Page 34 - Drumul_socialismului_1974_01

------------------- --------------—-------- ---------------------------------- ---------------------------------------------——-----——-----------------------—-----------------—«■—----------------—--------------- -------------------------------—-------------------------r—----------------%—• ~r---------------—r~----------jm?’-------------------~ "7.----------------------------------------------- ..... ■■ »" iuv»«—mi >w..m '■■ ■"■■ ' -■n-—■■■■—■ i " .......... .......
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 910 ® SIMBATÂ 12 IANUARIE 1974

REGĂSIRE ÎNTlRZIATA

Din vizuina brazilor ţiş- El şe ridică şi-i puse mâi­ dăpostire, tşl scrintise glezna, chipul ei obosit ji trăsăturile
neşte deodată trenul accele­ nile pe umeri. şi acum, după explozie, dădu ei îmbătrânite, dragostea ei,
rat repezindu-se ca o să- — lntx-o bună zi voi reuşi drumul la o ploaie de înju­ amărăciunea pricinuită de
• geată spre defileu. Ultima să găsesc tot ce-am pierdut rături, scurte dar pitoreşti. plecarea sa şi silueta ei care
porţiune străbate prin trei în aceşti ani. A fost singura şi marea înainta tristă şi singură spre
curbe o distanţă de aproape — Nu vrei să rămâi aici ? sa iubire din tinereţe l... autogara, unde avea să se
doi kilometri, indreptîndu-se îl întrebă Lia, şi in glasul ei ...S-au despărţit după trei urce el în autobuz. Cit timp
spre impunătorul tunel tăiat se sipiţea o chemare, ceuo luni. Ea plecase cu un ingi­ o va mal iubi el ? Ştia prea
parcă în stîncă de un cuţit nedefinit, ca o vagă promisi­ ner, vrăjită de perspectiva bine ci viaţa II va duce, că
neiertător. une. Capitalei. Iar el... trebuie să-l ducă într-o goa­
Mecanicul acceleratului pri­ — Nu!... Atunci, de mult, ★ nă spre viitor, în timp ce a-
vea mijindu-şi ochii la tu­ ar fi fost altceva... Poate că Din oglindă o privea un ceea pe care a căutat-o me­
nelul care în \umina soare­ atunci, dacă n-ai fi plecat... chip de femeie. Ce oare se reu va rămîne părăsită in
lui scăpătat părea şi mai în­ — Să nu ne facem repro­ schimbase în înfăţişarea ei ? marginea drumului. Lia i-a
depărtat, atît de îndepărtat şuri tardive. Trupul ei era la fel de atră­ spus o dată: ,,Ştiu că mg
încît nu i se putea distinge El înţelese. gător, nu se sfrijise, nici nu vei părăsi cîndva. Dar să
gura de deschidere, ci apă­ Jc se împlinise prea tare. Totuşi nu-mi spui cînd". Cîte se
rea ca un perete negru, ri­ Dinspre şantierul uriaş, ul­ anii se aşternură, cernind schimbaseră de-atunci!...
Emilian a rămas ginditor
Flori de iarnă dicat de-a curmezişul linii­ şi a răspuns :
lor. Sfidînd această iluzie,
el deschise supapa uriaşei lo­ — Am să te iubesc cît de
comotive înlr-un ultim şi mult timp voi putea.
Toamna sînt harnicul vînt care-aleargă frenetic avânt. In urma ei, Era un răspuns crud, şi
Cu frunza pe umeri, pe drumuri, pe văi cele nouă vagoane masive îşi blînd, şi naiv în acelaşi timp.
Să acopere totul In aur, să şteargă smuceau legăturile ca nişte Lia i-a răspuns doar atît:
Şovăirile mici aie paşilor tăi. fiare turbate, zguduind tera- — E trist...
