Page 23 - Drumul_socialismului_1974_01

jwilfgy *u»MJi^MH^«:i?CTEBgaH38Ms^PGtKgB«»anwiiNi lt ra«a«iM'ya^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 907 © MIERCURI 9 IANUARIE 1974
mnmammmBmma

-I
Cînd mr fi puse în funcţiune cartea • scena • discul • ecran

obiectivele restante din 1973?

„Efectulrazelor ga mm a asupra crăiţelor DISPOZITIV DE FREZARE
(Urmore din pag. 1) în minimul de timp să se montaj am realizat peste 60 — © Tehnicianul principal loan
termine lucrarea cantitativ şi milioane lei. Revenind la Fatî, din cadrul secţiei me­
— 19 milioane, în 1971 — calitativ. In acest sens vom problemă, consider că nu-i Cel de-al doilea film, pe este ecranizarea unei piese tă, de bună seamă, o eră — cum bine spunea un co­ canice a F.I.L. Deva, a rea­
8,8 milioane, în 1972 — 2 mi­ întocmi pînă la 1 februarie de netrecut. Dar cert este că genericul căruia Paul New- a lui Paul Zindel. Ecrani­ în care forţa ştiinţei îi va mentator al filmului — bi­ lizat, după repetate studii
lioane, în 1973 — 6,8 mi­ grafice detaliate pe lucrări nici beneficiarul nu se prea man apare în ipostază de zarea transpune pe pelicu­ putea face pe oameni mai nele din răul care o în­ şi experimentări, un dispo­
lioane. Pentru 1974 a rămas şi maiştri, la nivelul sarcini­ înghesuie să fie gata lucra­ regizor, este unul tulburător, lă, fericit, profunzimea dra­ frumoşi şi mai buni. conjoară. Şi ştie bine, sur­ zitiv de frezare a şurubel­
o restanţă de 2 380 400 lei, lor pentru 1974. rea. comunicînd adevăruri apăsă­ mei, ţinîndu-se departe, în Cu dozajul încrederii în prinzător de bine pentru niţei multiple. Importanţa
pe care am defalcat-o astfel: Ing. A. Ciorogaru. — De ★ toare despre acea viaţă a- acelaşi timp, de specificul acest viitor, stabileşte Paul vîrsta ei fragedă, că doar faptului constă în aceea că
în trimestrul I — 873 100 lei, cîteva zile, mai precis, sîm- In loc de concluzii. Rămî- mericană pe care, de regu­ teatral. Newman diferenţe sensibile de om depinde că viaţa ei dispozitivul se poate ataşa
în trimestrul II — 1 166 300 bătă, 5 ianuarie, am fost la nem la constatarea că (din lă, o ocolesc prudenţii pro­ Pelicula, aidoma piesei între cele trei eroine ale va înflori sau se va ofili, pe orice tip de freză, con­
lei, în trimestrul III — I.M.M.R. Simeria. Am luat nou) finalizarea investiţiilor ducători ai fabricii de vise care stă la baza scenariu­ filmului. Beatrice, văduva, aidoma crăiţelor supuse ra­ duce la creşterea producti­
341 000 lei. Am ţinut cont în legătura cu tovarăşul Zudor, de la I.M.M.R. Simeria este din Hollywood. Ceea ce lui său, se întemeiază pe dispune de cel mai mic do­ diaţiilor gamma. vităţii muncii şi mai ales la
această defalcare de faptul arătîndu-i că de fapt condi­ împinsă undeva mai depar­ este extraordinar în acest o alegorie: evoluţia vieţii zaj. Speranţa ei se dimi­ Matilda demonstrează su­ ridicarea calităţii acestui
firesc de a nu deranja flu­ ţiile în care lucrăm sînt im­ te de termenul scadent. A- film e faptul că în pofida omeneşti este asemănătoa­ nuează în fiecare zi. Ex­ perb că numai încrederea produs destinat exportului.
