Page 21 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari din toate fările, unlfl-vă !

SPORURI fat vor fi încheiate lucră­
rile la filatura şi ţesătoria
REALIZATE IN întreprinderii „Textila", iar
PRINCIPAL PE la Filiaşi — cele ale fabri­
cii de transformatoare e-
SEAMA CREŞTERII lectrice de distribuţie.
PRODUCTIVITĂŢII Alte acţiuni vizează îm­
bunătăţirea aprovizionării
MUNCII tehnico-materiale, ridicarea
calităţii fabricaţiei şi redu­
1974 — cel de-al patrulea cerea cheltuielilor materia­
an al cincinalului — pre­ le, a consumului de com­
vede în economia fiecărui bustibil şi energie electrică,
judeţ al patriei importante astfel îneît, comparativ cu
creşteri ale producţiei in­ anul trecut, să se obţină e-
dustriale şi agricole, — conomii evaluate la peste
sporuri care vor apro­ 350 000 000 lei.
pia îndeplinirea obiectivu­
lui propus de fiecare colec­
tiv de muncă: realizarea NOI CAPACITĂŢI
cincinalului înainte de ter­ DE PRODUCŢIE
ANUL XXVI Nr. 5 907 MIERCURI 9 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI men.
Producţia industrială a IN BAZINELE DE
■aKIZTII—ilUIIIIM» ■■III I I Doljului, de pildă, sporeşte LIGNIT MOTRU
anul acesta cu 16.6 la sută ŞI RO VIN ARI
comparativ cu realizările
din 73 — aici urmînd să
se obţină 59 la sută din Gorjul se înscrie, anul a-
In anul măreţelor evenimente: a XXX-a aniversare producţia de locomotive e- cesta, în rîndul judeţelor
lectrice şi Diesel a ţării, cu cea mai dinamică dez­
întreaga producţie de trans­ voltare industrială. Creşte­
a Eliberării şi Congresul al Xl-lea al P.C.R. formatoare electrice, 18,2 la rea cu 25 la sută a produc­
sută din producţia de în­ ţiei sale globale va avea
grăşăminte chimice. 13 la loc. pe de o parte, prin in­
jjjMgi RODNICĂ, EFICIENTĂ, LA sută din cantitatea de ener­ trarea în circuitul econo­
gie electrică, precum şi în­
mic a noi capacităţi în ba­
alte
sortimente.
semnate
zinele de lignit Motru şi
Valoric, ponderea judeţului Rovinari. a primului turbo-
în producţia industrială a generator de 330 MW la
COTE ÎNALTE DE RESPONSABILITATE ţării va fi, la sfîrşitul anu­ gojeiu şi a trei linii de ci­
Centrala termoelectrică Ro-
lui, aproape de 4 procente,
faţă de 3.2 la sută în 1970.
Aceste sporuri se vor re­ ment la Combinatul de li­
anţi şi azbociment Bîrseşti
aliza în principal pe sea­
iar. pe dc altă parte, prin
$l DĂRUIRE MUNCITOREASCA ma creşterii productivităţii productivităţii muncii pe
ridicarea cu 19 la sută a
muncii — 43,2 Ia sută —,
diferenţa obţinîndu-se prin salariat. Comparativ cu a-
darea în folosinţă a noi ca­ nul trecut, economia ţârii
pacităţi industriale şi folo­ urmează să primească din
LA I. M. BARZA sirea mai raţională a spa­ judeţul Gorj cu 74 la sută
ţiilor existente. In cadrul mai multă energie electrică
întreprinderii „Electropute- şi cu o treime mai mult
PREOCUPĂRI SRTI1IE MIRII CREŞTEREA PRODUCŢIEI re“, de exemplu, vor intra ciment, cu 19,5 la sută mai
în producţie noi capacităţi
mult cărbune, inferior şi
la fabricile de transforma­
toare şi motoare electrice şi cu 18 la sută mai mult mo­
bilier din lemn. Totodată,
DE MINEREU IN CONDIŢII DE EFICIENŢA SPORITĂ siune. Combinatul chimic Işal- volumul de mărfuri desti­
un laborator de înaltă ten­
nate exportului va spori cu
Lăcătuşul de revizie Nicolae Irimie lucrează la cabina dispecer revizie vagoane în staţia
C.F.R. Simerla-triaj, de unde co ordonează cu multă pricepere şi conştiinciozitate, pregătirea teh­ niţa îşi va completa profi­ 60 la sută. comparativ cu
nică şi proba frinelor de la tre nurlie de marfă. lul cu noi unităţi, la Cala­ nivelul realizărilor din 73.
