ grădinărească a patului ger­ producerea unor răsaduri de
tive a întregii noastre eco­ Pe acest fundal, trebuie să ratori, mecanizatorii, lucră­ rirea nivelului recoltelor la minativ, efectuarea la timp calitate, semănatul şi planta­
nomii, deziderate expuse cu dezvoltăm acţiunile de eco­ torii şi specialiştii din agri­ hectar la toate culturile. Fi­ tul în perioada optimă, com­
toată claritatea în cuvînta- nomisire a combustibililor şi cultura judeţului sînt mobi­ reşte, adunarea generală a şi de calitate a semănatului, baterea cu eficacitate a bo­
rea secretarului general al energiei, să imprimăm în rîn- lizaţi la realizarea unui pro­ cooperatorilor va dezbate a- întreţinerii şi recoltatului. E- lilor şi dăunătorilor, întreţi­
partidului, tovarăşul Nicolae dul tuturor colectivelor gri­ gres accentuat al producţiei profundat modul cum s-au forturile depuse în acest nerea culturilor în stare cu­
Ceauşescu, la plenara din no­ ja pentru buna gospodărire agricole, mai ales în ce pri­ aplicat tehnologiile specifice sens au fost răsplătite din rată de buruieni sînt cîteva
iembrie a C.C. al P.C.R. şi a resurselor energetice. veşte sporirea producţiei de fiecărei culturi, va evidenţia plin, sporurile de recoltă din acţiunile cărora le vom
Consiliului Suprem al Dez­ Să facem în fiecare unita­ cereale şi furaje, dezvoltarea influenţînd favorabil şi re­ acorda maximă atenţie în
voltării Economice şi Sociale te economică din judeţ o ba­ legumiculturii şi pomicultu- neajunsurile ce s-au mani­ ducerea costurilor pe uni­ scopul îndeplinirii indicato­
a României. ză puternică de amplificare rii, creşterea efectivelor de festat şi va adopta măsuri tatea de produs. rilor de plan.
a exportului. Fiecare munci­ animale şi a producţiilor a- menite să asigure finaliza­ In ceea ce priveşte pregă­
Din acest ansamblu de cestora. Un an de producţie rea ireproşabilă a sarcini­ Răspunderile sporite ce au
sarcini de majoră însemnă­ tor. fiecare specialist trebuie record în agricultură — a- lor ce revin unităţii în acest tirea bazelor recoltei acestui fost puse în faţa noastră, a
să devină conştient că acti­
tate, muncitorilor şi specia­ vitatea de comerţ exterior ceasta este deviza tuturor an, pentru ca să obţinem, an, ţinînd seama de experi­ cadrelor tehnice, de condu­
liştilor, organelor şi organi­ este o parte componentă ho- oamenilor muncii de pe o- aşa cum a cerut secretarul enţa acumulată, s-au aplicat cerea superioară a partidu­
zaţiilor noastre de partid le goarele judeţului, expresia Comunistul Simlon Tomescu lucrează de 11 ani ca operator general al partidului, tova­ o serie de măsuri, iar altele lui, care vizează ridicarea
incumbă îndatoriri deosebi­ tărîtoare a ridicării nivelu­ chimist la secţia mase plastice a întreprinderii chimice Orăştie. răşul Nicolae Ceauşescu, pro­ .vor fi materializate în peri- rolului inginerdlor-şefi din
te. Acest âl patrulea an al lui de dezvoltare a ţării, a hotărîrii lor de a ridica agri­ Un deceniu şi ceva de... hărnicie, conştiinciozitate, disciplină ducţii record în 1974. . oada următoare. Garanţia cooperativele agricole de pro­
cultura hunedoreană la nive­
1
actualului cincinal trebuie bunăstării întregii noastre lul posibilităţilor sale reale. şi multe, multe alte calităţi dovedite in muncă. creşterii cu peste 1 000 kg ducţie, ca împuterniciţi ai
să fie marcat de acţiuni in­ naţiuni. Ni se cere, deci, să Foto: VIRGIL ONOIU Faptul că de pe unele tar­ boabe la hectar a producţiei statului în aceste unităţi, ne
tense în toate domeniile nu precupeţim nimic din e- Avem în faţă un program lale am realizat cîte 3100 de grîu, faţă de realizările obligă să ne aducem în­