xul productiv al I.M.M.R. Si- proprii atingerii unui ritm ceastă logică — şi cine ştie realităţii sumbre care l-a re unei seminţe supuse ra­ travaganţele ei, aiureala, în om şi viaţă poate învin­
meria şi finalizarea în bune mai înalt. Mă refer la rotă- pe ce temei este ea consoli­ inspirat, degajă, totuşi, un diaţiilor. Aceeaşi radiaţie, frivolitatea sînt semnele u- ge handicapurile ivite pe
condiţii a planului nostru de rie, unde constructorii noştri dată — supără. Supără nu­ soi de optimism. Este ade­ captată cu diverse sensibi­ nei necesităţi de evadare calea existenţei. „CROSUL POŞTAŞILOR"
stat pentru 1974. sînt nevoiţi să „înoate" în u- mai la văzul faptului că o vărat că acest optimism lităţi, poate fi stimulatoare, din corsetul unei vieţi lip­ Distribuţia reuneşte nu­
lei şi alte reziduuri petrolie­ capacitate proiectată nu in­ O Cea mai mare viteză la
Pentru finalizarea în bune re. Mi s-a spus că foarte este bizar, chiar crud. Dar poate hărăzi strălucirea sau site de orizont. Dar în a- me de prestigiu. Joanne „crosul poştaşilor" (neorga­
condiţii a acestui plan ne-am repede situaţia se va schim­ tră în funcţiune la termen. el există, propagat de o a- poate să devină ucigătoare. dîncul ei, Beatrice ştie că Woodward, Roberta Wal- nizat, dar care a avut, to­
propus, şi în bună parte am Cît despre mult discutata dolescentă meditativă şi Alegoria are, însă, şi o pro­ evadarea nu mai este posi­ lach, Michael Kearney e- tuşi, loc în săptămîna de la
realizat: reorganizarea punc­ ba. Noi aşteptăm. La drept problemă : relaţia beneficiar- prea gravă pentru vîrsta ei, iecţie reală, anume aceea bilă de-acum, tot aşa cum voluează cu un realism cu­ 29 decembrie 1973 - 5 ia­
vorbind, rămîne zicala con­
tului de lucru pe specialităţi structorilor : „Cînd ai toate constructor — credem că în capabilă (tocmai din prici­ că omul trebuie.să aibă su­ cei cîţiva dolari, obţinuţi tremurător. Joanne Wood­ nuarie 1974), au înscris-o
ce se impun în această fază condiţiile de lucru asigurate cazul de faţă, dincolo de re­ na însuşirilor sale) să-şi ficientă forţă de a crede în pentru închirierea unei ca­ ward a obţinut pentru ro­ poştaşii din Deva. Poate au
de lichidare a investiţiilor, s-a văzut vreun obiectiv res­ paraţia vagoanelor în sine, făurească o altfel de viaţă viitor, nu neapărat în viito­ mere la o femeie canceroasă, lul Beatricei premiul pen­ avut şi concursul salariaţi­
pe I.M.M.R. Simeria ar tre­
detaşînd aici ca coordonator tant" 7 decît e cea trăită de ma­ rul său subiectiv, ci într-u- nu salvează un buget fami­ tru cea mai bună interpre­ lor de la cartare. Mai ştii ?
pe inginerul Francisc loja. C. Covaliov. — Am anali­ bui să o intereseze şi cu ce ma ei şi de o soră chinuită nul care îi priveşte pe se­ lial mereu falimentar. tare feminină la Festiva­ Astfel nişte scrisori loco au
(O astfel de măsură nu era zat situaţia restanţelor fizi­ capacităţi îşi face planul de de o maladie invindecabilă. menii săi. In virtutea aces­ Ruth, fiica epileptică, de­ lul de la Cannes, din 1973. parcurs distanţa de la poşta
binevenită măcar în 1973 ? ce. Nu numai cele de la producţie. însuşi gestul de a Filmul lui Paul Newman tei încrederi în viitor exis­ ţine un dozaj mai sporit de Nell Patts (adică Nell New­ centrală din Deva la blo­
— n.n.); am demarat lucră­ I.M.M.R., ci şi celelalte. A- face „Festivitate pe lucrări speranţă doar în virtutea man) este revelaţia filmu­ cul AB 17 din Gojdu, e-
rile cu volume mari pentru nul 1973 a fost deosebit de neterminate" (vezi articolul vîrstei sale. Cea care po­ lui în rolul Matildei. Este, xact... în 7 zile, iar la blo­
deschiderea fronturilor de greu şi muncitorii noştri au nostru cu ocazia deschiderii sedă speranţa în întreaga cum s-ar zice, revelaţie în- cul AB 1 (Gojdu) n-au a-
lucru etc. Urmează ca relaţia ştiut să-i facă faţă. Mă refer cursurilor în noul grup şco­ ei splendoare este Matilda, tr-o revelaţie. juns nici astăzi. Formidabi­
lar) constituie un fel de a
constructor-beneficiar să se la ultima perioadă cînd la te mulţumi cu o situaţie din fiica cea mică. Ea extrage AL. COVACI lă „performanţă" I Dar cu
pună 'de acord, astfel încît activitatea de construcţii- care se pare că nu poţi ieşi. răspunderea profesională şi
morală cum rămîne ?