Anul pe care l-am înche­ permit* să afirmăm că de­ muncii. Vă rugăm să ne Foto : VIRGIL ONOIU
iat a constituit pentru co­ marajul producţiei în noul vorbiţi despre cîteva din
lectivul de muncă al între­ an a fost optim. Despre măsurile preconizate pen­
prinderii miniere Barza o măsurile care se vor lua tru acest an.
perioadă de muncă înche­ în continuare, menite să — In primul rînd, avem Faţă în faţă, constructorii şi beneficiarii de investiţii
iată cu succese deosebite contribuie la mobilizarea în vedere intensificarea şi
pe linia creşterii producţiei tuturor forţelor pentru rea­ urmărirea pe bază de pro­
de minereu. Planul produc­ lizarea sarcinilor asumate, gram a lucrărilor de cer­ In pagina
ţiei globale a fost întrecut am aflat amănunte din cetare în zonele deja cu­ răspund aceleiaşi întrebări:
cu 27,7 la sută, al produc­ discuţia purtată cu ing. noscute. Vom materializa
ţiei marfă cu 28.2 la sută, Ioan Popa, directorul în­ proiectele geologice de cer­ a lll-a
productivitatea muncii spo­ treprinderii. cetare a zonelor adiacente Cînd vor fi puse în funcţiune
rind în perioada amintită — Asigurarea bazei de zăcămîntului Barza pe două
cu 21,8 la sută. Şi în pri­ materii prime minerale es­ aliniamente şi a proiectu­
mele zile ale anului 1974 te una din problemele prin­ lui geologic privind zona @ Noutăţi tehnico-
s-au înregistrat depăşiri cipale ce va sta în aten­ de minereuri complexe obiectivele restante din 1973?
ale planului, fapt ce ne ţia comitetului oamenilor Brusturi. De asemenea, pre­ ştiinţifice © Cartea,
conizăm să punem în evi­
denţă perimetre minerali­ scena, discul, ecra­
zate la Caraci şi Măgura Am încheiat anul 1973 cu bă numeroase responsabili­ Adticem astăzi pc rol „MO­ Ing. Gh. Temian. — Con­
Ţebii, exploatabile la su­ nul ® Semnal © un bilanţ fructuos în dome­ tăţi cHn partea beneficiarilor DERNIZAREA ŞI mArtrea structorul are la noi o res­
prafaţă şi în subteran. Prin niul investiţiilor. îndeplini­ şi. constructorilor. CAPACITAtU PRODUCTI­ tanţă încă de anul trecut de
executarea lucrărilor de rea planului valoric. ditpă Căutăm, siib genericul a- VE DIN SECTORUL DE VA­ circa 2 380 400 lei. Ea se lo­
cercetare geologică progra­ Sport • Foileton ce prin noiembrie problema cestei rubrici, să descoperim GOANE AL I.M.M.R. SIMB­ calizează în special la hala
mate în trei zone principa­ părea de nerezolvat, consti­ valoarea adevărată a restan- RIA". Constructorul — I.C.S. nr 1, la rotărie, tîmplârie,
le cu două luni mai devre­ tuie doar unul din acele as­ centrala termică, lucrări ex­
me, asigurăm realizarea rit­ în pagina pecte care ne determină la ' • >?" terioare. Se lucrează la noi
mică a sarcinilor de plan aprecierea că, in urma che­ la I N V E S T I Ţ I I L E La încă din 1970. Acum, ca la
pentru acest an. mării secretarului general al liseare început de an. constructorul
— Pe linia valorificării a IV-a -^partidului, s-a muncit'•ctr'un ■«owftastor •lucrează mai lent deşi wre
integrale a produselor din deosebit elan, pe schelele o- Ism?'*'-' i toate condiţiile asigurate.
