Page 30 - Drumul_socialismului_1974_01

fcigsawr
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 909 @ VINERI 11 IANUARIE 1974
EţiCTCSCTnseaa

Vizita de lucru a tovarăşului

in anul măreţelor evenimente: a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul ai Xl-iea al P.C.E. 1
ir.».»..»., h . m — , n i -l »■- — i-nrTTT-iriniTmrf-n rm r~rTm~irmrmnfirw—B>»wiiiMniiMii—n—i mtihiiww m«i i in -iit- - nr 1
NICOLAE CEAUŞESCU MUNCĂ RODNICĂ, EFICIENTĂ, LA

în mari întreprinderi din Braşov | cote înalte de responsabilitate

(Urmare din pag. 1) recomandă' conducerii minis­ ’drulul natural. S-a ajun»
terului şi centralei să extin­ astfel la concluzia că dimen­ SI DĂRUIRE MUNCITOREASCĂ
Realizările obţinute au de­ dă sectorul de utilare cu ma­ sionarea optimă a staţiunii
monstrat că puteţi rezolva şini specializate, atît pentru este de 4 300 locuri. In acest
toate problemele. Doresc să uzina proprie, cît şi pentru sens s-a prevăzut construcţia
transmiteţi tuturor felicitări, fabricile de la Alexandria şi a încă 10 hoteluri, amplasate
urări de noi succese, sănăta­ Bîrlad. In acest context, se­ în zone liniştite, a unui cen­ ! LA „VIDRA" ORĂŞTIE
te şi fericire. Am toată în­ cretarul general a arătat ca tru al staţiunii, cu puhet»
crederea că sarcinile ce vă Ministerul Construcţiilor , de comerciale, amenajarea u- Fiecare obiectiv
revin le veţi rezolva în bune Maşini Grele trebuie să rea­ nor noi pîrtii pentru spor­
condiţiuni. lizeze linii complete de pro­ turi de iarnă, precum Şi a
Despre întreprinderea „Rul­ ducere a unor asemenea uti­ unor noi teleferice. Trei din­ ram mii
mentul", ultimul obiectiv al laje, care vor putea fi, de tre noile hoteluri — cu o ca­ predat in termen
vizitei tovarăşului Nicolae asemenea, exportate. pacitate de aproape 1000 de
Ceauşescu în municipiul Bra­ In cadrul discuţiei se ridi­ locuri — sînt în construcţie,
şov, se poate spune că re­ că şi problema asigurării în­ urmînd a fi gata pînă în I» PAIRII II Şl Jlliffll Constructorii din cadrul şantierului din Valea Jiului
prezintă un etalon din punc­ tregii game de sortimente de 1975. al T.CM.M. Bucureşti în sarcina cărora intră execuţia
tul de vedere al calităţii şi metal şi aliate necesare pro­ Şi îri staţiunea Predeal a unor importante obiective pentru industria minieră —
eficienţei producţiei atît pen­ ducţiei de rulmenţi, asimila­ fost prevăzută construcţia a cum sînt cele de la noul puţ de extracţie la mina Petri-
tru industria oraşului, cît şi rea lor fiind indicată de se­ încă două hoteluri — unul I La „Vidra" Orăştie, anul Incumbă activitatea produc­ Nu încape îndoială că tî- la, extinderea preparaţiei Lupeni şi amplificările de la
pentru numeroase alte uzi­ cretarul general al partidu­ dintre ele, pe culmea Cio­ ţ 1974 a început sub auspicii tivă, creşterea eficienţei eco­ nărul şi harnicul colectiv de I.U.M.P. — s-au angajat ca în acest an să se achite cu
