Page 26 - Drumul_socialismului_1974_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 908 © JOI 10 IANUARIE 1974

înalt nivel de efnntă I llDiim 11125-1

MMI 1IK1MMI III
*
a sarcinilor, creşterea aporti Pentru pionierii hunedo- bui să acţioneze eu mai nifestări cultural-artistice,
sportdv-turistice şi de pre­
multă fermitate, prin mij­
reni, ca şi pentru pionierii
întregii ţări, 1974 este anul loace specifice, pentru ca gătire a pionierilor pentru
unor evenimente cu adînci fiecare grupă, detaşament apărarea patriei, cu etape
pe unităţi (31 III — 20 IV
unitate să devină un colec­
semnificaţii în viaţa po­
progresul accelerat al economiei porului şi al Xl-lea al tiv puternic, care să promo­ 1974), muncipii, oraşe (20-28
organizaţiei
:
IV 1974) şi la nivel de ju­
hărnicia,
continuu
veze
Congresul
deţ (17 VI 1974). De aseme­
cinstea şi demnitatea, dra­
P.C.R., a XXX-a aniversa­
re a Eliberării patriei şi gostea neţărmurită faţă de nea, toate unităţile de pio­
cea de-a 25-a aniversare a partid, patrie şi popor. nieri vor fi antrenate în al­
(Urmare din pag. 1) întreprinderilor, dar mai cu furilor, unităţile do cercetare creării primelor detaşamen­ O atenţie deosebită tre­ cătuirea monografiilor uni­
seamă In ateliere, secţii, u- şl proiectare - unde colecti­ te de pionieri. buie acordată pregătirii şi tăţilor şi în concursul de
zine, fabrici, exploatări, şan­ vele sînt chemate să caute Aniversarea acestor eve­ primirii în organizaţie a creaţie literară „Douăzeci
pozitive şi a iniţiativelor valo­ şi cinci de primăveri" (ver­
roase. tiere şl alte unităţi subordo­ soluţii eficiente de optimizare nimente trebuie să consti­ şcolarilor, a „generaţiei suri şi proză).
Prioritatea in analiză şl nate, adunările îşi vor pro­ a activităţii, de ridicare a a- tuie un prilej de ridicare celei de a 25-a aniversări", Numeroase vor fi şi ma­
dezbateri trebuie acordată la­ pune să analizeze şi să sta­ cesteia la nivelul exigenţelor a întregii munci de educa­ în aşa fel îneît procentul nifestările expoziţionale de­
turilor calitative ale activităţii, bilească soluţii concrete în actuale. ţie la cel mai înalt nivel, de cuprindere în organiza­ dicate aniversării organiza­
creşterii eficienţei economice. scopul reducerii consumurilor Un capitol esenţial al adu­ .de puternică mobilizare şi ţie . să depăşească 98 la ţiei, întîmpinării marilor e-
In acest domeniu fundamen­ specifice de materii prime şl nărilor generale ale oameni­ afirmare a pionieriei hune- sută. venimente ale anului.
tal al producţiei anului 1974 materiale, combustibili şl e- lor muncii il constituie stabi­ dorene. Este anul în care Iniţiativa hunedoreană Astfel, la nivelul munici­
se vor avea in vedere proble­ nergie, lichidarea risipei, întă­ lirea angajamentelor fiecărui toate eforturile comandan- „In fiecare zi din viaţa de
mele privind ridicarea nivelu­ rirea spiritului gospodăresc. colectiv, ca răspuns la che­ ţilor-instructori, ale tuturor pionier cît mai multe fapte piilor şi oraşelor, ca şi la
nivel de judeţ vor fi orga­
lui calitativ al produselor, a- Pe acelaşi plan al priori­ mările lansata de către uni­ educatorilor trebuie în­ demne de viitori comu­ nizate, în preajma zilei de
ceasta Impunîndu-se ca o tăţilor se situează probleme­ tăţi din toate ramurile eco­ dreptate înspre ridicarea nişti" va trebui să dove­ 30 aprilie, expoziţii de al­
îndatorire de prim ordin a le exportului. Asigurarea fon­ nomiei, In marea întrecere nivelului de conştiinţă al dească noi valenţe educa­ bume şi monografii, de artă
fiecărui muncitor, specialist dului de marfă, derularea rit­ închinată celor două mari e- pionierilor, înspre conştien­ tive, noi dimensiuni, să plastică şi fotografii artis­