minereu, ce proiecte aveţi ? biectivelor industriale şi so- Nu-i vorba că ne stînjeneşte
cial-eulturale
petreeîndu-se
din punct de vedere al capa­
— Intensificăm această @ Cadran © Atlas adevărate fapte de eroism. ţelor şi ce anume forţe sînt Hunedoara. Ne dau relaţii cităţii. Asta o avem asigura­
acţiune, urmărind lunar Cu toate acestea, un ca­ mobilizate pentru lichidarea tovarăşii ingineri Gheorghe tă. Dar, ca buni gospodari,
cum se valorifică plumbul, © Vom putea vedea pitol vital al activităţii de lor grabnică — de preferin­ Zudor. directorul I.M.M.R. vrem să ştim lucrarea termi­
zincul şi cuprul din mine­ investiţii a fost neglijat de ţă încă în primele două luni Simeria, Gheorghe Temian, nată, să facem şi noi cură­
reul aurifer de Barza. Stu­ cometa Kohoutek? • mai toate unităţile de con- ale acestui an. şeful serviciului plan-dezvol- ţenie în incintă, să nu ne
diem în continuare posibi­ strucţii-montaj din judeţ : Punînd faţă în faţă con­ tare de la aceeaşi întreprin­ încurce materialele construc­
lităţile de extragere şi a Din lumea capita­ cel al punerilor în funcţiune. structorii şi beneficiarii- de dere, Alexandru Ciorogaru, torilor. In rest, ne preocupă
altor elemente, concentra-' Importante capacităţi pro­ investiţii, redacţia pune o directorul I.C.S. Hunedoara, cealaltă investiţie : „Reproli-
tele aurifere şi complexe. ductive şi obiective social- întrebare — cu un legitim Viorel Doda, director tehnic larea fostului sector de re­
— Unul din obiectivele lului culturale au fost amînate cu interes public: Cînd vor fi şi Cornel Covaliov, secreta­ parare a locomotivelor pe
centrale ale economiei na­ predarea pentru acest an. î puse în funcţiune obiectivele rul comitetului de partid al repararea vagoanelor cister­
I.C.S. Hunedoara.
ţionale, subliniat şi la ple­ Este o realitate care incum­ restante din 1973 ? nă". Aici treburile merg mai
nara din noiembrie 1973 a bine. Planul anului trecut a
C.C. al P.C.R., este legat BENEFICIARUL fost depăşit cu 2,8 la sută.
de asigurarea unei cit mai Ing. Gh. Zudor. — Pro­ Insă precizez că aici e vor­
bune folosiri a capacităţi- blema s-a discutat de nume­ ba în special de aportul al­
tui şantier, al I.C.C.F. Arad.
roase ori. Aspectele rămîn
instruirea propagandiştilor a creat aceleaşi. Cred că tovarăşul
La O.S.M. II, oţelarii au pornit cu eforturi sporite bătălia Discuţie consemnată de
pentru mal mult oţel de bună calitate, încă din primele zile C. DUMITRU Temian vă poate da mai CONSTRUCTORUL
ale noului an. . _ _ , multe relaţii... (Nu este pri­ Ing. V. Doda. — Investiţia
,n
La cuptorul I, echipa comunistului Bucur Corn^ ^* t * t>TT ma dală cînd conducerea
plină acţiune. Foto : N. NEGRU premise pentru îmbunătăţirea în fază iniţială a fost prevă­
(Continuare in pag. a 3-a) I.M.M.R. Simeria, şi chiar zută pentru finalizare în
comitetul de partid, se eschi­ 1973. Atacarea lucrării nu
vează în a da relaţii precise s-a făcut în 1969, ci în 1970.
