Page 22 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 22
muţim tsif&xrr BWHB—PB E2EH«2SKB^*^
{ 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 907 ® MIERCURI 9 IANUARIE 1974
Din experienţa cooperativei poartă nemijlocit răspunde circumscripţie, tehnicienii zo- lă : creşterea efectivelor şi a
ducătorul fermei, medicul de în aceeaşi direcţie principa
partid
Organizaţiile
de
rea asupra întregii activităţi otehnişti sînt zi de zi pre producţiei animaliere, organi ÎNGRIJITORI
zaţia de partid îşi îndepli
zenţi în fermă, cunosc tot
din cooperative în ansamblu,
agricole de producţie Orăştie precum şi pe fiecare sector ce' se întîmplă, cum se des se pot obţine rezultatele
neşte rolul de conducător şi
făşoară munca, care sînt ne
de producţie şi fermă în par
te. Ca atare, ele trebuie să ajunsurile şi, ca atare, pot scontate. La ferma noastră
1
asigure conducerea compe să acţioneze în cunoştinţă de — a ţinut să sublinieze co
tentă, în cunoştinţă de cau cauză. Acţionînd în acest fel, munistul Todea Trifon, pre
şedintele cooperativei — sar
ză, a întregii activităţi din am reuşit să stabilizăm în cinile iniţiale prevăzute pen
grijitorii, să-i facem să înţe
înfăptuirea sarcinilor de producţie şi angajamentele
Cum
reuşeşte
cooperative.
Obiectivele cu care sîntem organizaţia de partid de la leagă răspunderile pe care majorate ,1a efectivele de luate în întrecere de către colectivul fermei zootehnice a
tru acest cincinal au fost
CA.P. Orăştie să se achite
le au în calitate de proprie
C.A.P. Orăştie sînt rodul hărniciei, priceperii şi abnega
de sarcinile care-i revin 7 tari şi producători şi ca be vaci şi juninci cu 100 cape ţiei de care dau dovadă în muncă îngrijitorii, bărbaţi şi
neficiari direcţi ai rezultate- te. Această creştere o rea
— înfăptuirea sarcinilor cu lizăm din prăsilă proprie femei, ce sînt zi de zi prezenţi la datorie, indiferent că-i
confruntaţi se îndeplinesc ne spunea tovarăşa Florica w——————B—» pentru că am organizat de zi de lucru sau sărbătoare, că plouă sau ninge. Aceşti oa
care sîntem confruntaţi —
meni care lucrează în fermele zootehnice — sectoarele cu
mai mulţi ani selecţia şi re
Orăşan, secretarul organiza
„foc continuu" şi cele mai grele din agricultură, cum pe
ţiei de partid — impune un TOATE producţia pe baze ştiinţifice, bună dreptate sînt apreciate — merită toată stima pentru
stil nou de muncă, metode astfel că nu mai sîntem ne munca pe care o depun şi rezultatele pe care le obţin în
cu s u c c e s care să ne permită să acţio muturi din bancă. întreaga creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere. Iată cîţiva
voiţi să apelăm la împru
năm în mod operativ şi efi
dintre harnicii crescători de animale de la ferma zooteh
Să conduci; înseamnă a pre HOTÂRlRILE Si turmă de bovine este bine nică a C.A.P. Orăştie.
cient în orice împrejurare
îngrijită şi hrănită. Aceasta
vedea şi planifica, înseamnă 0 demonstrează faptul că
Şeful fermei zootehnice a C.A.P. Orăştie face cunoscută experienţa acestei să organizezi şi să coordonezi producţia de lapte marfă a
unităţi şi jalonează cîteva din direcţiile în care sînt concentrate eforturile în pe munca ţinînd seamă de for MĂSlRiLE-RODUL crescut în 1973 faţă de 1968
ţele şi mijloacele de care cu peste 3 000 hl, că în a-
rioada următoare, pentru a ridica eficienţa întregii activităţi a sectorului pe care-l dispui, să controlezi perma ceastă perioadă nu s-au în
conduce. nent întreaga activitate pen registrat decît două morta
tru a putea lua în continua lităţi accidentale la bovine.
