Page 25 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari din toate fărlle, unifi«vă I

Obiective majore în agricultură

In întreaga ţară continuă, vede creşterea atit a efec­
concomitent cu lucrările tivelor de animale cit şi a
pregătitoare pentru mun­ producţiei animale.
cile agricole de primăvară, Indicatorii de plan sînt
dezbaterea planurilor de corelaţi cu dezvoltarea
producţie pe noul an şi în continuare a bazei teh-
elaborarea de măsuri pe nico-materiale, cu perfec­
unităţi şi ferme în vede­ ţionarea formelor de coin­
rea obţinerii unor rezultate teresare şi sporirea numă­
superioare în toate ra­ rului de ingineri-tehnicieni.
murile şi sectoarele de Statul alocă in acest an a-
■activitate din agrilcultură. griculturii investiţii care
Indicatorii de plan pe acest însumează 16.4 miliarde lei
an prevăd o creştere a la care se adaugă cele ale
producţiei globale agricole cooperativelor agricole din
cu 21,5 la sută faţă de fondurile proprii de dez­
realizările anului precedent. voltare. Aceste sume sînt
Una din principalele sar­ orientate îndeosebi pen­
ANUL XXVI Nr. 5 908 JOI 10 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI cini ale planului de stat, tru continuarea lucră­
de îndeplinirea căreia de­ rilor de îmbunătăţiri
pinde în mare măsură în­ funciare. construirea de
tregul program de dezvol­ complexe de creştere şi
T" tare a agriculturii, o re­ îngrăşarc a animalelor, de
prezintă obţinerea unei re­ fabrici de nutreţuri com­
Deziderate esenţiale pe agenda de lucru colte de 18.4 milioane tone binate, extinderea planta­
cereale, din care peste ţiilor vitipomicole, precum
şi pentru dotarea agricul­
10 000 000 tone porumb. turii cu noi tractoare şi
a forumurilor muncitoreşti In zootehnie, planul pre­ maşini.

R[ALIIA«A Li fii ML OL LfiCILNTĂ Noi resurse energetice în circuitul economic

V
In industria extractivă se ne de cărbune pe an. De
desfăşoară importante ac­ asemenea, se efectuează lib­
ţiuni
asigure
să
menite
\ CDLSTEH1A APIRTOLUI U exploatarea raţională a ză­ erări de deschidere a noi
exploatări în cunoscutul ba­
cămintelor existente, i- zin corbonifer al ţării —
dentificarea şi atragerea în Valea Jiului. Noul zăcămînt
circuitul economic a noi
de cărbune descoperit la
l ACCELERAT II ti resurse de combustibil şi Schitu Goleşti va fi com­
plet explorat, realizîndu-se
minereuri. Astfel, a fost
intensificat ritmul de lucru lucrări miniere care să
la noile cariere de lignit permită punerea în funcţiu-
Anul jubiliar 1974, pe care zime căile şl modalităţile op­ baterilor, precum şi al dări­ din Oltenia şi a început des­ une a unei mine-pilot. Sînt.
l-am început sub cele mai time de mobilizare şi valori­ lor de seamă , şi planurilor de chiderea unor exploatări de în curs de definitivare cer­
Abia sosite din carieră, bune auspicii, este marcat în ficare a tuturor surselor de măsuri adoptate in cadrul a-
blocurile de marmură fac o mică capacitate. Tot în cetările şi studiile pentru,
haltă în depozit, înainte de a economie în aceste zile de care dispun în vederea reali­ dunârilor generale trebuie acest bazin urmează, ca în deschiderea carierelor de
lua drumul prelucrării în un eveniment de seamă: des­ zării la înalt nivel de eficien­ să-l constituie crearea celor curînd, să fie date produc­ şisturi bituminoase care
secţiile întreprinderii „Mar­ făşurarea adunărilor genera­ ţă a sarcinilor, pentru creş­ mai bune condiţii de reali­
mura" Simeria. ţiei unităţile miniere Rovi- vor asigura combustibilul,
le ale oamenilor muncii din terea aportului fiecărei uni­ zare şi depăşire a sarcinilor nari-Est şi Peşteana, pre­
unităţile socialiste de stat. tăţi la progresul accelerat ce revin fiecărei unităţi pe cum şi o exploatare în ba­ necesar pentru viitoarea,
Desfăşurate sub semnul al economie!. 1974, orientind eforturile spre zinul Jilţ, de unde se vor centrală electrică din zona
De aici, din hala caninelor termocentralei de la întreprin­
angajării plenare a poporu­ folosirea deplină a potenţia­ derea „Victoria" Citlan, porneşte abur, energie şi apă spre sec­ extrage cîteva milioane to­ Anina.