ne din ţară. Cîteva cifre sînt lui ca o sarcină de maximă plea, fiind chiar început. i deosebit de favorabile. Sar- nomice. Cum se acţionează la „Vidra" Orăştie va cinsti cinste de sarcinile pe care le au de îndeplinit. Avînd în
deosebit de semnificative în importanţă ce stă în faţa in­ Sînt, de asemenea, în stu­ L cinile de plan, sporite cu 11 în aceste direcţii 7 cum se cuvine anul 1974 — vedere că indicatorii de plan pe anul 1974 sporesc cu 25
acest sens. Astfel, în actua­ dustriei siderurgice. diu noi amenajări turistice, \ la sută faţă de 1973, au con- — Se acţionează cu depli­ al 51-lea de existenţă a fa­ la sută la activitatea de producţie şi 14 la sută la producti­
lul cincinal la un spor de — Cu atît mai mult cu cît dintre care noi pîrtii de i stituit un imbold în muncă, nă grijă şi răspundere, cu bricii—anul ceTei de-a XXX-a vitatea muncii, aii fost iniţiate o serie de măsuri concrete
producţie de 54 la sută, pro­ va trebui să realizăm o dez­ schi, crearea unui pâre na­ ţ un motiv de mobilizare ener- conştiinţa clară că trebuie aniversări a eliberării patriei menite să contribuie Ia înfăptuirea sarcinilor asumate, un
ductivitatea muncii a crescut voltare intensivă a producţi­ tural etc. i gică a întregului colectiv la şi putem să realizăm cinci­ şi al celui de al Xl-lea Con­ accent deosebit punîndu-se pe defalcarea corespunzătoare
nalul în patru ani şi jtună-
)
realizarea
gres al P.C.R. — Cu reali­
exemplară,
lor
cu 46 de procente. Un alt In­ ei de rulmenţi în unităţile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tate — sublinia convingător zări de seamă, care să-l a- a planului, astfel ca în primul trimestru să se realizeze
dicator de mare însemnătate existente, a spus tovarăşul se interesează de gradul de j Discuţiile purtate deunăzi cu ing. loan Probsdorfer, di Lec­ propîe' cît mâi mult de în­ cel puţin 25 la sută din planul anual.
mai mulţi factori care hotă-
în orice activitate producti­ Nicolae Ceauşescu. De ase­ valorificare a construcţiilor I răsc soarta producţiei la torul fabricii. Ne-am eşalo­ deplinirea angajamentului a- Paralel cu înfăptuirea în termen a obiectivelor miiii-
vă : Cheltuielile pe mia de menea, ne propunem să cre­ hoteliere şi vilelor existente \ „Vidra" Orăştie ne-au con­ nat în aşa fel sarcinile' — surhât: cincinalul în patru ! ere, eortstructorii au în vedere să execute lucrări de
din judeţul Braşov, de cerin­
lei producţie marfă au mar­ ăm o nouă uzină, astfel în- ţele turiştilor. Discuţiile ca­ ţi dus la concluzia că întregul pe trimestre, luni şi chiar ani şî jumătate. ! bună calitate, realizînd în acelaşi timp însemnate econo'-
cat o reducere de 144 lei, cît să ajungem la o produc­ pătă apoi un caracter mal i colectiv de muncă este anga- decade — îneît să ne sporim DUMITRU GHEONEA i mii la preţul de cost.