sau cadru de conducere. In mică a acesteia spre benefi­ venimente din acest an — tizarea, la fiecare pionier includă toate celelalte ini­
acest scop se vor stabili pro­ ciarii externi, creşterea com­ cea de-a XXX-a aniversare a şi şcolar, a sarcinilor ce le ţiative şi acţiuni ale pio­ tice, de afişe executate de
pionieri în cinstea aniver­
grame de măsuri In vederea petitivităţii produselor şl va­ eliberării patriei şi Congre­ revin din hotărîrea Ple­ nierilor din judeţ, pentru
ridicării parametrilor tehnlco- lorificarea avantajoasă a a- sul al Xl-lea al P.C.R. Anga­ narei C.C. al P.C.R. din a răspunde cu adevărat ce­ sării organizaţiei, de lucrări
funcţionali al produselor şl a- cestora pe piaţa externă, jamentele trebuie să sinteti­ 18—19 iunie 1973 privind rinţelor educative ale orga­ executate în cadrul con­
simllarea de produse noi. Cu concomitent cu diminuarea zeze contribuţia pe care fle­ dezvoltarea şi perfecţiona­ nizaţiei pionierilor, pentru cursului de creaţie tehnică
deosebita răspundere se Im­ volumului de importuri şi spo­ care colectiv este hotărit să rea învăţămîntului în R.S. integrarea activităţii pio­ „Minitehnicus". In plus, în
pun a fl abordate aspectele rirea resurselor valutare, con­ o aducă la accelerarea pro­ România, din documentele niereşti în preocupările şi perioada 15—30 aprilie, la
privind amplificarea ritmului stituie teme majore de anali­ gresului economiei naţionale, Îndeplinirea planului de elaborate de cel de-al II- eforturile minerilor şi si- Deva va fi deschisă expo­
de creştere a productivităţii ză şl dezbatere. să reprezinte o dovadă fapti­ lea Forum Naţional al Pio­ derurgiştilor, ale tuturor ziţia jubiliară „Tradiţiile
muncii, pe baza unor măsuri In domeniul Investiţiilor, că a angajării tuturor oame­ contractări şi achiziţii nierilor. oamenilor muncii hunedo- pionieriei în judeţul Hune­
şi acţiuni concrete de organi­ dezbaterile şl măsurile tre­ nilor muncii din judeţul nos­ Anul 1974 trebuie să con­ reni în îndeplinirea înain­ doara".
zare, mecanizare şi automa­ buie să se axeze îndeosebi tru la traducerea în viaţa a (Urmare din pag. 1) stituie pentru pionierii hu- te de termen a planului In toate unităţile de pio­
tizare, folosirea judicioasă a pe crearea condiţiilor de re­ programului partidului, la în­ nedoreni o etapă calitativ cincinal. ~ nieri, în municipii şi oraşe
forţei de muncă, ridicarea ducere a duratelor de execu­ deplinirea cincinalului înainte tatii contractează anual cîte 2-3 capete de anima­ superioară în creşterea spi­ Răspunzînd prin angaja­ vor avea loc adunări fes­
gradului de calificare, respec­ ţie, concentrarea utilajelor şi de termen. le, în special tineret bovin şi porci. Dintre aceş­ ritului combativ, în spori­ mente concrete chemării tive urmate de spectacole
tarea programului de lucru, forţei de muncă pe şantierele Prin întreaga problematică tia, aş am/inti pe Lazăr Gugut, Pascu Triton şi rea intransigenţei faţă de Forumului Naţional al Pio­ cultural-artistice, iar la De­
întărirea ordinii şl disciplinei unde sînt asigurate utilajele supusă dezbaterilor, adunările Aurel Sîscă, din Ocişor, Roman Stana, din Ociu, Ion lipsurile şi neajunsurile din nierilor, purtătorii crava­ va va avea loc o adunare
in muncă. tehnologice pentru montare, generale ale oamenilor mun­ Crepcea, din Brotuna, Andricău Tă'nase, din Vata de Jos, activitatea pionierească. telor roşii cu tricolor din festivă, urmată de un spec­
Măsurile şl propunerile de creşterea gradului de mecani­ cii ce se desfăşoară in aceas­ Octavian Braica, din Tîrnava, Toma Moraru, din Căză- In acest sens, biroul Con­ judeţ vor planta în anul tacol de gală, cu participa­