lui la îndeplinirea planului lului material şi uman de ţiile de bază. Foto : V. ON'OIU
Primele cantităţi cincinal înainte de termen, a- care dispun.
dunările generale ale oame­ In întreprinderile industria­
nilor muncii — largi şl auten­
de laminate tice forumuri muncitoreşti de Adunările cu deosebire cele din mi­
le,
chimie, pro­
siderurgie,
nerit,
conducere a vieţii economico- ducţia materialelor de con­ ZILNIC 100 TONE FONTA PESTE PLAN
la export sociale — sînt chemate să a- generale strucţii şl forestieră, industria
Co­
HUNEDOARA.
nalizeze cu exigenţă şi com­ uşoară şl locală, dezbaterile In comuna Vaţa de Jos lectivele celor două toare cu materii pri­ timp şi Încadrarea In
şi oamenilor muncii
normele
şt
a
me
planificate
materiale,
de
Concomitent cu strădanii­ bativitate modul în care s-au pe marginea dărilor de sea­ secţii de furnale de la funcţionare Intensivă, consumului de cocs.
le depuse pentru sporirea realizat sarcinile de plan mă, propunerile şi măsurile Hunedoara au Începui fără deranjamente a Succesul furnaliştilor
producţiei şi îmbunătăţirea angajamentele în anul hotă- adoptate vor avea cu prio­ noul an cu hotărîrea agregatelor. Ca urma­ din primele zile ale a-
a
re, de la începutul a-
ritmic
de
realiza
calităţii metalului, lumină­ rîtor al cincinalului, să dez­ ritate în vedere folosirea In­ Se acţionează cu hotărire prevederile planului, nulul şl plnă acum, nulul reprezintă un
important
element
de
torii hunedoreni manifestă bată cu responsabilitate şi In acest context, oamenii tegrală a capacităţilor şi su­ utllizlnd cu Indici su­ furnaliştii au produs certitudine pentru rea­
de
preocupări deosebite ca competenţă prevederile ce re­ muncii din economia judeţu­ prafeţelor de producţie, atin­ periori capacităţile acest în fiecare zl peste lizarea angajamentului
producţie.
In
încă din primele zile ale vin colectivelor de muncă din lui nostru, în dubla lor calita­ gerea la timp a parametri­ scop s-au luat din prevederi mai bine de de a produce peste
acestui an producţia pen­ planul naţional unic de dez­ te de proprietari şi producă­ lor proiectaţi, exploatarea, în­ pentru îndeplinirea planului thnp măsuri de apro­ 100 tone fontă. Dc plan, In acest an,
tru export să fie realiza­ voltare economică şl socială tori, trebuie să evalueze în treţinerea şi repararea cores­ vizionare corespunză­ menţionat tn acelaşi 15 800 tone de fontă.