în timp ce beneficiile s-au ţie anuală de 280-300 milioa­ larg, cu referiri la valorifi­ 1 jat plenar în marea întrece- continuu avansul de timp şi
ridicat în această perioadă la ne de rulmenţi, care să asi­ carea superioară a patrimo­ lj re socialistă, sub deviza: al realizărilor pentru a ne
438 milioane lei. gure necesarul intern şi ce­ niului turistic. Secretarul ge­ „Cincinalul în patru ani şi putea respecta angajamentul
Respectînd indicaţiile date rinţele exportului. neral al partidului recoman­ jumătate". asumat. Toate problemele pe
de secretarul general al In continuare, interesîn- dă conducerii Ministerului — Dacă raportăm sarcinile care le-aţi amintit sînt în a-
partidului cu prilejul unor du-se de activitatea de pro­ Turismului ca, în cadrul pro­ acestui an la cele din 1973, tenţia noastră zl de zi. Deo­
Vizite anterioare aici, s-a ducţie în noile capacităţi de gramului de dezvoltare a pe cele din 73 la sarcinile camdată avem contractată
trecut la o diversificare fără la Alexandria şi Bîrlad, se­ staţiunilor montane, să acor­ \ din 1972 şi tot aşa, descres- materia primă pentru aproa­
precedent a producţiei de cretarul general a arătat că de o atenţie deosebită celor l cendo — remarca tovarăşul pe trei luni şi ducem trata­
rulmenţi, uzina fabricînd as­ centrala va trebui să le a- climaterice şi de tratament. Benedlc Roşiu, secretarul tive în continuare pentru a-
tăzi peste 300 de repere, din corde sprijin cu specialişti, Sînt menţionate în acest 1 comitetului de partid — vom sigurarea ei la timp' îu luni­
oare 60 au fost asimila­ să le asigure cadre califica­ context staţiuni ca Băile i observa, spre marea noastră le următoare. Privind con­
te anul trecut, ceea ce te, să le doteze corespunză­ Felix, Hereulane, cele de pe 1 mulţumire, că ele sînt din tractarea producţiei, trebuie
a condus la o eficienţă tor, îneît întreprinderile res­ Valea Oltului, care în vii­ 1 an în an mai mari. Sporirea sâ spun că sînt încheiate
pective să funcţioneze la pa­ tor vor trebui să capete o i continuă a sarcinilor a avut contractele cu beneficiarii in­
economică deosebită.
rametri maximi. mai mare amploare. la bază realizările şi depăşi­ terni pentru întreg trimes­
Spiritul gospodăresc, Inves­ In încheierea convorbirii. rile înregistrate cu fiecare trul I, iar cu partenerii
Vă felicit pentru rezultate­
tiţia de inteligenţă de aici le obţinute şl vă doresc^-noi tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţ an a avut ca numitor comun străini nu avem probleme.
s-au făcut remarcate şi prin succese — a spus secretarul apreciază preocupările edili- i priceperea şi hărnicia sala­ Dispunem deja de un volum
lansarea cunoscutei iniţiative ta- („jot.ii,,; R„oc/vir „ontrn ' riaţilor — în frunte cu co- de producţie realizată- de a-
general al partidului. lor judeţului Braşov pentru
„Micronul, gramul, secunda", In cadrul vizitei au fost, îmbogăţirea bazelor turisti­ ţ muniştii —, spiritul lor de proâpe un milion lei valută,
care s-a materializat prin de asemenea, prezentate to­ ce, subliniind necesitatea li­ l abnegaţie şi responsabilitate pe care o vom expedia în
importante economii de me­ varăşului Nicolae Ceauşescu nei cît mai bune valorificări I în muncă- Aş dori să remarc curînd prin partenerul nos­
tal. două tipuri de tractoare — a acestei frumoase zone a ţ puterea de mobilizare şi ac- tru „COMTURIST".
Prezentîmd aceste dat* ce ultimele creaţii ale colectivu­ ţării. i ţiune a oamenilor noştri, în- La „Vidra" Orăştie, anul
reflectă eforturile deosebite lui întreprinderii „Tracto­ k } deplinirea cu răspundere a 1974 a început sub auspicii
ale colectivului braşovean în rul". Este vorba de modelele Vizita de lucru a tovarăşu­ 1 sarcinilor de producţie şi a deosebit de favorabile. In
vederea realizării cincinalu­ S 180 CP pe şenile şi de trac­ lui Nicolae Ceauşescu făcu­ i celor trasate pe linie de or­ toate secţiile se lucrează cu
lui înainte de termen, direc­ torul de 80 CP ce vor putea fi tă în întreprinderi braşovene ganizaţie, spiritul de disci­ spor, există condiţii optime
ca sarcinile de plan să fie
plină şi coeziune muneito-
torul general al Centralei in­ folosite pe şantiere de con­ cu o însemnată pondere în \ rească. realizate ritmic, decadă cu
dustriale de rulmenţi, Gheor- strucţii, în lucrări industria­ producţia materială a ţării > — Şi încă un lucru, deose- decadă, lună de lună.