re hotărîri şi • decizii care să Bolile contagioase au fost e-
EFECTIVUL MATCA tor, împreună cu Ana Lupuţ preţurilor de contractare a asigure finalizarea sarcinilor radicate complet. De aseme
aplică corect tehnologiile in produselor animaliere, uni de producţie ale cooperati nea, natalitatea a crescut de
dicate, neavînd nici o pier tatea noastră beneficiază de la 74,5 la peste 80 la sulă,
ESTE ÎN CONTINUĂ vei. Nu pot fi aşteptate şe
dere la această categorie de venituri suplimentare în va dinţele de birou sau consi iar veniturile au sporit cu
animale. Toate viţelele sînt loare de peste 200 000 lei. 1 850 000 lei faţă de aceeaşi
CREŞTERE ţinute pentru reproducţie, Important de reţinut este că liu. Şi atunci cum procedăm perioadă.
noi pentru a asigura condu
eventualele scoateri din efec producţia marfă realizată pe cerea operativă a producţiei COLECTIVE In toate problemele — ne
tiv făcîndu-se numai după cap de vacă în 1973 a fost în ferma zootehnică ? In fie spuneau interlocutorii — or
Urmărind dinamica creşte prima fătare. de peste 1 500 1, ceea ce re care zi trecem prin ferma ganizaţia de partid şi consi
rii efectivelor, producţiei a- In ceea ce priveşte media prezintă mai mult de 80 la zootehnică, asistăm la pro liu] de conducere acţionează
de vîrstă a efectivului mat sută din producţia totală ob
nimallere şi a veniturilor ob că, aceasta se situează unde ţinută. Se înţelege de la sine gramul de grajd, stăm de lor pe care le obţin. Dar în de pe aceeaşi platformă. îna
acelaşi timp am învăţat oa
ţinute din sectorul zootehnic va în jur la 7 ani. Ar mai că nemijlocit legat de pro vorbă cu îngrijitorii, ne sfă menii să privească şi din intarea cooperativei pe calea
tuim cu specialiştii şi după
belşugului, dezvoltarea şi în
al cooperativei agricole din fi de adăugat că la juninci ducţia de lapte este indicele ce ne-am consultat stabilim colo de gardul cooperativei, tărirea ei economico-organi-
Orăştie, se pot desprinde o şi la vacile în gestaţie se de natalitate. In ultimii ani, pe loc, de comun acord, cum să înţeleagă de ce interesele zatorică sînt indisolubil le
face o furajare mai bună, la 100 vaci s-au obţinut cîte PETRU JURJ ESTINICA JIMBOREAN
serie de concluzii şi învăţă urmărindu-se un dublu scop: 80—94 viţei, ceea ce pune în să acţionăm, cum este mai generale trebuie să primeze gate de creşterea rolului de
minte care ne dau certitudi pe de o parte obţinerea unor evidenţă că este posibil ca bine să procedăm. Hotărîrile celor personale, de grup. Nu-i conducător al organizaţiei de îngrijeşte un lot de 25 viţele A obţinut de la Iotul său de
partid, condiţie esenţială a
care se iau, măsurile care se
greu de priceput acest lu
de reproducţie şi obţine re
15 vaci, în anul trecut, 1!
nea că obiectivele stabilite produşi viguroşi, iar pe de acest indice să fie îmbună stabilesc sînt şi în acest caz cru. Trebuie însă să ai răb progresului cooperativei şi a zultate bune în munca sa, viţei, faţă de 12 planificaţi, şi
pentru actualul cincinal se alta, realizarea unor produc tăţit în continuare. Sistemul rodul muncii şi gîndirii co dare, să perseverezi, să ex prosperităţii membrilor săi. numilrîndu-se printre cei mai o producţie de peste 21 000
buni
animale
de
crescători
litri lapte, faţă de 23 500 pla
îndeplinesc cu succes. ţii ridicate de lapte imediat de retribuire a îngrijitorilor lective, iar cooperatorii care plici pînă cînd oamenii în La Orăştie s-a înţeles acest ai fermei. nificat.
după fătare. în acord global, după rezul lucrează în zootehnie parti ţeleg pe deplin sensul şi lucru şi se acţionează direct,
tatele înregistrate î-n produc
I ţie, este o pîrghie de seamă cipă în mod direct la con semnificaţia majoră a sarci simplu şi constructiv într-o
indisolubilă
nilor pe care partidul şi sta
unitate
pentru
ducerea treburilor fermei.