tă şi livrată exemplar. pe 1974. punzătoare a maşinilor şi uti­
spirit
ac­
Urmare a acestor preo­ Coordonatele fundamentale tivitatea critic realizările din modul lajelor, perfecţionarea fluxuri­ de contractări şi
trecut,
anului
cupări, în primele zile din ale adunărilor generale le cum organele colective de lor tehnologice şi a organi­
1974 s-au expediat benefi­ constituie sarcinile şi indica­ conducere s-au preocupat de zării muncii, introducerea in
ciarilor externi peste 3 000 ţiile izvorite din cuvîntarea producţie a progresului teh­ Să simţi meru necesitatea
tone laminate, îndeosebi tovarăşului Nicolae Ceauşescu asigurarea condiţiilor necesa­ In anul trecut, Consiliul popular al co­
re realizării planului şi anga­
profile grele şi uşoare. la plenara din noiembrie 1973 nic, generalizarea experienţei munei Vaţa de Jos a reuşit să reali­
Toate comenzile au fost a C.C. al P.C.R. şi Consiliu­ jamentelor pe anul 1973, ac­ Ing. ŞTEFAN CORNEA zeze şi chiar să depăşească indicatorii
onorate prompt, Ia înalt lui Suprem al Dezvoltării Eco- tivitatea desfăşurată de comi­ de plan la contractări şi achiziţii. Astfel, autopertecţionării
nivel calitativ. Muncind nomcie şi Sociale a României. tetele oamenilor muncii, con­ vicepreşedinte datorită acţiunilor susţinute iniţiate de
în continuare în acest mod, In lumina acestui document siliile de control muncitoresc ai Consiliului judeţean consiliul popular, cu sprijinul comitetu­
pe
re­
domenii,
laminatorii sînt hotărîţi să de majoră însemnătate pen- , şi comisiile propunerilor făcute de control muncitoresc lui comunal de partid, de ceilalţi factori „îndeplinirea sarcinilor tot mai lectivului de aici, prin invenţiile
zolvarea
îndeplinească integral sar­ tru orientarea dezvoltării eco­ a activităţii economice de răspundere din sate, s-au contractat complexe pe care le ridică etapa şi inovaţiile lor, economii în va­
cinile de export ce le de salariaţi şi preocuparea în plus 30 capete bovine adulte şi construirii societăţii socialiste mul­ loare de peste un milion şi ju­
pentru
îndeplinirea
contrac­
| revin pe 1974, care sînt nomiei naţionale în acest an, şl sociale 20 capete porcine. „Am căutat să în­ tilateral dezvoltate cere în mod mătate.
! majorate faţă de realizări- colectivele din întreprinderi telor colective de muncă. deplinim-vu răspundere aceşti indicatori' imperios ca fiecare membru de Redacţia : Care e mobilul acelui
■ le anului trecut. trebuie să dezbată în profun­ Centrul de greutate al dez­ (Continuare în pag. a 2-a) importanţi, earâ fac parte integrantă din partid, toţi comuniştii, în special neastîmpăr ce vă însoţeşte în că­
planul de dezvoltare economico-socială a cei aparţihînd generaţiei tinere, utarea noului, a continuei perfec­
comunei — ne spunea primarul comu­ să-şi perfecţioneze necontenit pre­ ţionări profesionale ? Cum expli­
nei, Aron Medrea,
gătirea de specialitate, competenţa caţi dorinţa dumneavoastră conti­
— Cum acţionaţi pentru ca planul de profesională, să depună eforturi nuă de a aduce îmbunătăţiri pro­
contractări şi achiziţii. pe 1974 să fie în­ neslăbite pentru a-şi însuşi tot ce cesului de producţie ?