ghe Badea, a invitat pe se­ le şi în hidroamelioraţii. Ele — acum, la începutul aces­ ■ bit de important, după păre­ — Treaba merge strună — Aspect din secţia de boblnaj a I.F.A. „Vîscoza" Lupent. De la începutul anului atei s-au
...
• , fii
—
•
cretarul general să viziteze constituie o sugestivă dovadă tui an jubiliar — se înscrie rea mea — a adăugat ţova- releva maistrul Petru Argint, produs cu 3,4 la sută mat multe lire artificiale defclt provedea planul.
unele sectoare ale întreprin­ a eforturilor colectivului cu­ ca un moment de seamă în ^ răşul Iuliu Dicu, şeful birou- din secţia ovine. Toţi lucră­ Foto : VIRGIL ONOIU
derii. Se intră la început în noscutei uzine braşovene de viaţa colectivelor de la în­ i lui plan : realizările frumoa- torii îşi fac cu cinste dato­
„Electropreci-
hala monobloc, în care se a- a ridica la un nivel superior treprinderile autocamioane şi i se din 1972 şî 1973 au fost ria. De-am ţine-o tot aşa,
zia“,
de
flă secţiile de bază ale uzi­ producţia fabricii, de a di­ „Rulmentul", a industriei ^ obţinute fără capacităţi de n-o să avem decît motive de Reduse rea consumurilor ia fabrica tea
nei, unde se apreciază mo­ versifica gama tractoarelor, ’ noastre socialiste, ea punînd ţ producţie suplimentare, ci satisfacţie.
dul cum sînt folosite spaţiile pentru a răspunde necesită­ în atenţia oamenilor muncii ' numai prin perfecţionarea — Deşi această primă de­
de producţie, înţărcarea ma­ ţilor sporite ale economiei probleme de o deosebită im­ \ fluxurilor tehnologice, prin cadă a anului a fost mai i
şinilor la capacităţile maxi­ noastre, exigenţelor crescîn- portanţă şi actualitate pri­ ţ amenajări şi montări de uti- scurtă ca activitate decît toa­ materialelor de construcţii t
me. de ale pieţei externe. vind bunul mers al activită­ I laje în regie proprie, prin te celelalte din an, am înre­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Alături de puternica indus­ ţii în toate domeniile con­ ) buna organizare a produc- gistrat totuşi rezultate bune (Urmare din pag. 1) tregii naţiuni — a consti­ t
— afirma cu mândrie tova­
este informat că, respectîn- trie a construcţiilor de ma­ strucţiei socialiste. îndeplini­ i ţiei în fiecare secţie, atelier, răşa Maria Radovlci, din tlvitateă unităţii. La sîr- ^
du-se indicaţiile pe care le-a şini, de cea chimică, uşoa­ rea cincinalului înainte de , loc de muncă, prin ridicarea secţia velur I, unde se lu­ tuit un obiectiv esenţial şi mă, livrată de „Industria l
dat în cursul vizitelor ante­ ră, alimentară etc, „Indus­ termen, înaintarea accelerată ) pregătirii profesionale a sa- lor corectă în armături pen­ pentru colectivul de muncă sîrmei" Cîmpia Turzii, s-a
tria turismului" ocupă o pon­ ^ României' ‘pc ’dntmuT'pr^ \ lariaţilor şi creşterea gradu- crează exclusiv pentru ex­ al I.M.C. Deva. Pe 1973 re'ţinut ca principală cauză 1
rioare, s-au luat măsuri or­ dere însemnată în economia lui lor de conştiinţă. Dealt- port. Am realizat deja pro­ tru menţinerea şi chiar s-au economisit 2 264 000 a consumului suplimentar l