DINAMICA EFECT!- PRODUCŢIA DE pe care o utilizăm în scopul Membrii biroului organi tul le-a pus în faţa crescă creşterea continuă a efective
pei'fecţionării activităţii. Pen
tru fiecare hectolitru de lap zaţiei de partid şi ai consi torilor de animale. lor şi a producţiei animalie
mm mid DE LAPTE MARFĂ — te obţinut, îngrijitorii sînt liului de conducere, care răs Sînt fapte care confirmă re, pentru realizarea unei
pund de zootehnie sau lu
retribuiţi cu cîte 80 lei vara crează direct în acest sector, că numai acţionînd în co producţii cît mai mari şi cu
BOVINE (CAPETE) OGLINDA ÎNTREGII şi 60 lei iarna, iar pentru în inclusiv secretarul şi pre mun, că numai canalizînd e- cheltuieli cît mai mici.
grijire se mai acordă cîtc şedintele, inginerul şef, con forturile întregului colectiv
ACTIVITĂŢI 0,45 lei pe zi şi cap de ani
mal.
cn 410 Strîns legată de creşterea
C^x
efectivului matcă şi de stră ASIGURĂM O
dania pentru a valorifica cît La specia mine -
rn mai bine potenţialul fermei BOGATĂ BAZĂ
cn ' 400 este sporirea producţiei de
r-
lapte marfă. Faţă de 2 556 hl,
livraţi în anul 1971, în 1972 FURAJERĂ
CV s-au predat la fondul de stat depăşiri importante
cn 360 3 350 hl, iar în anul trecut O condiţie esenţială pen
producţia marfă a crescut
tru sporirea efectivelor şi a SAVETA COSTEA
Specia ovine este repre
faţă de anul anterior cu pe producţiei animaliere o con zentată în cadrul cooperati găsesc favorabil şi în situa Banu lucrează la fermă de ANA POPA
ţia veniturilor băneşti. Din
cîte 13 ani denotă că între
280 ste 40 000 litri, aşa cum se stituie asigurarea unei pu vei agricole prin mai mult valorificarea produselor — ei şi conducerea C.A.P. s-a a obţinut o producţie mal Este îngrijitoare la tineretul
De ia Iotul său de 15 vaci
femei de reproducţie. Are în
cn vede şi din grafic. Astfel, ca ternice baze furajere. La a- de 1 330 capete din rasa Ţi- lină, brînză şi carne — fer statornicit o colaborare strîn- mare cu 1 900 litri decît cea grija sa un Iot de 23 viţele
cest capitol, ferma noastră gaie. Grija ce se acordă îm ma a încasat peste 350 000 să, că aplicarea retribuţiei planificată, precum şi un vi şi obţine rezultate bune în
a fost deficitară, deoarece şi bunătăţirii permanente a lei. Cum se explică aseme în acord global — după e- ţel în plus faţă de plan. muncă.