continuă a conţinutului studiului reporterilor ziarului in a- Am realizat pe rînd: în 1970
Laminaforii PRODUSE Zilnic, depăşirea ceastă problemă, expediin- ILIE COJOCARU
SUPLIMENTARE . La fel ca şi în învăţămîn- de la sate din cuvîntările to­ cuprinse în cursurile de pro­ du-i la „titularul" investiţii­
acumulează depăşiri tul de partid de la oraşe şi varăşului Nicolae Ceauşescu fil— practică aplicată pentru lor din întreprindere). (Continuare în pag. a 3-a)
PENTRU în organizarea celui de la la Consfătuirea cu primii se­ prima dată la instruiri. Prin
HUNEDOARA. Lamina- prevederilor de plan sate au fost alese teme care cretari şi secretarii cu pro­ faptul că s-au dezbătut con­
torii hunedoreni accele­ SIDERURGIE se interferează, ca proble­ blemele organizatorice ai co­ cret şi diferenţiat temele
rează în aceste zile rit­ BARU. Un colectiv har­ VULCAN. Colectivul de matică, cu preocupările ma­ mitetelor judeţene de partid pentru o perioadă mai înde­
mul producţiei, în vederea nic care acţionează perma­ muncă al Fabricii de stîipi jore ale organizaţiilor de şi la Plenara C.C. al P.C.R. lungată. propagandiştii de la In construcţie un nou drum
ciştigării unui avans cît hidraulici din Vulcan ob­ partid, ale lucrătorilor de pe din 27—28 noiembrie 1973, sate au căpătat o viziune de
mai consistent in îndepli­ nent pentru realizarea şi ţine zilnic, in acest înce­ ogoare : atitudinea înaintată precum şi despre noile mă­ perspectivă cum trebuie să
nirea planului şi angaja­ depăşirea sarcinilor de put de an, substanţiale de­ faţă de avuţia obştească, ex­ suri ce se cer a fi luate pen- conducă dialogul în cursuri, De curînd au început lucrările de construire a
plan şi a angajamentelor
mentelor pe 1974. Măsuri­ asumate în întrecerea so­ păşiri ale sarcinilor de plan. tinderea acordului global, asupra căror probleme să in­ unui nou drum ce va lega satul reşedinţă de co­
le stabilite pentru aprovi­ cialistă, un colectiv care De pildă, numai pe 3, 4 dezvoltarea zootehniei etc. siste mai mult şi au făcut, mună Yaţa de Jos cu localitatea Ciungani. La con­
zionarea ritmică cu lin­ şi 5 ianuarie 1974 salaria­ Includerea lor ca ordine de în acelaşi timp, un larg strucţia drumului, care măsoară aproximativ 15
gouri calde şi semifabrica­ se afirmă din ce în ce mai ţii unităţii respective au zi a adunărilor generale (sau Învăţămîntul de schimb de experienţă în do­ km, participă cetăţenii din satele Ciungani, Prăvă-
te, funcţionarea intensivă mult in economia hunedo- reuşit să producă în plus ca unul din punctele la or­ meniul metodicii. Ei au acum Ieni şi Basarabasa.
reană, este cel al Fabricii
şi in deplină siguranţă a de produse refractare Ba- faţă de prevederi 50 bu­ dinea de zi) a asigurat o partid la sate posibilitatea să se pregăteas­
agregatelor, respectarea ru. In 4 zile de activitate căţi trenuri de roţi pen­ frecvenţă superioară faţă de că temeinic, să-şi complete­
disciplinei tehnologice, s-au tru vagoneţi de mină — anii trecuţi, mai multă răs­ ze bibliografia şi să ajute
soldat prin depăşirea pre­ care s-au scurs din acest produse destinate colabo­ pundere în pregătirea pro­ tru aplicarea permanentă în din timp cursanţii în ce pri­
pagandiştilor şi a cursanţi­
vederilor zilnice de plan, an, muncitorii, maiştrii şi rării cu U.U.M.R. Crişcior, lor şi, deşigur, controlul bi­ viaţă a programului adoptat veşte orientarea studiului
inginerii fabricii au obţi­
fapt ce a condus la acu­ — 60 bucăţi stîipi hidrau­ rourilor — nu numai al res­ de Plenara C.C. al P.C.R. individual.