ganizatorice ce au făcut po­ greşului şi al bunăstării. minteri, cu aceleaşi „instru­ duse de aproape un milion sporirea rezistenţei, respec­ kVVh, 3 200 tone combustibil aceea că furnizorul a expe- i
sibil ca astăzi utilizarea ma­ judeţului Braşov — una din Aprecierile şi indicaţiile mente'" acţionăm şi în acest lei valută şi sîntem hoţărîte tarea regimului de trata­ convenţional şi 3,78 tone diat produsul cu defecţi- I
şinilor să arate un indice de principalele zone turistice secretarului general al parti­ afi, cînd avem de realizat cel (aici ponderea o au femei­ ment termic, acordarea a-
ale ţării. Cunoscutele staţiuni dului au găsit — şi de a- benzină. Prin înlăturarea uni, tăieturi etc, care l-au ţ
mai mobilizator plan din is-
94 la sută — unul din cele Predeal şi Poiana, pitoreştile ceastă dată — un larg şi pu­ l ______ le — n.n.) să ne sporim rea­ sistenţel tehnice competen­ funcţionării în gol a maşi­ făcut de neutilizat. Şi aici i
mai mari nu numai din ţa­ aşezări de pe Valea Timişu­ ternic ecou, muncitorii, in­ \ tor ia fabricii. lizările în continuare, să ne te pe tot fluxul reprezintă nilor şi utilajelor, reface­ însă principala vină o /
ră, dar şi pe plan mondial. lui, Branul, Rîşnovul sînt ginerii şi tehnicienii reafir- — Dar îndeplinirea acestor încadrăm în coordonatele an­ cîteva din elementele care rea unor izolaţii deteriora­ poartă resortul de aprovi- j
De asemenea, coeficientul numai cîteva din renumitele mîndu-şi angajamentul de a sarcini mari presupune şi gajamentului de îndeplinire alt stat la baza rezultatelor te la reţeaua termică, eli­ zionare al unităţii, care nu i
schimburilor pe maşini a a- staţiuni climaterice şi turisti­ fi şi in viitor la înălţimea alte preocupări, cum ar fi a- a cincinalului în patru ani înregistrate. minarea parcursurilor ne- a întărit controlul de ca- i
juns şi el la un procent de ce din acest judeţ. tradiţiilor de hărnicie, com­ l sigurarea din vreme a mate­ şi jumătate. Creşterea gradului de fo­ economicoase ale autovehi­ litate în acest comparti- 1
2,7, fiind unul din cele mai petenţă şi dăruire ale mun­ riei prime necesare, contrac­ — Avem plan mare, dar losire a capacităţilor de culelor există certitudinea ment. ţ
bune din ţară. Frumuseţea peisajului mon­ citorimii braşovene, de a-şi tarea şi livrarea în termen a deplin realizabil — a com­ producţie, executarea unor sporirii în acest an a vo­ Analiza periodică şi obi- 1
tan, potecile turistice sau
Secretarul general are cu­ pîrtiile de schi, bob şi să­ aduce contribuţia activă. îm­ ţ producţiei — atît beneficiari­ pletat maistrul Carol Graff, reparaţii raţionale şi de lumului de resurse energe­ ectivă a situaţiei existente }
vinte de apreciere faţă de niuţe. ce oferă condiţii opti­ preună cu întregul popor, la lor din ţară cît şi celor şeful secţiei. In acest an ne calitate, extinderea meca­ tice. în consumurile de materi- j
modul cum colectivul de me de odihnă şi recreere, înfăptuirea măreţelor obiec­ străini —, utilizarea raţiona­ vor mai sosi cîteva maşini nizării, pregătirea şi per­ ale Va determina, evident