creştere a eficienţei trebuie zare pe şantiere, aplicarea tă perioadă constituie un nou neşti şi mulţi alţii. In acest an, cei menţionaţi mai sus siliului judeţean al Organi­ 1974 peste 40 000 de pomi, rea celor mai bune forma­
să vizeze soluţionarea unor de soluţii constructive moder­ prilej de afirmare şi adînclre şi alţii au încheiat fiecare contracte pentru livrarea a zaţiei pionierilor îşi va în­ Vor recolta şi valorifica ţii artistice pioniereşti, lau­
probleme Importante cum sînt ne, îmbunătăţirea organizării a democratismului orîndulrii 2 capete tineret bovin şi cîte un porc. drepta eforturile pentru a 50 000 kg plante medicinale, reate ale festivalurilor şi
sporirea producţiei şi a veni­ lucrului, gospodărirea judi­ noastre socialiste, de amplă Datorită spiritului de răspundere cu care s-a acţio­ răspunde unor deziderate îşi vor aduce aportul la concursurilor cultural-artis­
tului net la 1 000 lei fonduri cioasă a materialelor, In sco­ participare a muncitorilor la nat şi se acţionează pentru realizarea exemplară a pla­ majore ale activităţii pio­ curăţirea şi întreţinerea a tice ale pionierilor şi şco­
fixe, reducerea substanţială pul punerii în funcţiune la conducerea vieţii economico- nului de contractări şi achiziţii, roadele acestei acţiuni nu niereşti ; întărirea vieţii de 100 ha păşuni, la întreţi­ larilor.
a cheltuielilor şi îndeosebi a termen şl In devans a obiec­ sociale, de mobilizare a tu­ au întîrziat să se arate încă de la începutul acestui an. organizaţie, creşterea con­ nerea şi amenajarea a 5 ha Prin manifestările organi­
celor materiale, eliminarea fe­ tivelor. turor energiilor creatoare la Pînă acum s-au încheiat deja 268 de contracte pentru tribuţiei pionierilor la acti­ de zone şi spaţii verzi. De zate de către consiliul ju­
nomenelor negative In utiliza­ Măsuri corespunzătoare se înfăptuirea programului trasat bovine, 30 pentru porcine şi 20 pentru ovine. Şi acţiunea vitatea de economisire a e- asemenea, vor efectua un deţean, consiliile şi coman­
rea fondurilor materiale şl fi­ Impun şl în celelalte ramuri de partid pentru înflorirea continuă. O desfăşoară comuniştii din sate, deputaţii care nergiei şi combustibililor şi milion de ore de muncă damentele pioniereşti, prin
nanciare ale întreprinderilor. de activitate — transporturi şi multilaterală a României so­ prin exemplul lor — cu vorba şi fapta — îndeamnă lo­ organizarea unor ample patriotică pe şantierele întreaga activitate desfăşu­
Atît la nivelul centralelor şl telecomunicaţii, circulaţia măr­ cialiste. cuitorii comunei să crească în gospodăriile lor cît mai manifestări cultural-educa- construcţiilor edilitar-gospo­ rată la nivelul unităţilor,
multe animale, să contracteze şi să vîndă statului mai tive şi sportive dedicate dăreşti, în campaniile agri­ detaşamentelor şi grupelor
multe produse agroalimentare. celor trei mari evenimente. cole şi în acţiunile de în­ în anul jubiliar 1974, pio­
Anul 1974 va însemna o frumuseţare a şcolilor şi nierii hunedoreni vor fi a-
creştere a maturităţii dez­ localităţilor. lături de părinţii şi fraţii
baterilor în adunările pio­ In atenţia Consiliului ju­ lor mai mari în opera de
Din fiecare parchet forestier Sporirea gradului de folosire niereşti, tematica acestora deţean al Organizaţiei pio­ făurire a societăţii socialis­
multilateral
te
dezvoltate
nierilor va sta şi organi­
abordînd probleme majore
vieţii
de
organizaţie
ale
zînd întotdeauna prezent la
pentru formarea atitudinii zarea unor manifestări cul- în patria noastră, răspun­
tural-educative şi sportive
sănătoase faţă de învăţătu­ dedicate celor trei mari chemările organizaţiei.