Editoriale
Pentru
COMERŢ © O întrebare
Instruirea propagandiştilor a creat premise pentru ca şcolarului" a Editurii melomani ce necesită o grabnică so­
O In colecţia „Bibliote­
Ion Creangă a apărut Tu- luţionare. De ce la chioşcu­
rile
create
pen­
alimentare
îmbunătăţirea continuă a conţinutului studiului dor Arghezi, „Versuri şi © „Cincinalul în patru tru servirea muncitorilor ca­
proze".
O La aceeaşi editură a ani şi jumătate" — com­ re lucrează în tură la
(Urmare din pag. 1) tea de zi cu zi a cursanţi­ să necesar ca organele şi or­ fost tipărită ediţia a doua poziţia lui H. Mălineanu, I.M.M.R. Simeria şi staţiile
lor ; dezbaterile se vor sol­ ganizaţiile de partid din me­ a cărţii pentru copii „Po­ în interpretarea lui Ion Simeria-călători şi Simeria-
bleme se ridică în întreprin­ da cu mai multe propuneri diul rural să acorde, în con­ vestea a doi pui de tigri Bogza, „Ţara mea cu ochi triaj nu se găsesc produse
deri, pe şantiere, în instituţii cu aplicabilitate directă şi e- tinuare, o şi mai mare aten­ numiţi Ninigra şi Aligru", frumoşi" de Petre Mihăies- lactate şi preparate calde la
în legătură cu temele puse ficientă. ţie învăţământului, creşterii cu ilustraţii semnate de cu, în interpretarea Cori- orice oră din zi ? Oare nu
J în studiu, cum se preconi­ Instruirea de care au be­ răspunderii cursanţilor faţă Ligia Macovei. nei Chiriac, „Cine-i fata" s-or- fi săturat ceferiştii de
zează soluţionarea lor şi ast­ neficiat propagandiştii de la de studiul documentelor de de Temistocle Popa, voce conserve şi salam ?
fel pot contribui în mod con­ sate creează premisa îmbu­ partid, să ajute propagandiş­ Spectacole George Enache şi „Iubirea
cret la legarea învăţămîntu- nătăţirii conţinutului învăţă- tii în orientarea dezbaterilor mea, pămîntul strămoşesc",
lui de practică, de activita­ mîntului de partid. Este în- în aşa fel încît ele să fie compoziţie şi interpretare LOCUINŢA © La Hune­
strîns legate de activitatea © (Teatrul de stat „Va­ Florin Bogardo — sînt cele doara sînt în curs de fini­
din agricultură şi în acelaşi lea Jiului" din Petroşani mai recente înregistrări sare blocurile nr. 3 şi 4 cu
timp să reprezinte şi o şcoa­ prezintă la Vulcan (9 ia­ ale Electrecordului şi pe apartamente proprietate per­
nuarie), Lupani (10 ianua­
lă de educaţie politică, de rie) şi Uricani (11 ianua­ care le-aţi audiat şi la e- sonală de confort 2. O par­
cele
din
PREOCUPĂRI SUSŢINUTE PENTRU cunoaştere a politicii parti­ rie) piesa „Casa de mode" misiunea tv. „Cîntecul săp- te sînt deja contractate, iar
te
40
apartamen­
tămînii".
dului şi statului nostru în
dezvoltarea acestei impor­ de Theodor Mănescu. restul sînt la dispoziţia ce­
tante ramuri a economiei na­ Scenă din film J lor ce doresc să cumpere,
CREŞTEREA PRODUCŢIEI i I1SKU ţionale. în lumina prevederilor lega­
le, şi pot fi vizitate orieînd.
Relaţii în plus se pot obţine
i * ton «rmnonrw im *** mnni n «* » ■ ■ *
de la O.J.C.V.L. Deva sau
îi CONDIŢII DE EFICIENTĂ SPORITĂ FOILETON la serviciul al Consiliului
şi
arhitectură
sistematizare
popular
doara.