aici a înţeles să-şi organize­ pentru sporturi de agrement tive stabilite de Congresul al lă- a capacităţilor de produc­ de cusut, cîteva prese pen­ fecţionarea cadrelor au Faptul că au fost depăşi­ o mai bună mobilizare a
ze procesul de fabricaţie, să şi de performanţă, atrag aici, X-lea şi Conferinţa Naţio­ ţie şi a timpului efectiv de tru călcat, voin utiliza noi constituit pîrghii importan­ te consumurile planificate
folosească la parametri ma­ în tot timpul anului, un ma­ nală ale partidului. lucru — cu toţi factorii ca­ tehnologii de lucru, vom di­ te pentru realizarea de eco­ la oţel „P.C. 52" şi la sîr- tuturor salariaţilor la rea­
ximi utilajele din dotare, re număr de vizitatori din re concură la această activi- versifica producţia pentru nomii. mă folosită pentru armături lizarea unor materiale de
factori care garantează suc­ întreaga ţară şi de peste ho­ Reportaj realizat de : t tate —, îmbunătăţirea per- export, ne vom respecta' an­ la tuburi premo — cu 19,5 construcţii ieftine, de înal­
cesele de astăzi ale între­ tare. ADRIAN IONESCU ? manentă a calităţii produse- gajamentul de realizare' a Folosirea raţională a re­ tone şi. respectiv, 22 tone tă calitate şi cu calităţi
prinderii. NICOLAE VAMVU 1 lor — ca să ne referim doar cincinalului în 4 anî ş1 6 surselor energetice — de­ — exprimă unele carenţe tehnico-funcţionale superi­
Cu prilejul vizitei făcute
Reţine, de asemenea, aten­ la Braşov, tovarăşul Nicolae MIRCEA IONESCU ţ la cîţiva indicatori pe care-i luni. ziderat major actual al în­ care mai există încă în ac- oare.
ţia rezolvarea prin forţe pro­ Ceauşescu a avut o întîlnire PETRE UILACAN
prii a necesităţilor de utila­ şi cu edilii judeţului, la care IOSIF SOCACIU
je şi linii mecanizate de fa- a participat şi ministrul tu­
lDricaţie, creaţiile muncitori­
lor şi specialiştilor de la rismului, Ion Cosma. Cu a-
„Rulmentul" fiind în prezent cest prilej, au fost dezbătu­ Ferfîtîzează
integrate într-o producţie te o serie de probleme le­ F o t © - e r i t i e ă
permanentă care, în cei trei gate de dezvoltarea staţiuni­ cultura grîuluf
ani ai cincinalului, s-a ridi­ lor montane, pentru a se asi­
cat la o valoare de 43 mili­ gura o promovare largă a Inventarul Imaginii de rii blochează intrarea în catarii de aici sînt salari­ In vederea creşterii pro­
In timpul discuţiilor s-a Âplicînd tehnologiile înaintate
oane lei, contribuind nu nu­ turismului. faţă cuprinde : trei blocuri primul bloc (precum bine aţii staţiei, unde-i grija ducţiei de griu Ia hectar,
mai la reducerea importu­ în staţia C.F.R. Simeria- se poate observa) ; materi­ pentru ei ?) şi cu sprijinul la C.A.P. Cristur se acor­
lui. dar şi la îmbogăţirea do­ acordat o atenţie deosebită trîaj, un fragment de cale alele de construcţie, aflate lor voluntar să rezulte îm­ dă grijă sporilă fertiliză­
tării tehnice a întreprinde­ studiilor de sistematizare şi putem depăşi recoltele ferată, un stilp din beton în dezordine în faţa blocu­ prejmuirea blocurilor. Asta rii culturii. In acest scop,