cit mai multă masă lemnoasă a capacităţilor do producţie ră şi muncă, sarcină de ba­ evenimente. Din suita a- Prof. VIORICA RIŞCUŢIA
cestor manifestări se deta­
ză a fiecărui pionier şi
şcolar.
judeţean Hunedoara
feta
aniversării",
acţiune
Consiliile şi comanda­ şează în primul rînd „Şta­ preşedinte al Consiliului
(Urmare din pag. 1) 20 autotrenuri forestiere de al Organizaţiei pionierilor
10 tone. După caz se folo­ (Urmare din pag. 1) O altă direcţie în care tre­ lectivul întreprinderii „Chi­ mentele pioniereşti vor tre­ complexă, cuprinzînd ma­
puteţi spune despre extin­ seşte transportul pe calea buie să se acţioneze neîn­ mica" Orăştie şi-a propus
derea el ? ferată forestieră, studiin- tru a le da un răspuns cît târziat o constituie îmbună­ ca în acest an, început de
— Intr-adevăr, In toate du-se totodată posibilităţile mai exact ne-am întors cu tăţirea reparaţiilor, ridica­ foarte puţin timp, să-şi mo­
sectoarele se va introduce de introducere a transpor­ o lună şi ceva în urmă. Du­ rea calităţii acestora. Au fost pentru ca sporurile de pro­ SA SMTI MEREU NECESITATEA
bilizeze
forţele
bine
mai
noua tehnologie, astfel ca tului gravitaţional sau pe pă 11 luni din 1973, maşini­ semnalate cazuri cînd anu­
pe total întreprindere să apă. Atelierele vor fi or­ le de injecţie ale întreprin­ mite utilaje, în urma repara­ ducţie scontate să fie obţi­
putem exploata circa 238 000 ganizate astfel încit există derii înregistrau un indice ţiilor capitale au funcţionat nute pe seama creşterii gra­
mc masă lemnoasă. Par­ posibilitatea concentrării şi de utilizare de 87,1 la sută, cu randamente mai scăzute dului de folosire a capacităţi­ AUTGPERFECŢIONÂRII
chetele care urmează să specializării lor pe reparaţii iar maşinile unelte din sec­ decît înainte de a intra în lor de producţie.
intre în exploatare vor fi capitale şi producţia pie­ toarele mecanice de 64,2 la reparaţii, au intervenit dese — Pentru înlăturarea de­
dotate cu funiculare şi selor de schimb. sută. Cauzele care au deter­ defecţiuni. Stagnările dato­ ficienţelor din 1973 — ne-a (Urmare din pag. 1) Izvorăşte, în primul rînd, ţat, împreună cu care lucrez.
tractoare. Tot la aceste par­ Capacităţile de transport minat aceste procente scă­ rate defectelor electrice şi asigurat tovarăşa Ana Her- din calitatea de comunist, Mă gîndesc în primul rînd
chete se vor urmări dis­ trebuie încărcate la capaci­ zute sînt multiple, în princi­ mecanice la maşinile de in­ lea, secretara comitetului de consultat îndeaproape, am iar, în al doilea rînd, din la tovarăşul Ioan Semeniuc.
tinct cheltuielile printr-o tatea nominală, urmărindu- pal ele constînd în unele a- jecţie se ridică la circa 2 000 partid al întreprinderii — mers la Cugir şi ne-am sfă­ setea omului pentru auto- Redacţia : Ştim că sînteţi
evidenţă tehnico-operativă se ca numărul de curse să varii, lipsa pieselor de ore, ceea ce corespunde unei salariaţii noştri, în frunte cu tuit cu oamenii de acolo şi perfecţionare. După mine, nu autorul unui dispozitiv elec­
nouă, în vederea creşterii fie realizat ritmic, de fie­ schimb, lipsa forţei de mun­ producţii de aproape o ju­ comuniştii, vor acţiona hotă- nu am plecat pînă nu am poţi purta titlul de membru tromagnetic pentru înlătura­
eficienţei economice. care mijloc de transport. că perfecţionate, în special mătate milion lei. Faptul că rît pentru punerea în func­ găsit soluţia. de partid dacă nu te preo­ rea deşeurilor de fier vechi
— Desigur, mecanizarea Se va continua acţiunea de în sectoarele mecanice, de­ nici materiile prime nu au ţiune la termenele planifica­ Redacţia: Este vorba, de­ cupi permanent de per­ de pe banda T 1 de la staţia
ficienţe în organizarea locu­
organizare şi execuţie me­
fost repartizate întotdeauna
proprlu-zlsă a lucrărilor de canizată a întreţinerii şi rilor de muncă ş-.a. Atunci corespunzător posibilităţilor te a noilor capacităţi de sigur, despre acel procedeu fecţionarea ta, din toate de concasare-sortare care, in
exploatare şi transport are cînd au existat preocupări de prelucrare a maşinilor producţie. Se vor monta pe pentru remanierea unor de­ punctele de vedere. Şi aceas­ anul trecut, a adus uzinei e-
un rol însemnat, determi­ reparării curente a drumu­ o suprafaţă de 970 mp, exis­ fecte de turnare la piese me­ tă perfecţionare are, impli­ conomii postcalculate în va­
nant am putea spune, pen­ rilor forestiere. Va creşte mai intense, a existat şi un a condus, de asemenea, la tentă, circa 52 maşini de in­ canice şi pentru construcţii cit, repercusiuni în activita­ loare de 50 000 lei.