(Urmară din pag. 1) te metodele de exploatare NOUTĂTI TEHNICO-STIINTIFICE municipal Hune­
cu înmagazinare, fîşii pe
lor de producţie. Există de­ 3 şi 4 metri şi fîşii trans­ CONSUMATORUL joace un rol important şi R.F.G., prototipul uriaşei
sigur şi în cadrul I.M. Bar­ versale, avînd astfel posi­ In curînd, detergenţi în formarea calculilor re­ „cîrtiţe mecanice" dirijat PIAŢA © S-a lansat o în­
za preocupări în acest sens. bilitatea să extragem pe­ Şedinfa se apropria de sfîrşit. Lista celor înscrişi la cu- digerabili pentru nali. cu o precizie milimetrică trecere, am auzit : între ad­
Ce vizează ele în mod deo­ ste sarcinile anuale 40 000 vînt se epuizase, dar cel din prezidiu care era împuternicit microorganisme ? de un fascicul laser a tre­ ministraţia halei-pieţe din
sebit ? tone minereu. In paralel, cu conducerea dezbaterii a mai întrebat o dată dacă totuşi cut cu succes primele pro­ Hunedoara şi a... surorii sa­
— Prin elaborarea preli­ la nivelul tuturor sectoare­ mai vrea cineva să ia cuvîntul. Harlam atît a aşteptat: a Mai mult fier în be în subteranele munici­ le din Petroşani. Criterii: ca­
minarului anual şi progra­ lor există stabilite măsuri ridicat două degete şi s-a pomenit în picioare, roşu de mî- Un vis al celor care se alimentaţia viitoarelor piului Niirnberg. re va fi mai bine aprovizio­
mele lunare pentru acest concrete pentru reorgani­ nie. ocupă cu protecţia mediu­ In medie, au putut fi in­ nată, curată, mereu spăla­
an, asigurăm funcţionarea zarea formaţiunilor de — Vedeţi — a început el — noi discutăm aici ce şi lui înconjurător este pe mame stalate conducte cu lungi­ tă şî pusă la punct. Aştep­
la întreaga capacitate a u- muncă, desfăşurarea opera­ cum să facem să reducem consumurile de metal, de ener­ punctul de a se realiza: mea de 5-11 m într-un sin­ tăm nerăbdători finalul, pro­
’zinei de preparare, avîn'd ţiilor de lucru executîn- gie, de aer, aburi şi de alte feluri de energii materiale. Eu primul detergent ce poate Medicina modernă este gur schimb. Noua maşină nunţarea marelui juriu —
posibilitatea să preluăm la du-se ordonat şi succesiv, nu vreau să dau altă faţă şedinţei noastre ; ea este pe cale fi eliminat în întregime pe din ce în ce mai preocupa­ elimină lucrările de exca­ publicul cumpărător. Din
prelucrare peste prevederi pe bază de grafice ciclice. să adopte o hotărîre, cu care sînt de acord. Se mai pot şi cale biologică şi care este tă de viitor. Şi, în primul vaţii, nu stînjeneşte circu­ mai multe motive. Unul :
100 000 tone material din Reanalizarea normelor de trebuie să mai strîngem şuruburile, să înlocuim garniturile, digerabil pentru microorga­ rînd, „în viitor" sînt in­ laţia rutieră şi scuteşte lo­ hala-piaţă din Hunedoara
hălzi. Vizăm de asemenea muncă în acord în toate să reducem becurile, să cîntărim şi să măsurăm materia­ nisme. Acest produs are, de cluşi copiii de astăzi, cei cuitorii de zgomotul produs este condusă de o femeie.
să înlocuim şteampurile cu sectoarele de activitate, re­ lele care intră în fabricaţie. Mă refer aici la altfel de e- asemenea, avantajul că poa­ care se nasc. Atenţia este în cursul executării lucră­ Pricepută, energică. Cea din
instalaţii de flotare, care actualizarea la condiţiile nergie. te fi fabricat la un preţ îndreptată în egală măsu­ rilor la suprafaţă. Petroşani de un bărbat.