suprafaţa afectată produce condiţiilor de îngrijire şi nea succese ? forturile depuse şi producţii
rii nutreţurilor a fost cu hrănire a oilor se concreti Conducerea cooperativei a- le obţinute — îşi dovedeşte
După cum se poate obser CREŞTEREA mult sub necesarul real. De zează în rezultate care situ gricole a apreciat fără re din plin eficienţa. Cu ani în
va şi din graficul prezentat, la 61 ha afectate în anul tre ează ferma pe un loc de zerve că meritele se datoresc urmă — ni s-a spus — au
efectivul matcă de bovine a PRODUCŢIEI DE cut, în acest an suprafaţa frunte în ceea ce priveşte răspunderii şi conştiinciozi mai fost unele cazuri de
sporit în ultimii trei ani cu destinată producerii furaje producţiile şi veniturile ob tăţii dovedite in muncă de mortalităţi la această specie,
120 capete. Demn de reţinut LAPTE MARFÂ(hl) lor va creşte la 150 hectare, ţinute. Cîteva cifre sînt con către îngrijitorii de la specia dar nu s-au trecut cu vede
este că sporul a avut loc în astfel puţind să evităm înre cludente în această privinţă. respectivă de animale. Fap rea, cele datorate neglijenţei
deosebi pe seama prăsilei gistrarea deficitului de ordi Astfel. în anul precedent tul că Ion Maniţiu şi Nicolae sau slabei îngrijiri a efecti
proprii. Concomitent cu a- nul sutelor de tone de nutre producţia de lină pe cap de vului imputîndu-se vinova
ceasta s-a pus un accent 2 ţuri. Ne gîndim să asigurăm oaie s-a depăşit cu 0,4 kg, ţilor. S-a ajuns ca şi aici să
deosebit pe îmbunătăţirea cr» 4455 o structură cît mai bună a fapt ce a făcut posibil ca se întroneze spiritul de ordi
calitativă a şeptelului. Pînă V culturilor, ponderea deţinîn- unitatea să valorifice la fon ne, disciplină şi răspundere
la jumătatea acestui an se d-o trifolienele, care sînt bo dul de stat o cantitate cu
vor înlocui din efectiv încă nr> gate în proteine. Cultivăm, — factori decisivi în creşte
30 de exemplare, care sînt de asemenea, porumb siloz peste 500 kg mai mare faţă rea producţiei, a veniturilor
considerate că au o rentabi <n saoo şi sfeclă furajeră pe 60 de de cea planificată. şi rentabilităţii fermei zoo
litate scăzută. In ceea ce pri hectare. Va fi posibil pe a- Sînt demne de evidenţiat tehnice. Fructificând experi
veşte rasele, s-a dovedit că şi realizările înregistrate la enţa dobîndită, există create
Bălţata românească, în con Oi ceastă cale să asigurăm 9,5— natalitate. Obţinîndu-se în premise favorabile pentru ca
r-
cn
diţii optime de furajare şi V-f;: 3350 11 U.N. pe cap de vacă, nu plus 50 de miei, indicele sta şi în acest an, care trebuie
îngrijire, dă rezultate mulţu doar 7,2 ca în prezent. Evi bilit s-a depăşit cu 2 la sută. să fie record pentru produc
mitoare, la prima fătare ob- i liţkitA nţţflflJWU dent, o mai bună hrănire va Ca urmare, unitatea a livrat ţia agricolă, să se îndepli
ţinîndu-se o producţie me la complexul intercoopera- nească exemplar indicatorii VIOREL ARDELEAN IOAN POPA
die de lapte pe cap de vacă rv. 2S5i însemna mai mult lapte şi tist 463 miei, cu 53 mai mult de plan. Hărnicia îngrijitori Are un lot de 15 vaci, de la El se ocupă, cu toată răspun
de 10—12 sau chiar mai cn mai multă carne, iar în fi decît era prevăzut iniţial. De lor de ovine îşi va spune din care a obţinut doi viţei în derea. avînd la dispoziţie o
mulţi litri. nal ridicarea eficienţei acti asemenea, s-a livrat supli nou, fără îndoială, un cu- plus faţă de plan şi o pro căruţă, de aprovizionarea zil
21000
ducţie mai mare de
Fireşte, o grijă cu totul vităţii economice a fermei. mentar o cantitate însemnată vînt greu în balanţa produc litri lapte. nică cu furaje a fiecărui a-
dăpost de animale.
deosebită se acordă creşterii de brinză. ţiei şi a veniturilor fermei.
tineretului femei. îngrijitoa urmare a prevederilor hotă- !ng. SILVIA NICULA Fireşte, rezultatele bune
rea Victoria Zerbea, care de rîrii conducerii de partid şi şeful fermei zootehnice dobîndite în producţie se re NICOLAE BANU N. PÎRCALAB
12 ani lucrează în acest sec de stat privind majorarea a C.A.P. Orăştie
------------------ ■
Peste 100 SIS Ies miim mind că medicului veteri t,a medic veterinar, prima vedere fără impor
Nu spun o noutate afir-
tanţă, care pot provoca de
nar nu-i pot fi indiferente reglări în procesul de pro
rezultatele de producţie ce ducţie, iar redresarea, cind
observaţiile nu se fac la
in creşterea pasărilor se obţin în circumscripţia zilnic sînt timp, este destul de anevo
sa, în ferma sau fermele
zootehnice din raza lui de ioasă.