rii, precum şi a altor unităţi dezvoltare în perspectivă a pentru susţinerea liniei e- rilor, constituie un mOtiv ar însemna : un aspect plă­ pînă la sfîrşitul primei de­
cu profil similar din ţară. staţiunilor Poiana Braşov şi lectrice de înaltă tensiune de degradare pentru ele, cut în jurul locuinţelor, co­ cade a lunii ianuarie a.c.,
Dealtfel, pe aceeaşi cale, au Predeal. planificate ce va servi transportului lin motiv de accidentare s-a administrat superfos-
fost realizate aici peste 150 Se arată că la Poiana, pe feroviar electrificat, mai lorat de flori şi zone verzi, fat (cîte 300 kg la hectar)
de utilaje pentru noua fabri­ baza sondării opiniei turişti­ mulţi tamburi cu cabluri pentru locuitori şi, mai a- înlăturarea primejdiei de pe 70 de hectare din cele
că de rulmenţi de la Alexan­ lor, proiectele au în vedere (Urmare din pag. 1) puţin 100 000 plante la hec­ electrice, materiale de con­ lea, pentru copii, un motiv accidentare a copiilor, prin 120 planificate. Fertiliza­
dria. evitarea unui număr exage­ tar. strucţie. Am amintit aces­ de a colora neplăcut tere­ materialele degradate, la rea se face cu ajutorul
Apreciind eforturile colec­ tel anului în curs trebuie Comparativ cu realizările te obiecte de Inventar deoa­ nul din faţa blocurilor. Ia­ calea ferată (cu un trafic semănătorii S.U. 29, condu- j
tivului în această direcţie, rat de construcţii, pentru a anului trecut, la porumb deosebit de intens) sau sub să de tractoristul Ion Co- I
tovarăşul Nicolae Ceauşescu nu ştirbi din farmecul ca- pregătite temeinic de pe a- rece toate sînt legate de tă şl doleanţa locatarilor l-inia electrică aeriană. şoi. Transportul îngraşă- i
cum, organizaţia de partid şi producţia medie trebuie să doleanţa locuitorilor din de aici : din colaborarea Gospodarii simerieni să-şl
consiliul de conducere al crească cu peste 20 la sută. spună faptic cuvîntul. Dar mintelor este efectuat de I
C.A.P. au stabilit o serie de Este posibil să fie materia­ blocurile respective. Iată Consiliului popular orăşe­ să-l aflăm şi noi. tractoristul C.A.P., Szabo
măsuri a căror materializare lizate exemplar toate sarci­ mal întîi „aportul" cîtorva nesc Simerla cu- conducerea Alexandru, şi de coopera­
se urmăreşte îndeaproape. In nile ce revin unităţii noastre. din aceste obiecte : tambu- staţiei C.F.R.-triaj (doar lo­ G. DINU torii Adam Lăscău şi Oc-
tavian Silvăşan. După fer­
Programul Universităţii serale ceea ce priveşte cultura griu­ Acestui scop l-a fost subor­ tilizarea cu superfosfat,
donată şi acţiunea de ferti­
lui, la care trebuie să reali­
zăm în medie peste 2 700 lizare cu îngrăşăminte orga­ *t., s. cînd se va primi azotatul,
kg la hectar, avem cultivate nice a unei suprafeţe de 25 s,.. w riri > :, x , v. - v . .<< A xv v • 'y - - v • - se va face şl administra­
ie marxism-leninism Deva numai soiuri cu valoare bio­ de hectare care este destina­ ! XSp:X;« '.2> "2- rea acestuia.
logică ridicată — Turda 195, tă culturilor de cartofi şi po­
Ijovrin 231 şi Aurora. Pe ju­ rumb. Acum o preocupare Wmii X Xi i: ■;ri tip s
LUNI, 14. I. 1374 mătate din suprafaţa cultiva­ de seamă a conducerii C.A.P.