au un randament mult mai existente vor stimula creş­ lată, consumăm aici energie ca să găsim căi de econo­ situat în cadrul rentabilită­ ră asupra sănătăţii fetusu­ La aceste calităţi se ada­ Harnic, cu experienţă. Acu-i,
ridicat, valorificînd superi­ terea productivităţii mun­ misire, să ne încadrăm în norme, ba să intrăm sub ele. Sînt ţii produselor actualmente lui şi a sănătăţii mamei. ugă un ritm de pozare a acu ! © Apropo, mai între­
or în acest mod fiecare to­ cii, salarizarea fiind în de­ convins că acest consum la care mă refer este util şi se va în circulaţie. Obstetricienii constată, de conductelor de 2 ori mai băm o dată : Cînd se va
nă de minereu. Prin înlo­ plină concordanţă cu mun­ dovedi eficient. Aşa sîntem noi, ne măcinăm propriii nervi Prof. dr. Vinzenz Frey, di­ pildă, între altele, că unele rapid decît prin folosirea respecta semnul de circula­
cuirea treptei a Il-a de ca depusă cantitativ şi ca­ şi timp pentru ca întregul colectiv să iasă bine la defilare, rectorul Institutului de teh­ tinere femei, viitoare ma­ metodelor curente. ţie pus la intrarea în piaţa
sfărîmare la antezdrobire, litativ. cum se zice printre militari. nologie chimică a materii­ me, din cochetărie se abţin Devei, şî care indică : acce­
cu mori cu măcinare auto­ — Spiritul pentru efici­ Şi iarăşi zic, de data asta recurgînă la un exemplu, lor organice de pe lîngă de la mîncare, altele se a- sul autovehiculelor interzis ?
genă există posibilitatea enţă economică trebuie să ce ne facem cu oamenii care consumă peste măsură, peste Şcoala politehnică din Vie- runcă cu patimă — tot îşi Dezvoltarea Nu de alta, dar piaţa sea­
creşterii capacităţii de pre­ fie în atenţia celor care norma admisă... (în sală se aude o rumoare, ceva substan­ na, a anunţat că institutul strică silueta! — pe dul­ preocupărilor privind mănă, uneori, a loc de par­
lucrare şi reducerea costu­ concură la realizarea pro­ tive desemnînd lichide deocheate). Nu rîdeţi tovarăşi! Aşa a experimentat un produs ciuri, alimente grase şi, care I
rilor. ducţiei. Ţinînd cont că în e, unii consumă peste măsură... detergent pe bază de hi- bineînţeles, ajutate de toate producerea gazelor I
In acest an producţia in­ acest sens reducerea chel­ — Treci la subiect, tovarăşe ! — se aude o voce din draţi de carbon şi că ex­ prejudecăţile în materie... combustibile de REFLECTOR © Toate pre­
dustrială în cadrul atelie­ tuielilor materiale de pro­ sală. Eşti de acord cu proiectul de hotărîre ? perienţele sînt pe punctul „poftesc" tot felul de mîn- gătirile de iarnă şi le-a fă­
rului mecanic se va dubla. ducţie joacă un rol impor­ — Nu vă pripiţi ! Să vă spun. Uite, chiar aici în sală de a avea succes. Bineîn­ căruri. Pentru sănătatea lor substituţie cut loan Groza, din Orăş-
Pentru realizarea ei în cele tant, ce măsuri preconi­ se află şi tovarăşul Ciuşcă. II ştiţi, tehnicianul cu consu­ ţeles, detaliile sînt încă se­ şi a viitorilor copii, se cere tie, numai la coşul de fum
mai bune condiţii vom ex­ zaţi în continuare ? murile. Vine mereu pe la noi şi ne întreabă şi ne spune crete. astăzi o supraveghere şi a Firma americană „Was­ nu s-a gîndit. Acesta, de­
tinde lucrul la majoritatea — Materialele vor fi re­ cîte în lună şi în soare ; de la Cagliari, Juventus, Napoli, greutăţii mamei în timpul hington Gas Light Co“ are fect, a favorizat izbucnirea
utilajelor pe trei schimburi, partizate în continuare pe Zair, Australia şi alte echipe de fotbal pînă la steaua cu Depistarea timpurie a sarcinii. Cu excepţia cazu­ intenţia să construiască o unui foc. I.G. a rămas fără
avînd planificat să utilizăm bază de consum specific şi coadă care umblă prin cer. Numai despre consumuri nu rilor deosebite, s-a stabilit uzină de producere a gaze­ acoperiş la casă. © Tot un
timpul disponibil al aces­ fişă limită. Se organizează pomeneşte nimic. Nu pricep prin ce pilă a ajuns aici la îmbolnăvirilor de că greutatea mamei creşte lor combustibile de sub­ coş de evacuare a fumului
tora în proporţie de mini­ un sistem de stimulare a noi pe post de tehnician cu consumurile, că mimai de calculi renali în mod normal cu un kilo­ stituţie utilizînd fracţia pe­ a făcut să se aprindă şi o
mum 85 la sută. Paralel cu economiilor de materiale asta nu se ocupă. gram pe lună în primele trolieră nafta, amplasarea locuinţă a E.G.C.L. Hune­
ridicarea nivelului tehnic şi în mod deosebit a recu­ Şi iarăşi zic, Ciuşcă ne mănîncă timpul cu alte alea. In ultimii ani a crescut şase luni şi cu un kilogram uzinei fiind propusă la doara. Vinovat : locatarul
al producţiei în subteran, perării de materiale în E un consumator absolut neproductiv. Mănîncă un post al cu 30 la sută numărul per­ şi jumătate pe lună în ul­ Cockpit Point pe fluviul Vasile Blop. Două exemple
căutăm să facem totul pen­ scopul reutilizării lor. Pre­ unuia care ar fi de folos şi devorează lunar un salariu soanelor bolnave de calculi timul trimestru. In afară Potomac în Prince Wiliam care invită la reflecţie.