mularea unui plus de pro­ nut peste prevederile pla­ lici de mai multe tipuri, ponsabilului cu propaganda — din 3—5 noiembrie 1971 pri­ O asemenea metodă, de a
ducţie de 1 125 tone lami­ nului 17 tone de cărămizi piese de schimb în valoa­ asupra învăţămîntului. vind . îmbunătăţirea activită­ dezbate temele care urmea­
nate. refractare, tot atîtea tone re de 75 000 lei ş.a. S-au Instruirea propagandiştilor ţii ideologice, ridicarea nive­ ză să fie studiate în învăţă-
Semnificativ este faptul de plăci termoizolantc şi remarcat, prin hărnicia şi de la sate. care a avut loc lului general al cunoaşterii mînt în următoarele luni —
că în obţinerea acestui 2 tone de prafuri exoter- responsabilitatea cu care zilele trecute — organizată şi educaţia socialistă a ma­ deci în mai mare perspectivă
şi diferenţiat, pe profite de
succes, rolul hotărîtor re­ me — produse al căror rol au acţionat Ia obţinerea de secţia propagandă a Co­ selor. De asemenea, în ca­
vine colectivelor de la la- pentru siderurgia modernă acestor prime succese, bri­ mitetului judeţean de partid drul- instruirii s-au dat răs­ curs —, este util să fie apli­
cată şi la instruirea propa­
minoarele bluming şi se­ nu mai trebuie prezentat. găzile de montaj stîipi şi — constituie un important punsuri la întrebările pri­ gandiştilor din cadrul muni­
mifabricate — secţii con­ S-au distins brigăzile de ventile la stîipi, conduse factor al ridicării în conti­ vind locul şi rolul învăţă­ cipiilor şi oraşelor. Pentru
ducătoare in fluxul com­ la încărcarea şi descărca­ de Victor Cucu şi Nicolae nuare a conţinutului învăţă­ mîntului de partid în proce­ că ea asigură posibilitatea
plexului de laminoare — rea cuptoarelor conduse Stoic, formaţia de sudori sul educaţiei politice, locul
care au înscris pe graficul de Constantin Cărăgui şl a comunistului Aurel Vlad, mîntului. Ce asigură această şi rolul mitului în geneza şi propagandiştilor. pe lingă
întrecerii de la începutul Iancu Costea şi brigada de strungarii Eugen Moldo- garanţie ? In primul rînd, în evoluţia conştiinţei socialiste cele arătate mai înainte, să
anului şi pînă acum depă­ la prafuri exoterme con­ van, Gheorghe Brindău, cadrul instruirii au avut loc şi consultaţii la problemele se informeze şi să cunoască
şiri de 700 tone blumuri dusă dc comunistul Traian Ioan Gali şi alţii. ample dezbateri şi s-au pre­ actuale ale politicii externe temeinic, la amănunt, ce pro-
şi ţagle de relaminare. Izidor. a partidului şi statului nos­
zentat consultaţii de înaltă tru. I. MlRZA F.I.L. Haţeg — O parte din echipa de tapiţeri condusă de
ţinută asupra sarcinilor ce De marc utilitate au fost comunistul Constantin Petrescu, executînd lucrări dc o foarte bu­
nă calitate.