activitate. Dealtfel, este bi Pe lîngă cele relatate, se
In cadrul fermei zootehnice, creşterea păsărilor pentru ne ştiut că modul cum se prezent in sector acordă deosebită atenţie,
ouă ocupă un loc de seamă. Cooperînd cu întreprinderea realizează indicatorii de ţinînd seama de sursele de
de stat „Avicola" Mintia, unitatea are un efectiv mediu plan caracterizează cu pre poluare, asanării păşunilor
anual de peste 2 500 găini, care sînt crescute după tehno cizie felul în care medicul şi lucrărilor de igienă de
logii moderne, cu furaje combinate. Hărnicia şi pricepe veterinar îşi îndeplineşte rinţă se poate desprinde cu sămînţători acţionăm pen primăvară, înlăturînd astfel
rea de care au dat dovadă îngrijitoarele Maria Popa şi sarcinile ce-i sînt încredin uşurinţă din situaţia exis tru instaurarea unui cli biotopii, cît şi îmbunătă
Victoria Ciorogar se materializează în obţinerea unor re ţate, evidenţiază preocupa tentă la unitatea noastră, mat sănătos de muncă, pen ţirii compoziţiei floristice a
-
zultate demne de toată lauda. Din valorificarea producţiei rea acestuia pentru ridica unde în ultimii trei ani la tru întărirea răspunderii pajiştilor. IOAN STOICOI ANA LUPUJ
de ouă şi carne de pasăre, cooperativa agricolă a încasat rea rentabilităţii sectorului bovine s-au înregistrat doar şi disciplinei. Astfel s-a a- Sîntem adepţi ai ideii că Tehnician zootehnist. Este zi Lucrează Ia creşa de viţei.
în anul trecut venituri băneşti în valoare de peste 600 000 de creştere a animalelor în două cazuri de mortalitate, juns să avem un efectiv nu cu seringa se face pro de zi prezent în fermă şi se Acum are in grijă un lot de
lei, reprezentînd mai mult de 25 la sută din veniturile to fiecare unitate agricolă. Pa- iar la ovine în 1973, la un cu potenţial zootehnic ridi ducţia de lapte, în acest ocupă cu răspundere şi con viţei de Ia 0—C luni, de ca
re se ocupă cu multă aten
tale ale fermei zootehnice. rafrazînd un vechi proverb efectiv rulat de 2 500 cape cat care, pus în condiţii op sens respectarea regulilor ştiinciozitate ca animalele să ţie şl înregistrează rezultate
Datorită conştiinciozităţii în muncă dovedite de cele care spune că „ochiul stă- te, pierderile au fost mini time de îngrijire şi hrăni de zooigienă şi aplicarea fie bine hrănite şl îngrijite. bune în muncă.
două îngrijitoare, planul de 350 000 bucăţi ouă a fost în pînului îngraşă vita", s-ar me, fiind sub 1,5 la sută. re, dă posibilitatea să se a- tratamentelor preventive a-
deplinit exemplar, depăşindu-se cu peste 170 000 bucăţi. putea afirma, fără teama Participînd dimineaţa sau jungă la o producţie me vînd un rol decisiv. Ca do
Reiese cu claritate că şi producţia medie pe cap de găină de a greşi, că „şi ochiul seara la programul de lu die de peste 2 800—3 000 1 vadă, trebuie relevat că la
medicului veterinar hotă
a fost cu mult mai mare faţă de prevederi. răşte soarta producţiei ani- cru al îngrijitorilor sînt lapte pe cap de vacă. C.A.P. Orăştie cheltuielile
anuale pentru procurarea
Nu este vreun secret deosebit care s-ar ascunde în . maliere". Iată cîteva din permanent informat despre Ne-am convins din pro medicamentelor sînt mini
starea de sănătate a anima
spatele cifrelor amintite. Explicaţia depăşirilor o constituie argumentele care susţin lelor, despre mişcările din prie experienţă că de ma me, însumînd mai puţin de
respectarea cu severitate a programului de lucru în fermă, ceea ce am afirmat, avînd efectiv, puţind astfel inter ximă importanţă este să 8 lei pe cap de animal.