tru a întreţine în bune ţul de cost va fi urmărit bun. Dar Ciuşcă e un consumator complet, nu de fiştecare. renali, această 'maladie pe de cazuri de hipertensiune Country.
condiţii utilajele pe care mai operativ pe secţii şi Adică arde gazul de pomană, îi ţine şi pe alţii de vorbă, care medicii o pun pe sea­ sau edem, regimul fără Costul uzinei se estimea­
le avem în dotare, asigu- sectoare, analizîndu-se vo­ mănîncă şi cota altora, vreau să spun. Mănîncă zilnic hîrtie ma mîncării prea abun­ sare nu va fi prescris sis­ ză Isţ 20 milioane de dolari, CONTRAVENŢII © Mag-
rînd prin resurse proprii lumul de cheltuieli. şi creioane, pantaloni şi cotiere, merinde, prînz şi cină. Ce dente, a consumului exce­ tematic şi va fi ordonat iar capacitatea acesteia va dalena Nagy, din Sîntămă-
3
majoritatea pieselor de Urmărirea atentă a mo­ mai, mănîncă de toate. Şi ce produce el, în persoană, mă siv de alcpol şi a lipsei de fier pentru edificarea glo­ fi de cca 1,4 mii m /zi şi ria-Orlea, folosea ilegal un
schimb necesare. dului de realizare a planu­ rog frumos ? Nimic, nimic ! Asta e ! mişcare. La un recent sim­ bulelor roşii ale fetusului. va furniza 8 la sută din reşou electric pentru încăl­
— Ce ne puteţi spune de­ lui de producţie în condi­ Şi iarăşi zic, ca o ultimă problemă. Dacă ne gîndim bi­ pozion, la Vieha, consacrat necesarul lui Washington zit. Sesizate, organele I.R.E.
spre modul cum va fi or­ ţiile unei eficienţe econo­ ne, Ciuşcă ne-a mîncat întreaga cotă de încredere pe care acestei maladii, s-a vorbit Cîrtiţa mecanică Gas Light începînd din pri­ Deva i-au încheiat un pro-
ganizată munca în toate mice sporite ne va permite i-am acordat-o cînd a venit la noi. Aici, în sală sînteţi despre posibilitatea depistă­ măvara anului 1975. ces-verbal de contravenţie,
sectoarele de producţie, a- ca şi în continuare să ne mai mulţi oameni care aveţi maşini, autoturisme, adică. Ce rii timpurii a bolii, pe ba­ La Niirnberg a fost ex­ Firma Atlantic Richfield calculîndu-i-se energia con­
vînd în vedere că o bună achităm cu cinste de sarci­ faceţi, tovarăşi, cînd vi s-a terininat cota de benzină ? Ce za unui examen biochimic perimentată recent o ma­ va furniza cantitatea de sumată pe trei ani în urmă.
3
parte din sporul de pro­ nile pe care le avem de în­ faceţi ? Staţi, nu ? Ei bine, Ciuşcă nu stă, continuă să con­ de urină. La acest simpo­ şină de săpat cu ajutorul cca 1 600 m /zi de nafta. Acum trebuie să plătească
ducţie preconizat pentru a- făptuit. Colectivele noastre sume. zion s-a .vorbit, de aseme­ căreia pot fi pozate ţevi In prezent, în S.U.A. sînt suma de 972 lei. Aviz ama­
cest an va fi realizat pe de muncă sînt hotărîte să Şi iarăşi zic, adică nu mai zic, numai întreb : ce fa­ nea, pentru ' prima dată de­ de canalizare cu diametrul în fază de proiect sau de torilor.