tn anul măreţelor evenimente: a XXX-a aniversare a Eliberări? şi Congresul ai Xl-lea al P.C.R. deplinit în condiţii la fel de bune ? este nou şi înain­ Gavrilă Budiu :
— De doi ani s-a încetăţenit la noi tat..Incorpora­ Programul de educaţie Niciodată nu te
poţi mulţumi cu
MUNCÂ RODNICĂ, EFICIENTA, LA obiceiul ca fiecare sarcină pe care o are rea acestor atri- ■ socialistă în acţiune ce există, mai
de rezolvat consiliul popular să fie a-
bute în activitatea
dusă la cunoştinţa locuitorilor. Aşa am creatoare a mem­ cu seamă cînd
procedat şi cu aceşti indicatori. După brilor de partid te izbeşti de pro­
COTE ÎNALTE DE RESPONSABILITATE definitivarea planului de contractări şi — trăsături sintetizate in Proiectul bleme care vezi că-ţi îngreunează
achiziţii, sarcinile le-am repartizat pe lo­
de norme • ale vieţii şi muncii co­
munca. La noi, la turnătorie, de
calităţi şi circumscripţii electorale, ţi- muniştilor, ale eticii şi echităţii exemplu, cuptorul cu flacără nu
nînd evident cont de posibilităţile reale socialiste — va da contururi noi dădea randamentul scontat prin
SI DĂRUIRE MUNCITOREASCĂ ale fiecărui sat în parte. Locuitorii noş­ profilului profesional şi moral al proiect. Cum puteam sta liniştiţi ?
tri ştiu ce avantaje au dacă-şi aduc a-
omului societăţii noastre. Felul în
O săptămînă întreagă m-am fră-
portul la sporirea fondului de stat de care aceste cerinţe sînt însuşite de mîntat şi n-am avut linişte pînă
produse agroalimentare. In cadrul adu­ către membrii de partid a consti­ n-am găsit soluţionarea prin bolţi
Lucrătorii din cadrul în­ — Masa lemnoasă dată nărilor săteşti, desfăşurate cu diverse tuit tema unei fructuoase dezbateri demontabile. Tot anul trecut am
Un obiectiv central la I.C. Orăştie treprinderii forestiere de în exploatare va fi judicios prilejuri, am popularizat aproape de fie­ la masa rotundă, organizată la întîmpinat nişte greutăţi la unele
exploatare şi transport De­ gospodărită, prin îmbu­ care dată toate legile şi hotărîrile recen­ I.V. Călan, la care au participat piese turnate pentru maşini-unelte.
va depun în aceste zile e- nătăţirea sortării şi contro­ te care-i stimulează pe crescătorii de a- Dumitru Mihai — maistru, Alexan­ împreună cu Mihai Knebel şi cu
lul supradimensionărilor la
Sporirea gradului de folosire forturi stăruitoare pentru lemnul rotund pentru in­ nimale. Cunoscînd că aceasta este o în­ dru Nista'— electrician, Vidu Agli- inginerul Dumitru Solduban, ne-am
ceru — inginer, Constantin Pinza-
realizarea optimă a sarci­
datorire de onoare, comuniştii şi depu-
Selecţionarea
dustrializare.
nilor de plan. Pentru a-
maistru. Cinci dintre acei neobo­
eeasta, anul forestier a fost lobdelor şi a lemnului sub­ N. PANAITESCU ru — lăcătuş, Gavrilă Budiu — Masă rotundă realizată de
LUCIA LICIU
pregătit In mod judicios, ţire rotund destinat pentru siţi căutători ai noului din uzină,
a capacităţilor de producţie s-au luat din timp măsuri utilizări industriale se va (Continuare in pag. a 2-a) care, ÎTi anul trecut, au adus co- (Continuare In pag. a 2-a)
face în aşa fel, ca în 1974
corespunzătoare, iniţiindu-se
la sectoarele de exploatare să avem posibilitatea să
Industria modernă se bazează pe dezvoltarea ca­
pacităţilor de producţie, folosirea cu randamente
mari a fondurilor fixe din unităţile industriale so­ Din fiecare parchet forestier
cialiste. Punerea în funcţiune în acest an a 450 de