grad de folosire a maşinilor
tru creşterea randamentelor. şi dotarea şantierului cu mai bun. De pildă, în luna o utilizare slabă a capacită­ jecţie care vor asigura la de maşini prin care aţi a- tea colectivului din care faci Alexandru Nista : E ade­
ţilor de producţie.
încă 2 buldozere, 4 încăr­
Care sînt obiectivele viza­ cătoare şl alte utilaje. noiembrie 1973 la secţia scu- Neajunsurile din folosirea atingerea parametrilor pro­ dus economii de peste 62 000 parte. După o inovaţie apli­ vărat. Prin adoptarea aces­
te în acest domeniu 7 lei. cată, nu recompensa materi­ tui dispozitiv nu mai „sca­
Desigur, după condiţiile lărie şi piese de schimb s-a maşinilor şi utilajelor la iectaţi o producţie anuală de ală e importantă, ci satisfac­
— In primul rînd, par­ specifice, conducerile uni­ obţinut un indice de utilizare randamentele planificate se 2 200 tone produse din mase Gavrilă Budiu : Economiile ţia ta intimă că ai putut a- pă" pe bandă deşeurile de
chetele şi platformele de tăţilor noastre vor adopta de 79.6 la sută, superior pe­ reflectă pe multiple planuri plastice. Coeficientul de uti­ despre care vorbiţi rezultă duce ceva pentru uzină. Cum fier şi s-a exclus posibilita­
preindustrializare vor fi cele mai optime soluţii, ast­ rioadei anterioare, fapt care — în depăşirea consumurilor lizare a maşinilor, planificat doar de la 6 piese, dar avem tea blocării concasoarelor.
dotate cu o serie de utila­ fel ca planul acestui an să demonstrează că posibilităţi de 85 la sută, va fi atins 15 piese în această situaţie, spunea tovarăşul Pînzaru — In ultimă instanţă, prin
dacă nu merge ceva cum tre­
je, printre care amintesc : fie realizat ritmic, la nive­ există, punerea lor în valoa­ specifice, nerealizarea con­ prin integrarea în producţie care sînt redate procesului buie, îţi sare în ochi şi a- funcţionarea normală a sta­
170 ferăstraie mecanice, 11 lul sarcinilor pe care le re fiind o sarcină actuală de tractelor, a unor indicatori a cadrelor calificate prin for­ de producţie. ţiei de concasare-sortare se
funiculare, 50 tractoare şi avem de îndeplinit. mare urgenţă a colectivului. economici etc. De aceea co- mele existente în unitatea Constantin Pinzaru : După tunci începi să cauţi de unde realizează economii de cocs
vine necazul, cum se poate
noastră. Vor fi asigurate mine, necesitatea acestei con­ remedia. Inovaţiile pe care şi, bineînţeles, surplus de
matriţele necesare producţiei tinue căutări pentru aflarea le-am adus uzinei sînt mul­ fontă.
de navete, deficienţele înre­ noului se naşte din unele te, n-aş putea spune cîte, Dumitru Mihai: La noi, la
C O M U N A G E Q A 0 I U gistrate în reparaţii urmînd a probleme pe care le ridică pentru că în calea noastră, semicocserie, munca de per­
fecţionare
ritmicitate,
are
fi înlăturate prin fabricarea producţia şi peste care nu a electricienilor, e un cîmp
de dubluri de matriţe pen­ poţi trece nepăsător. Aceste pentru că însăşi producţia o
tru produsele cu pondere în probleme îngreunează acti­ foarte larg în care poţi de­ cere, mersul ei. Se vorbea de
o inovaţie la bateria a UI-a.