administrarea hfanei la timpul stabilit, menţinerea ordinii în vedere experienţa dobîn- veni cu promptitudine pen fie aplicate cu rigurozitate
şi curăţeniei în adăpost, pentru a preveni îmbolnăvirile şi dită în cei peste 11 ani de tru soluţionarea cazurilor tratamentele preventive din Nu doresc să ţin o lecţie
mortalităţile. cînd sectorul zootehnic al planul tehnic de acţiuni. pentru colegi, dar consider
Dovedindu-se a fi o investiţie cu un grad ridicat de C.A.P. Orăştie este cuprins de îmbolnăviri sau scădere Este edificator în acest sens că rezultatele pe care le
rentabilitate, şeful fermei zootehnice ne-a vorbit despre în raza circumscripţiei ve a producţiei la fiecare ani să amintim că netratarea obţin fermele zootehnice
intenţia de a dubla în acest an efectivul, înţelegîndu-se că terinare în care am lucrat mal. îngrijitorii s-au obiş împotriva fasciolozei (găl- depind nemijlocit şi de ac
astfel se va ajunge ca şi beneficiul fermei să crească în şi lucrez. nuit să ne semnaleze ori beaza) poate duce la dimi tivitatea medicului veteri
mod corespunzător. Este în interesul cooperativei agricole nuarea cu 30 la sută a pro nar, de modul cum fiecare
ca o asemenea posibilitate să fie realmente transpusă în Consider că o condiţie e- ce neregulă constatată în înţelege să-şi îndeplinească
fapte, experienţa acumulată în urma colaborării cu I.A.S senţială a succesului şi în lotul pe care-l au în primi ducţiei de lapte. Iată de ce îndatoririle ce-i sînt încre
pledînd suficient de convingător pentru dezvoltarea în con acelaşi timp o obligaţie ele re. Pretindem însă ca ei să orice oscilaţie de la o zi la dinţate. In acest sens, pre
tinuare a creşterii păsărilor sub această formă de conlu mentară pentru fiecare fac cunoască şi să aplice cu alta a producţiei este urmă zenţa permanentă, zi de
crare. Important este însă ca tehnologia ce s-a adoptat să stricteţe normele de zooigie- rită cu atenţie şi se inter zi, în mijlocul îngrijitori
fie întocmai respectată, iar îngrijitoarele de păsări să-şi tor răspunzător de îndepli
îndeplinească cu aceeaşi conştiinciozitate sarcinile ce le nirea planului în fermele nă, să asigure ca procesul vine cu măsuri energice în lor de animale este un
sînt încredinţate. Ar mai fi de adăugat că experienţa do- de animale este prezenţa de reproducţie să se desfă scopul menţinerii animale factor decisiv în realizarea GHEORGHE MĂNESCU FLOAREA MOGOŞAN
bîndită de C.A.P Orăştie poate servi şi altor unităţi. In zilnică în sector, acolo un şoare în cele mai bune con lor la un potenţial cores indicatorilor de plan. Se ocupă de îngrijirea unui
cele din urmă se pune întrebarea : care cooperativă agri diţii posibile. împreună cu punzător. Apa rece. furaje lot de 15 vaci cu lapte şi Lucrează la lăptăria fermei.
răspundere
cu
îngrijeşte
Şe
colă nu ar fi interesată să-şi sporească cu 500 000—600 000 de se realizează producţia. CORNEL ANCA reuşeşte, datorită interesului de preluarea şi livrarea ope
pe care îl depune, să obţină
lei veniturile băneşti prin înfiinţarea unei ferme de Cît de important este să nu şeful fermei, cu ajutorul le alterate şi înghesuiala în medic la circumscripţia realizări frumoase. rativă a laptelui către bene
ficiar ~ I.I.L. Simcria.
păsări ? te abaţi de la această ce- acestuia şi cu tehnicienii în- adăposturi sînt factori, la veterinară Orăştie
V-..............................................................................
................................