— Economic pollticS, anul I, predare la cabineiul Judeţean de tă (100 hectare) s-a admi­
partid este să stabilim diferenţiat
— Principii şi metode ale m uncii de partid, anul I, predare nistrat în aceste zile azotat, producţiile pe tarlale, să re­ Lucrări de
în sălile Şcolii generale D r. Petru Groza acţiune care este în curs de
— Istoria mişcării muncitoreşti liunedorene, anul n, predare, finalizare în această săptă- partizăm judicios sarcinile
Ia cabinetul judeţean de partid de producţie pe formaţiile modernizare
— Politica externă a P.C.R. şl a statului nostru, anul n, mînă. Ca lucrări de întreţi­ de lucru şi să insistăm ca
predare In sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza. nere, se va executa comba­
— Filozofie, anul III predare, în sălile Şcolii generale Dr. terea pe cale chimică a bu­ fiecare cooperator să cunoas­ In staţia C.F.R. Simeria-
Petru Groza că din timp, în cadrul acor­ călători se află în execu­
— Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul I, dezbatere ruienilor pe toată suprafaţa. dului global, ce cantitate de ţie importante lucrări de
în sălile Şcolii generale D r. Petru Groza Un obiectiv de maximă în­
— Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul II, dezbatere, porumb trebuie să obţină de modernizare, impuse de în­
în sălile Şcolii generale D r. Petru Groza. semnătate care stă în faţa pe terenurile repartizate, ce ceputul traficului pe linia
noastră este obţinerea unei
MARŢI, 15. I. 1974 j recolte de 50 000 kg sfeclă de lucrări să execute în acest electrificată Craiova—Si-
meria—Mintia. Printre al­
zahăr la hectar de pe în­ scop şi ce retribuţie i se cu­
— Economie politică, anul II, predare la cabinetul Judeţean vine. Asigurînd un climat fa­ tele în stadiu avansat de
de partid treaga suprafaţă rezervată a-
— Principii şi metode ale muncii de partid, anul III, preda- eestei culturi — 20 de hecta­ vorabil de muncă, care să construcţie se află instala­
re in sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza permită aplicarea cu rigu­ ţiile de probă a încălzirii
— Istoria mişcării muncitoreşti şl a P.C.R., anul III, predare re. Terenul este arat, sfecla rozitate a tehnologiilor îna­ vagoanelor pentru trenuri­
in sălile Şcolii generale dr. Petru Groza avînd ca plântă premergătoa­
— Principii şi metode ale muncit de sindicat, anul II, sim­ re păioasele. întreaga supra­ intate stabilite pentru fieca­ le electrice. Prin aportul
pozion în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza re cultură, este pe deplin po­ deosebit al constructorilor
— Politica externă a P.C.R. st a statului nostru, anul I pre­ faţă se va fertiliza. In tehno­ de la şantierul nr. 33 Si-
dare, în sălile Şcolii gene rale Dr. Petru Groza logia stabilită este prevăzută sibil ca producţiile planifi­
— Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, dezbatere, la mecanizarea completă a lu­ cate în acest an să fie rea­ meria, partea de construc­
întreprinderea Elcctrocentr ale Mintia. ţii a fost de curînd termi­
crărilor. Intre lucrările care lizate exemplar şi depăşite,
MIERCURI, IC. I. 1374 ceea ce va da posibilitatea nata. Urmează montarea
ridică probleme mai deosebi­ instalaţiilor propriu-zise,
— Economie politică, anul III, predare, la cabinetul jude- te ar fi nivelarea terenului, unei contribuţii sporite a u- care vor permite în sezo­
tcan de partid nităţii la constituirea fondu­ nul friguros viitor efectu­
— Sociologia religiei, anul II, predare in sălile Şcolii generale care se poate însă efectua lui centralizat de produse a-
Dr. Petru Groza area probelor de încălzire
— Etică, anul II, predare, în sălile Şcolii generale Dr. Petru cu sprijinul S.M.A. In ceea groalimentare al statului şi ■a vagoanele destinate
Groza. ce priveşte densitatea — fac­ unei retribuiri corespunză­ tnirisporlului electrificat de
Programul începe la ora 18.0 0 pentru toate secţiile. tor decisiv în creşterea pro­ toare a munţii S'OOjJeratbrî- călători.
ducţiei — vom asigura cel lor.