pista noul. Mă miră că am
Paşi wiguroşi pe calea nrkaniiării Acestea sînt câteva din o- vitatea oamenilor, frînează fost recomandat eu să parti­ La un moment dat accS'.tsia
plan.
procesul de producţie şi a-
biectivele majore ale activi­ tunci cum să nu te zbaţi să cip la această dezbatere, cerea o nouă îmbunătăţire.
tăţii noastre din acest an, cauţi procedee mai bune de cînd la noi, la furnale, sînt Gavrilă Budiu : Şi inova­
Amprentele urbanizării lor — este unul din princi­ noul sediu al Ocolului sil­ varăşul Aurel Zaharie, vi­ temeiul realizării lor consti- lucru, mai economicoase, ca­ foarte mulţi oameni cu mai ţiile se pot perfecţiona.
sînt vizibile la tot pasul şi palele puncte turistice ale vic, şi altele. Prin contri­ cepreşedinte al consiliului tuindu-1 şi faptul că din pri­ re să ne uşureze munca ! Vidu Agliceru : Eu cred
în comuna Geoagiu — lo­ judeţului. Aceasta conferă buţia în bani şi muncă a popular comunal — va de­ mele zile ale anului o par­ multă experienţă, cu rezulta­ că ceea ce-1 determină pe
calitate care în viitorii comunei un plus de frumu­ locuitorilor s-au realizat lu­ veni în următorii ani un te dintre ele au şi început Alexandru Nista: Eu con­ te deosebite în munca de un om al muncii — fie el
10—15 ani urmează să de­ seţe. Staţiunea dispune de crări edilitar-gospodăreşti centru industrial-agrar, ca­ să fie materializate. sider că dorinţa pentru nou inovaţii de la care am învă- muncitor sau inginer — să
vină un centru de polari­ 2 ştranduri cu apă terma­ în anul 1973 în valoare de re va dispune de toate do­ caute noul în profesia sa
zare intercomunală. Econo­ lă, cabinete , medicale de peste 1 500 000 lei, faţă de tările necesare. In acest fel, este, în primul rînd, dragos­
mia comunei — în care specialitate, un parc natu­ 1 494 000 lei angajament. va dispare treptat deosebi­ tea lui pentru meserie.
ponderea o deţine în pre­ ral ş.a. Aici s-au construit Printre cele mai importan­ rea dintre condiţiile de Şi-apoi, abundenţa de litera­
zent agricultura — cunoaş­ şi dat în folosinţă în ulti­ te se numără: reconstrucţia muncă şi de viaţă de la sat Peste două decenii de muncă în ferma zootehnică tură tehnică pe care o avem
te o dezvoltare ascendentă. mii ani noi spaţii de caza­ căminului cultural din Bo- de cele de la oraş, va creş­ astăzi la îndemînă, cum să
Cele trei cooperative agri­ re, o cantină modernă, un zeş, construcţia a 3 km de te şi mai mult gradul de ne facă să stăm deoparte ?
cole de producţie, două fer­ hotel cu restaurant, un o- drum, reparaţiile şi întreţi­ conştiinţă şi cultură al ma­ Şi cînd aici ceva nu mer­
me I.A.S., staţiunea pentru ficiu P.T.T.R., o casă de cul­ nerile executate pe 40 km selor, bunăstarea lor ma­ Exemplu si îndemn ge bine, te zgîrie — ca no­
e
mecanizarea agriculturii cu tură şi multe alte unităţi de drumuri şi 4 000 mp tro­ terială şi spirituală. Locui­ ta falsă pentru muzicant.