samenţul cu furie sălbatică, El se scutură şi se smul­
biruitoare. timii dintre sutele de tineri fulgi albiori pe care piaptă- ge cu forţa din noianul aces­
Acum chem ninsorile-n valuri să cadă, Emilian se întorcea de la de la roabe şi lopeţi se re- nul nu-i putea îndepărta. tor gânduri complicate—
Să ne prindă In foşnetul alb, răcoros, spital plictisit. Deschise un pezeau să se pună în sigu­ Privindu-şi ochii în oglin­ Lia merge alături de Emi­
prospect multicolor, din hîr- lian care nu vorbeşte. Ajun­
Alergînd amîndoi printr-un basm de zăpadă - tie de bună calitate, găsit în ranţă■ Cenuşii ca nişte fan­ dă, băgă de seamă că cear­
Nesfîrşit ca iubirea, copilăresc de frumos. compartiment, pe care se ve­ tome, sub stratul gros de cănele vieţii se întunecaseră gând în piaţă, ei se îndreap­
tă spre hotel — valiza lui
praf de rocă, stăteau înapoia
dea un vapor de un alb stră­ barierei de pomi şi tufişuri parcă mai tare ca orieînd. fusese lăsată la recepţie şi
Simţi o moleşealâ ce-i tul­
Tresare o creangă de clntec In mine - lucitor, plutind pe o mare şi aşteptau explozia. bură întreaga făptură. trebuia să se ducă s-o ia.
Delicată pa florile ei sâ rămîl foarte albastră, cu mulţi pa­ Timp de o zi şi o noapte, Dacă nu mai era la prima Trec prin faţa unei cafene­
Şi voi fi prima boare de vint care vine Atelier sageri pe punte, iar la pu­ trei echipe de mineri au îm­ tinereţe, dacă o dată cu anii le pline de studenţi veniţi ţrc
pă, un pavilion tricolor. în­
practică la mină, şi din ca­
Să-ţi aducă mârţişoarele pure dinţii I cercă să-şi imagineze specta­ pins sfredelele aparatelor lor pierduse acea frăgezime pri- re răzbătea de pe bandă vocea
acea
măvăratică,
greoaie în roca dură. Sfrede­
frăgezime
N A I V I I (III) colul comic pe care l-ar pu­ leau găuri destul de largi ca a dragostei dinţii, nu câştiga­ răguşită a lui Tom Jones.
TRAIAN F1LIMON tea oferi Lia fandoşindu-şt să încapă în ele corpul unui se oare în schimb de pe ur­ Şi acum e trei şi jumătate.
pe puntea acelui vas. alb. om. ma anilor de singurătate o Cei doi traversează strada.
Dacă posibilele confuzii poate de interesant sub Dar duduitul locomotivei ji Acum perforatoarele tăceau. frumuseţe mai bogată, mai Autobuzul e acolo, încărcat
dinţrs noţiunile de „primitiv" aspect psihosociologic. In fond al vagoanelor se acoperi ăin- de oameni şi bagaje. Valiza
şl „naiv" sînt relativ uşor de q vorba tot de creatori tr-o dată de un alt zgomot lui a fost azvîrlită pe acope­
înlăturat, nu tot aşa stau lu­ populari, dar care bene­ prelung. Fină şi uruitul fu riş, el o trage pe Lia mai la
crurile cînd e vorba de ra­ ficiază de mijloacele mo­ sfîşiat da fluieratul sirenei, o parte. El îşi dă seama că
portul dintre „popular" şi derne şi .chiar ultramo­ ce se deschise la maximum aceasta este ultima lor apro­
„naiv". Aici relaţiile sînt mult derne de publicitate şi di­ în clipa cînd locomotiva se piere.
mai corpplexe şi depăşesc fuzare a creaţiei lor. Aşa­ avîntâ prin poarta croită în — Mai avem puţin, spune
sfera picturii, la care înde­ dar ei nu mai sînt nişte a- stîncă. el, hai!
obşte se limitează arta nai­ nonimi. Şi atunci am sim­ Nu era vietate care să nu — Să intrăm într-un ganq.
vă. Situaţia se complică, ţit nevoia să-i numim alt­ fi auzit vîjîitul trenului go- îl rugă ea; vreau să te mi.
printre altele, şi datorită fap­ fel, spre a-i distinge de cre­ I nind prin tunel. Pe apa râu­ sărut o dată !
tului că, în condiţiile actu­ atorii populari tradiţionali, lui, spre maluri, se iviră de­ Se vede o poartă deschisă.
ale de civilizaţie şi de difu­ şi le-am zis „poeţi ţărani". odată cercuri-cercuri de vţllu- In unghiul pe care-l face
zare a culturii, folclorul are Dar oare, la nivelul cel mai rele tremurate...