seama creşterii productivi­ traducă zi de zi în fapt în­ cem cu astfel de consumuri ? spre eventualitatea ca hor­ de 3 m. Doborînd toate re­ construcţie 30 de uzine de
tăţii muncii. treg programul de măsuri Mulţumesc de ascultare ! monii, care '' influenţează cordurile de mărime din gaze combustibile de substi­
— Extindem cu priorita­ preconizat pentru acest an. metabolismul glucidelor, să sectorul canalizării în tuţie. PROCESE © Aurel Mol-
CORNEL ARMEANU
dovan, de la I.C.M. Sime­
ria, a fost condamnat de
către Judecătoria Deva, în
7 ianuarie, la un an şi 3
luni închisoare pentru furt
din avutul obştesc. © In a-
ceeaşi zi, pentru acelaşi de­
lict, Judecătoria Deva a
condamnat la 6 luni închi­
soare şi pe Teofil Bretotean,
In ultimii doi ani de liceu, priri într-un timp şi doi joc organizat încă din pri­ spaţiul de care dispunem şi ^ elev la Şcoala de şoferi
conţinutul lecţiilor păstrează timpi ; conducerea mingii ; Iniţierea elevilor in practicarea mele lecţii sînt necesare a de cunoştinţele elevilor. In i profesionişti din llia. © Pen­
în continuare caracterul de pasarea mingii cu una şi cu se face următoarele : echipe­ cadrul lecţiilor cu teme corn- J tru furt calificat din avutul
pregătire fizică generală, dar ambele mîini (piept, de sus, le (de culori diferite), aşeza­ binate este bine a se avea \ obştesc, Sabin Găldean „a
accentul cade asupra stăpî- umăr, cu pămîntul) ; întoar­ te pe două linii, fiecare mar­ în vedere ca una din ele să l primit" de la Judecătoria
nirii temeinice a acţiunilor cerea (pivotul). locului de baschet chează adversarul din faţă ; fie de învăţare şi cealaltă ,’ Deva un an şi 4 luni în­
motrice globale din diferite In cazul în care profesorul se interzice alergarea cu de repetare. i chisoare. Fiecăruia, după
sporturi, sau, cînd condiţii­ recurge mai puţin la mij­ mingea în mînă (regula paşi­ De asemenea, se va mai ^ „merite".
le permit, practicarea pro- loacele specifice jocului de peri sportive multiforme. prinderea motrică „generală" ţului echilibrului, a capacită­ lor aplicată cu multă îngă­ avea în vedere şi modul de i
priu-zisă a sportului respec­ baschet, bagajul de deprin­ Sînt încă mulţi specialişti de aruncare şi prindere ? ţii de coordonare, a simţu­ duinţă la început); se in­ îmbinare a temelor care *
tiv (gimnastică, atletism sau deri specializate este mai re­ care sînt pentru menţinerea Referindu-mă la titlul arti­ lui ritmului, a dezvoltării terzice contactul cu adversa­ trebuie să fie cît mai raţio- i ULTIMA ORĂ © Unde să
joc sportiv). Avînd în vede­ dus, iar iniţierea în baschet exerciţiilor fizice cu caracter colului de faţă, aş dori să personalităţii elevilor, a spi­ rul (nu-1 împinge, nu-1 ata­ nai, căutîndu-se astfel să se , mai facem acum baie ?,
re că pînă la aceste clase (în ultimii doi ani) se va fa­ general, în care deprinderile precizez de la început ce ritului de lucru în colectiv ca dur) ; foloseşte cît mai înlăture posibilitatea de in- 1 continuă să se întrebe nu­
profesorul foloseşte mijloace ce mai greoi. Aceasta va so­ motrice şi priceperile să nu sarcini revin învăţării jocu­ etc. puţin driblingul (cîteva bă­ terferare a deprinderilor ^ meroşi locuitori din oraşul
multilaterale (din gimnasti­ licita în prealabil însuşirea tăi şi apoi pasează, cînd eşti (transferul negativ) cît şi an- i Orăştie. Vechea baie popu­
că, atletism • şi jocuri). atît mecanismelor de bază (fază liber spre coş poţi dribla grenarea în efort a aceloraşi J lară a fost stricată, iar cea
nouă nu este încă gata. Pe
pentru pregătirea fizică ge­ rudimentară) pentru fiecare mai mult). segmente sau lanţuri muscu- \ bună dreptate, în această
nerală a elevilor, cît şi pen­ procedeu în parte. Privind Tribuna profesorului de spori Privind repartizarea pe lec­ lare. De exemplu, se vor e- t situaţie, la întrebarea de