cele trei secţii ale sale, de deservire. tuare. torii comunei îşi aduc o Aşa s-a întîmplat şi cu ulti­
staţiunea agricolă experi­ In fiecare an comuna îşi Incepînd din 1974 şi pînă contribuţie însemnată la ac­ Crescător de animale, nului la producţia de lapte planul de producţie să fie ma noastră inovaţie. Prelu­
mentală, centrul de semi- îmbogăţeşte zestrea sa cu în 1980 — aşa cum prevăd celerarea procesului de ur­ muncitor zootehnist — iată pe 1973 în numai 11 luni şi realizat în mod exemplar, crarea elementelor de radi­
industrializare a legumelor noi edificii social-culturale. schiţa de sistematizare şi banizare a localităţii. Anul meseria pe care a îndrăgit-o depăşirea producţiei planifi­ la toţi indicatorii. Din acest ator prin aşchiere se făcea
şi fructelor atestă că aici Numai în anul trecut s-au planul de dezvoltare e- acesta obştea a hotărit să şi o practică cu pasiune cate pe cap de vacă fu­ colectiv face parte şl Ileana cu agregate care foloseau
s-au pus bazele unei agri­ construit şi dat în folosin­ conomico-socială a comunei construiască 5 km de drum de mai bine de două dece­ rajată cu peste 50 litri, în Filipescu — unul din vete­ pentru răcirea sculelor mo­
culturi moderne, intensive ţă complexul S.M.A., două — urmează să se constru­ în satul Homorod, 1 000 mp nii Ileana Filipescu. Din medie pe fermă, sînt fapte ranii din sectorul zooteh­ torină. Aceasta nu asigura
şi de mare randament. A- blocuri cu cîte 6 aparta­ iască şi să se dea în func­ trotuare la Aurel Vlaicu, 1952, la doi ani după inau­ care demonstrează în mod nic —, care munceşte cu te­ bine răcirea şi conducea la
şezată în mănoasa luncă a mente fiecare şi spaţii co­ ţiune un centru pentru sor­ două staţii de autobuze la gurarea cooperativei agrico­ veridic hărnicia, priceperea nacitate şi răspundere şl uzura mare a sculelor, cali­
Mureşului — comuna dis­ merciale la parter, iar la tarea şi păstrarea fructelor, Geoagiu şi să înceapă con­ le de producţie din Bretea oricît de greu i-a fost une­ tatea produsului nu era sa­
pune de condiţii favorabile Geoagiu-Băi o vilă cu 18 o fabrică de conserve de strucţia căminului cultural Mureşană, dînsa lucrează ori n-a dat înapoi. Mereu tisfăcătoare şi, în plus, era
pentru dezvoltarea agricul­ apartamente, o plombă la legume şi fructe, o distile­ cu 400 locuri, la centrul de fără întrerupere în cadrul în primele rînduri — aşa generatoare de boli profe­
turii. legumiculturli, pomi- supermagazin, în care func­ rie de rachiuri naturale, o comună, lucrare care va­ fermei zootehnice — secto­ cum îi stă bine unui comu­ sionale. Ca de obicei, am că­
culturii şi viticulturii, pen­ ţionează la parter o unitate seră pentru producerea ră­ lorează 1 112 000 lei, şi pen­ rul ce] mai greu, „cu nist — dînsa munceşte cu utat să aflăm rezolvarea
tru creşterea animalelor. specializată „Electronica", sadurilor de legume, o fa­ tru care s-au încasat de la foc conţinu" în agricultură pasiune şi dăruire, consti­ problemei în colectiv, să an­
Unităţile agricole socialiste iar la etaj unităţi presta­ brică de cherestea şi una cetăţeni peste 700 000 lei ; — dedieîndu-se cu dragoste tuind un exemplu prin fap­ trenez în juru-mi cît mai
sporesc an de an produc­ toare de servicii : croitorie, de cărămidă şi ţiglă, intro­ să amenajeze piaţa de ali­ acestei frumoase meserii de tele sale. In anul 1973 a multe cadre. Mai multe ca­
ţia agricolă vegetală şi ani­ cizmărie şi frizerie; un res­ ducerea apei potabile etc. mente la Geoagiu-Băi. Ur­ crescător de animale. pete — mai multe idei ! Aşa
malieră, îşi aduc o contri­ taurant cu grădină de vară; Geoagiu — ne spunea to- mează ca prin muncă pa­ In toţi aceşti ani au fost realizat de la lotul său de am reuşit să transformăm
buţie tot mai mare la for­ triotică să se realizeze lu­ de înfruntat multe greutăţi, vaci o producţie cu aproape cele 3 agregate, am mai pro­
marea fondului centralizat crări de interes obştesc în între care cea mai mare 600 litri mai mare decît iectat unul nou şi azi putem
al statului. valoare de 1 585 000 lei. Se a fost cea provocată de cea planificată, iar în acest spune că toate cele 4 func­
Dezvoltarea economică a- vor face lucrări de întreţi­ inundaţii. Toate însă, da­ an munceşte cu aceeaşi ţionează bine, folosind ca li­
trage după sine, cum este nere pe 40 km drumuri, de torită tenacităţii. hotărîrii ardoare pentru ca preve­ chid de răcire ulei emulsio-
şi firesc, dezvoltarea socia­ îndiguiri pe 1 km şi de şi încrederii oamenilor în derile de plan pe 1.974 să nabil. Acum şi răcirea scu­
lă a localităţii, creşterea consolidări de maluri prin puterea lor. în izbîndă, au fie îndeplinite şl depăşite lelor se face mai bine, se
gradului de civilizaţie şi plantaţii de sălcii şi plopi, cît mai substanţial.