revin organizaţiilor de partid dezbaterile la temele 3—5 (Continuare In pag. a 3-a)
—
PROBE DE LABORATOR tabere de munte în care bucurîndu-se de binefa­ conductele dc aducţiune şl ŞEDINŢELE sit deja o sută de stîipi
copiii au simţit din plin
PAGINA A ll-A bucuriile vacanţei de iar­ cerile tămăduitoare ale distribuţie, urmînd ca în COMISIILOR SPORTIVE din producţia pe acest an
ter­
renumitelor izvoare
LA SEMINŢELE nă. L-au cîntat şi cei 400 male de aici. foarte scurt timp simeri- a F.S.II. Vulcan i
enii să poată folosi apa
dc pionieri hunedoreni potabilă din noul sistem. Zilele acestea se desfă­ VREMEA
DE LEGUME care, ieri, au părăsit ta­ PORTOCALE şoară şedinţele de analiză
berele dc la Sinaia, Că- ale comisiilor judeţene Pentru 24 ore
Ferma zootehnică - ratului judeţean pentru limăneşti, Căciulata, Go­ PENTRU SATE SPECTACOL FOLCLORIC sportive, în care se sta­ Vremea devine închisă,
In laboratorul Inspecto­
vora, Sîngcorgiu de Pădu­
bilesc măsurile şi planu­
controlul calităţii semin­ re, Vaţa de Jos şi Geoa- Au sosit în judeţ porto­ rile de dezvoltare a dis­ cu cerul noros. Vor cădea
ţelor şi materialului să- giu — unde timp de 6 zi­ calele comandate de coo­ Sala căminului cultural ciplinelor respective pe precipitaţii slabe sub for­
ditor, se desfăşoară o sus­ le şi-au înscris în albu­ peraţia de consum. 30 de din Lunca Moţilor, comu­ anul 1574. mă de lapoviţă şi ninsoa­
modei de organizare, ţinută activitate. Sînt in mul vacanţei momente de tone de portocale vor fi duit un bogat spectacol neral slab. Temperatura
na Baia de Criş. a găz­
re. Vîntul va sufla în ge­
distribuite astfel în toate
curs de efectuare anali­
neuitat.
zele la puritate şi germi­ magazinele săteşti. folcloric susţinut de mem­ PRIMA SUTA va fi cuprinsă, noaptea,
naţie la seminţele de le­ TRATAMENT MEDICAL brii brigăzii artistice de între minus 6 şi minus 3
agitaţie, formaţia de tea­
acum,
După cum se ştie, bol­
producţie şi eficienţă gume Pînă agricole din LA VAJA BĂI SIMERIA - ORAŞ tru şi soliştii vocali din ţile abatajelor miniere din grad, iar ziua între mi­
cooperativele
şi
nus 2 şi 3 grade. Ceaţă
RACORDAT LA SURSE
sat, îndrumaţi de educa­
de la Centrul de seminţe
de legume Orăştie s-au Incepînd din acest jn. CENTRALIZATE DE APÂ toarea Didiana Draia şl Valea Jiului şi aic altora locală.
de pe cuprinsul ţării sînt
verificat peste 150 probe. Oficiul judeţean dc turism învăţătoarea Elisaheta Po- susţinute într-o proporţie Pentru următoarele
şi filialele sale din judeţ Simeria este ultimul o- povici. Spectacolul intitu­ din ce în ce mai mare cu două zile
lat „Aşa-i viaţa-n sat la
Din experienţa cooperativei agricole „LA REVEDERE, au pus în vînzarc bilete raş din judeţ care a fost noi" a cuprins şi un vechi stîipi hidraulici de înaltă
calitate, produşi de fabri­
cu locuri la tratament, în
recordat prin conducte dc
TABĂRA DRAGA" staţiunea balneoclimateri­ aducţiline de marc debit, obicei de nuntă din păr­ ca din Vulcan. In legătu­ Vremea va rămino în
că din Vaţa de Jos. Do­ la un sistem centralizat de ţile locului, fiind aprFciat ră cu aceasta, de Ia E.M. continuare închisă, cu ce­
rul noros. Vor cădea pre­
Cînlccul a răsunat. în
de producţie Orăştie aceste zile, in numeroase ritorii îşi pot procura ori- alimentare cu apă. In mult de sutele de specta­ Paroşeni ne-a parvenit, cipitaţii locale. Tempera­
prezent, se fac spălări în
cînd asemenea bilete,
tori prezenţi.
ieri, vestea că aici au so­
tura in creştere.