tru formarea de priceperi învăţarea jocului de baschet ţii a conţinutului minimal vita următoarele combinftri , mai sus se aşteaptă un răs­
şi deprinderi de mişcare, e- de către elevii din ultimii al jocului de baschet preci­ de teme : a) săritura în Iun- ) puns prompt şi concret din
levii respectivi se familiari­ doi ani aş dori să se înţe­ zez că el poate îmbrăca do­ gime şi aruncarea la coş l partea Consiliului popular
zează cu o serie de elemen­ leagă şi să se reţină că a- fie orientate, să nu aibă şi lui de baschet (iniţierii) în Conţinutul lecţiilor în ul­ uă forme : a) îmbinarea te-* din dribling ; b) aruncarea i orăşenesc Orăştie. Mai ales
te şi procedee tehnice din ceasta presupune introduce­ un conţinut tehnico-tactic cadrul lecţiilor de educaţie timii doi ani de liceu este melor de baschet cu alte te­ greutăţii şi pasa de la umăr 1 că la această rubrică, în
jocul de baschet. rea treptată a practicării sportiv, dar trebuie să ară­ fizică. determinat de finalitatea pe me din domeniul gimnasticii cu o mînă. I ziarul nostru nr. 5839, era
Presupunînd că profesorul jocurilor sportive — respec­ tăm că în etapa actuală dez­ 1. învăţarea principalelor care trebuie să o aibă fieca­ şi atletismului ; b) teme nu­ Precizez că în cadrul aces- i vizată slaba preocupare
re an în parte, de minimul
procedează pentru toate de­ tiv a jocului de baschet — voltarea fizică a calităţilor elemente tehnico-tactice (sub de cunoştinţe tehnico-tactice mai din jocul de baschet. tor lecţii de iniţiere se va , pentru darea în folosinţă a
Referitor la tipul de lecţii cu
şi deprinderilor motrice de
prinderile motrice în acest în procesul de educaţie fizi­ formă de acţiuni de joc). şi de regulament (regulile ce sarcini din sporturi diferite pune accent, pe cît este po- i noii băi. Nu este nevoie de
gen, elevii vor avea deja în­ că. Nu este vorba de o spe­ bază se pot educa (instala), 2. Educarea calităţilor mo­ se respectă în joc). In stabi­ ele se pot organiza tot sub sibil. şi pe corectitudinea de- ţ promisiuni, ci de măsuri e .
suşit un minimum de deprin­ cializare în baschet, ci de dezvolta şi perfecţiona direct trice de bază specifice (vite­ lirea minimului de cunoş­ două forme : fie că se parcurg prinderilor tehnico-tactice. ţ nergice.
în procesul de instruire spor­
deri specifice jocului de bas­ iniţiere, de creşterea ponde­ tivă multiformă, în procesul ză, forţă, rezistenţă, îndemî- tinţe, deprinderi şi priceperi consecutiv, cu întreg colecti­
chet. Concretizat, acest mi- rii instruirii sportive multi­ folosirii mijloacelor tehnice nare). specifice jocului de baschet vul, cele două forme : fie Prof. STELIAN POPESCU ţ REPORTER
nimum trebuie să cuprindă laterale (multiforme), care specifice diferitelor sporturi 3. Perfecţionarea deprinde­ se vor avea în vedere condi­ că se lucrează pe două ate­ N.R. Menţionăm că „Tri- \
următoarele: poziţia funda­ lărgeşte şi îmbunătăţeşte rilor şi priceperilor de ba­ ţiile materiale (sală, teren, liere (grupe alternativ, fie­ buna profesorului de sport" l
mentală ; deplasare prin pas conţinutul de bază al educa­ (respectiv şi din jocuri). ză (mers, alergare, săritură număr de panouri şi mingi), care sarcină de lecţie. Ale­ este deschisă tuturor cadre- /
adăugat şi alergare laterală ; ţiei fizice şcolare. Oare, pasarea şi aruncarea etc.). cît şi cunoştinţele anterioare gerea uneia sau alteia din lor didactice de specialitate 1
sărituri pa 1 şi 2 picioare ; Societatea modernă solicită la coş prin diferitele lor 4. Perfecţionarea simţului ale elevilor. formele prezentate depinde din judeţ. Aşteptăm, deci, şi ^
joc de braţe şi picioare ; o- aceste cunoştinţe şi price- procedee nu implică şi de- de orientare în spaţiu, a sim- Pentru desfăşurarea unui de condiţiile materiale, de alte opinii.