cultură al populaţiei. In lucrări de amenajări şi în­ fost înfrînte. Drumul par­ In anul 1973 s-a mutat utilizează mai puţine scule,
comună funcţionează un li­ treţinere în parcuri şi zone curs din 1952 şi pînă astăzi cu familia sa în casă nouă. calitatea produsului e mult
ceu agricol, şcoli generale, verzi. Tot în acest an, din — ne mărturisea Ileana Fi­ Au cumpărat mobilă, maşi­ mai ridicată şi are eficienţă
dispensar uman, cabinet fondurile centralizate ale lipescu — nu ne-a fost nă de cusut si multe alte economică. In plus, e deo­
stomatologic, spital T.B.C., statului se va construi un uşor. A trebuit să trecem şl responsabilitatea cu care lucruri trebuitoare într-o sebit de actuală, contribuind
dispensar veterinar, cămine nou bloc cu 6 apartamente peste multe obstacole, să se lucrează în sectorul gospodărie. Familia sa la economiile de combusti­
culturale, o casă de cultu­ şi spaţii comerciale la par­ ne croim drum prin greu­ zootehnic al cooperativei trăieşte azi omeneşte, deşi bili ce se impun : reduce
ră, o staţie de radioampli­ ter. tăţi de tot felul. Dar trep­ din Bretea Mureşană. a pornit-o. cum ne mărtu- complet consumul de moto­
ficare, 27 unităţi comercia­ Tot ceea ce s-a realizat tat. am reuşit să învingem Aici s-a închegat, de-a , i ' sea dînsa. de la lingură.
le şi 14 unităţi prestatoare pînă acum şi se va realiza greutăţile şi să obţinem re­ lungul anilor. un colectiv Dar prin muncă cinstită rină. îmi număr anii de
ele servicii, o brutărie, far­ în viitor asigură dezvolta­ zultate tot mai bune. de crescători de animale omul poate înfăptui tot ce-şi muncă în peste 3 decenii.
macie, două oficii P.T.T.R. In staţiunea balneară Geoafi iu-Bâi s-a construit şi dat în rea economico-socială as­ Ne mindrim eă am reuşit care şi-a ridicat an de an doreşte. Acesta-i crezul Ile­ Niciodată n-am putut să stau
7
ş.a. folosinţă UI1 modern oficiu poştal care satisface in hune con- cendentă a comunei Geoa­ să încheiem anul 19 3 cu pregătirea profesională, si-a nei Filipescu şi se dăruieşte locului, să nu caut calea spre
Geoagiu-Băi — staţiune diţiuni cerinţele cc'.or veniţi la odihnă şi tratament din toate giu, care face paşi viguroşi '•ealizări care pe situează îmbogăţit bagajul de cu­ cu pasiune muncii care l-a
balneoclimaterică cunoscută colţurile ţării. pe calea urbanizării *n rîndiirile crescăti-vrilor de noştinţe politice şi cultu­ adus si îi va aduce si în mai bine, mai mult, mai e-
In fotografie • Clădirea noului oficiu P.T.T.R. văl in Gcoaglu-
5
încă de pe vremea romani­ Băt. Foto : NICOLAE STOICAN N. BADIU animale fruntaşi din iude- rale şi care nu-şi precupe­ viitor numai bucuri şi sa­ ficace. Cum aş putea sta a-
tul nostru. îndeplinirea pla­ ţeşte eforturile pentru ca tisfacţii. cum cînd nouă ni se cere să
fim în primele rînduri !