capacităţi de producţie importante, creşterea într-un îngrăşăminte
ritm de 16,7 la sută a producţiei industriale, faptul Gît mai multă masă lemnoasă
că două treimi din sporul producţiei industriale tre­
buie obţinut pe baza capacităţilor de producţie e- transportate
xistente — constituie doar cîteva argumente care
pledează în favoarea intensificării preocupării co­ şi transport largi consultări realizăm în plus faţă de a-
nul trecut 1 500 mc lemn
lectivelor de muncă pentru folosirea intensivă şi ex­ cu muncitorii şi cadrele de de fag pentru celuloză şi in cimp
tensivă a maşinilor şi utilajelor. Specialiştii au cal­ specialişti, în scopul stabi­ 24 000 mc lemn pentru di­
lirii soluţiilor de perfecţio­
culat că sporirea cu numai un procent a gradului ferite prelucrări industria­
de folosire a capacităţilor de producţie conduce la nare a activităţii. Un loc le. Transportarea îngrăşă­
obţinerea unei producţii suplimentare de circa 5 mi­ central îl ocupă în actuala mintelor naturale în cîmp
liarde lei. Am căutat, recent, să id_entificăm cîteva etapă problema mecaniză­ — Puteţi să ne daţi cî­ şi administrarea lor pe te­
din acţiunile ce se înscriu în această direcţie la în­ rii lucrărilor de exploatare teva exemple în acest sens ? renurile destinate culturi­
a masei lemnoase. Amănun­
treprinderea ,,Chimica" Orăştie. te despre preocupările pre­ — Recoltatul se va reali­ lor de primăvară a stat în
— Noi am calculat că mărirea coeficientului de u- za în procent de 99 la sută atenţia conducerii coope­
tilizare cu unu la sută pe an a maşinilor şi utilaje­ zente şi viitoare ale fores­ mecanizat, colectatul me­ rativei şi a specialiştilor,
lor din secţia maso plastice echivalează cu o pro­ tierilor din judeţul nostru, canic va creşte cu 160 mii luîndu-se măsuri corespun­
ducţie suplimentară de circa 3 milioane lei, iar la menite să contribuie la re­ tone kilometrice. zătoare în acest scop.
secţia sculărie şi piese de schimb, de circa 800 000 alizarea exemplară a sarci­ — In unele parchete fo­ Mecanizatorii Remus
nilor de plan am aflat din
lei _ ne-a declarat ing. Gheorghe Vaier, directorul discuţia purtată cu ing. restiere s-a experimentat Bolea, Titi Burza, lucrînd
întreprinderii. Corneîiu Fulga, directorul cu succes încă din anul cu două remorci şi Tibe-
Care sînt indicii de utilizare înregistraţi, care sînt trecut o metodă de exploa­
cauzele care au împiedicat creşterea lor, care sînt întreprinderii. tare a arborilor cu corona­ riu Stăniş, cu un greifer,
— Valorificarea superioa­
posibilităţile reale din acest domeniu ale întreprin­ ment, care s-a dovedit de­ au încărcat şi transportat
derii, cum vor fi abordate acestea pe viitor — iată, ră a masei lemnoase re­ osebit de eficientă. Ce ne 800 tone îngrăşăminte na­
prezintă una din preocupă­
un „pachet" de întrebări declanşate automat în ur­ rile centrale înscrise pe a- turale, cu care s-au ferti­
ma primelor relatări ale directorului unităţii. Pen- Discuţie consemnată de
genda de lucru a forestie­ lizat terenurile destinate
MARIN NEGOIŢA rilor. Ce măsuri concrete C. DUMITRU culturii cartofului şi sfe­
s-au preconizat în acest clei de zahăr. C.S. Hunedoara. Echipa de lăcătuşi ghidaje, condusă de comunistul Pădureanu Gheorghe
(Continuare in pag. a 2-a) sens ? (Continuare in pag. a 2-a) de la laminorul de sirmă, se remarcă prlntr-o activitate deosebită şi dc înaltă precizie iu