pentru cît mai buna folosire forturile ce se cer pentru a vast, care angrenează totali­ — 3 200 kg grîu şi porumb anului precedent, ne-o dau treaga contribuţie la folosi­
a capacităţilor de producţie, creşte tot mai mult aportul tatea forţelor şi energiilor reliefează existenţa unui po­ folosirea unor soiuri valoroa­ rea cu eficienţă maximă a
fiecărui colectiv, al judeţu­
pentru funcţionarea maşini­ judeţului care vizează acce­ „T©a!efa“ porcului tenţial însemnat, care fruc­ se de seminţe şi condiţiile mijloacelor materiale şi fi-
tificat deplin va da posibi­
lor, utilajelor şi instalaţiilor lui în ansamblu, la creşterea lerarea procesului dezvoltării agrotehnice superioare în • na-nciare în scopul consolidă­
la parametri înalţi şi în de­ resurselor valutare ale ţării, meleagurilor hunedorene, în Recent, am fost informaţi a... şoricului făcut cu o lam­ litatea ca aportul cooperati­ care s-a făcut s.emănatul, rii econom ico-organuatorice a
plină siguranţă. Avem obli­ la sporirea prestigiului eco­ ritmul dinamic al întregii că Vasile Enache, responsa­ pă de benzină. Oricare ar vei agricole din Romos la precum şi administrarea în­ C.A.P., astfel îneît să se ob­
gaţia faţă de clasa munci­ nomiei noastre naţionale în ţări. Privind cu încredere bil administrativ la Şan­ fi situaţia, considerăm că constituirea fondului centra­ grăşămintelor chimice pe 210
toare, faţă de întregul popor lume. deplină şi optimism marile tierul Energomontaj Min­ folosirea apartamentelor, lizat de produse agroalimen- hectare. ţină producţii sporite la hec­
să facem totul pentru a fo­ Detaşamentul înaintat al sarcini care le avem de în­ tia, a „depilat" un construite din banii şantie­ tare al statului să fie mai. De asemenea, pentru po­ tar şi pe cap de animal, să
losi în mod raţional toate constructorilor se confruntă făptuit, să ne angajăm cu porc — nu un simplu godac! rului, în asemenea scopuri rumb s-a ogorît din toamnă fie reduse cheltuielile mate­
capacităţile industriale crea­ cu un program vast menit să toată hotărîrea şi responsa­ — într-unul din apartamen­ constituie o abatere demnă ridicat decît pînă acum. Pe întreaga suprafaţă şi vom a- riale de producţie şi unităţile
te în judeţ în anii industria­ ridice la noi dimensiuni for­ bilitatea în marea întrecere tele blocului E5 din cartie­ de luat în seamă. Drept suprafeţele unde nivelul re­ corda atenţie lucrărilor de
lizării socialiste. ţa economică şi viaţa sOcial- pentru îndeplinirea cincina­ rul „Gojdu" al Devei. Fap­ pentru care dorim să aflăm, coltelor a fost de peste 2 semănat, fertilizat şi întreţi­ să livreze la fondul de stat
\ Cu toată competenţa şi culturală a meleagurilor hu- lului înainte de termen, pen­ tele se adeveresc,' deşi pînă Ori mai mare decît media nere a culturii, care va fi’ cantităţi tot mai mari de
f nedorene. Pe marile schele la urmă se susţine că n-a pentru cititorii noştri, ce
■ ’-ounderea, colectivele hu- tru înflorirea multilaterală a înregistrată pe unitate. nu angajată în acord global cu produse agroalimentare.
"'•ene sînt angajate în bă- ale judeţului, prezenţa con­ judeţului, pentru progresul fost o „pîrlire generală", ci sancţiune a fost administra­
pentru ridicarea rapi- structorilor trebuie să se şi propăşirea patriei noastre numai o simplă „toaletă" tă... administratorului!, putem spune că s-a făcut mecanizatorii şi cooperatorii. EUGEN LĂZĂRESCU
1
eficienţei. Creşterea concretizeze în cele mai înal­ socialiste. ceva deosebit în afară de a- In condiţiile unităţii noastre^ inginer-şef la C.A.P, Romos