pregătirea armăturilor pentru un nou profil. Foto : N. NEGRU
SCHIJELE za, întîlniroa activului Peşteniţa, Poieni, Crlva, îmi. o,....... ■«. m, sectorul I Musarlu, de sistenţa, in mare parte VREMEA
U.T.C. de la întreprinde­
la I.M. Barza, a început
DE SISTEMATIZARE rea minieră din localitate ştel, Răchitova şi altele activitatea pe acest an tineri muncitori în între­
prinderile
oraş,
din
din această zonă, mulţu­
fac
IN DEZBATERE cu activişti de partid şi mesc şi pe această cale depăşindu-şi sarcinile zil­ popas în diferite localităţi Pentru 24 ore
conducători de unităţi e- partidului pentru bucuria DE LA nice cu 15-18 la sută, pa­ — centre urbane şl turis­
După cum se ştie, cî­ conomice. Cu acest prilej, ce le-a făcut-o dc a pu­ ralel cu recuperarea unor tice —, ale ţării. De cu-
teva localităţi rurale din Nicolae Pantea, secretarul tea avea şi ei televizoare cantităţi mari dc mate­ rind popasul cu ajutorul Vremea se menţine în­
judeţul nostru vor deveni comitetului (Ie partid de în case. Prima emisiune riale. De semnalat că pe diapozitivelor s-a făcut ia chisă, cu cerul noros. Lo­
în următorii ani centre la I.M. Barza, şi ing. Ni­ văzută la televizoarele 1973, echipa lui Grigoriu Bucureşti, Braşov şi Con­ cal vor cădea precipitaţii
social-eeonomice cu carac­ colae Lungu, directorul noastre a fost programul a recuperat 720 ml de şi­ stanţa. sub formă de ninsoare,
ter urban, de polarizare tehnic al întreprinderii, de revelion, în cadrul că­ O ZI nă şi 210 traverse de mi­ lapoviţă şi ploaie. Vîntul
intercomunală. Printre ele au arătat sarcinile de ruia a fost ascultata nă, ceea ce înseamnă un va sufla moderat cu u-
se numără Sarmizegetusa producţie ce revin unită­ cuvîntarea tovarăşului succes „de ia un an la nele intensificări locale,
şi Pui. Schiţele de siste­ ţii miniere în 1974, pre­ Nicolae Ceauşescu, rostită altul" obţinut prin stră­ DORIJI SA MERGEŢI din sud şi sud-vest. Tem­
matizare ale acestora sînţ cum şi măsurile politico- cu prilejul Anului nou. danii zilnice. peraturile vor fi cuprinse
gata. Urmează ca sîmhătă organizatorice ce se cer a De atunci urmărim zi de IN EXCURSIE? noaptea, între minus 4 şl
— la Pui — şi duminică fi întreprinse pentru în­ zi programele Ia televizor. LA POPAS IN... zero grade, iar ziua între
— la Sarmizegetusa — a- făptuirea lor. Aceasta o putem face du­ minus un grad şi 4 grade.
eeste schiţe să se pună în pă ce a fost instalat un DIAPOZITIVE Dacă da, vă informăm Ceaţă locală.
dezbaterea publică a cetă­ SĂTENII ÎN FAŢA releu de televiziune in că s-au primit locurile
ţenilor, penlru a li se da „Ţara Haţegului". Sub genericul „Să ne
un contur final. MICULUI ECRAN cunoaştem patria", biblio- pentru excursii peste ho­ Pentru următoarele
VALORI RECUPERATE • ■‘ca Clubului sindicatelor tare, In ţările socialiste,
DIALOG CU TINERII Corespondentul nostru, ALTA din Simeria a deschis ac­ pentru trimestrul I din a- două zile
Gheorghe Ursu, din satul Echipa de mineri con­ ţiunile de culturalizare cest an. Informaţii deta­
Sub această denumire a Peşteniţa, ne-a trimis o dusă dc Victor Grigoriu, din acest an sub o nouă Vreme schimbătoare, cu
avut loc, marţi, la clubul scrisoare plină de bucu­ care acţionează într-un a- şi eficientă formă. Cu a- liate la filialele D.J.T. din cerul noros. Precipitaţii
muncitoresc din Gurabar- rie. „Locuitorii satelor bataj al orizontului -150 jutornl diapozitivelor, a- judeţ. locale.
L i