tendinţa de a-şi pierde ca­ înalt al izbînzilor lor, nu a- ★ poarta, Emilian o strânge pe
Lia la piept, cu putere.
racterul anonim. Am asistqt parţin aceşti „poeţi ţărani" — E şi asta o meserie, zise Doi copii intră pe poartă
astfel cu toţii, nu fără o a- tot artei naive ? Mi se pare ea privind în zaţul cafelei.
numită reacţie de ^irprinde- că da. Mi se pare chiar că El dădu din mină a leha­ şi trec pe lingă ei.
re, la apariţia unei noi ca­ există o corespondenţă se­ mite. — Să ieşim, zice Lia.
tegorii de creatori : „poeţii cretă, care ţine deopotrivă — Aiurea ! Un baterist în- — Poftiţi în maşină ! —
ţărani". Poeţii ţărani apar la de estetică şi de sociologie. tr-un local de noapte... Scria strigă şoferul autobuzului.
Emilian se urcă şi-şi pune
televiziune, sînt editaţi în Intre versurile unui ion Fru- undeva, într-o cronică, mi se pe locul lui ziarul cumpărat
„P ROZ Ă“ volume îşi au sau indivi­ mosu sau Vasile Niţă Nico- şi pare că „erau cinci muzicanţi la prinz. Şoferul închide u-
Dîncu
colective
pînzele
unui
Ion
concursurile
duale,
lor de creaţie. Multe din­ din sau ale iugoslavului I- şi un toboşar". înţelegi ? Cînd şa în urma lui. Emilian îşi
mă gîndesc la norocul celor­
tre creaţiile acestor poeţi se van Rabuzin — căci fenome­ ocupă locul şi priveşte pe
Astăzi nu mal e un secret Provine dlntr-o familie de află la un nivel foarte jos, nul nu se limitează numai la lalţi... Lia care se uită deznădăjdui­
pentru nimeni că toată lu- învăţători. Necăsătorit. Ob­ majoritatea reprezintă folclo- aria noastră geografică. — A fost o chestiune de tă la el, prin geam, dar şo­
Căucc din Ţara Haţegului. (Muzeul de artă populară
\nea scrie poezii, ştiut fiind servaţii : In 1971 a criticat rizări oneste, realizate cu N-am făcut decît să sem­ şansă. Bucureşti). ferul care e încă pe trotuar
— Dar şansele noastre ?
cţă românul s-a născut poet, conducerea minei în proble­ convingere, care rămin intre nalez nişte dileme dealtfel răbufni el şi Lia tresări. Am îşi aprinde liniştit o ţigară
şi. de aceea sînt foarte pu­ me de aprovizionare cu ma­ limitele literaturii populare imposibil de rezolvat în li­ de la ţigara taxatorului. A-
ţini aceia care scriu lucruri terial lemnos, de unde reiese tradiţionale şi, în sfirşit, pu­ mitele acestui atelier. Nici pornit toţi de la baracă, de Autocamioane verzi erau par­ plină de făgăduinţi 7 tunci, se ridică, deschide uşa
seriWse, adică proză. Deoa­ că are un caracter recalci­ ţine, cum ar fi poeziile lui nu m-aş încumeta singur la la uniforma de doc. Medici, cate la distanţă ; păreau o Lia îşi dădea bine seama şi coboară.
rece,\ pentru ca să scrii proză trant. Vasile Dîncu din Năsăud, rezolvarea lor. De aceea ingineri, ataşat de ambasadă, procesiune de elefanţi în re­ că oricât ar fi dorit ca să fie — Mai este un minut, spu­
trebu\'e să al o bună expe­ Şi după ce a făcut apelul, pot fi socotite ca aparţinînd ultimele trei „Ateliere" pot ba chiar şi un erpu a,l mţţn- paus. aşa, oricât ar fi dorit ca p- ne.
rienţă' de viaţă. Exact ceea au intrat cu toţii în mină şi de acum literaturii culte. fi luate şi ca un preambul cii. Noi ? Nn baterist şi o ca­ După un răstimp, chiar şi glinda să-i dea dreptate, ni­ Emilian stă lingă . Lia, pe
ce am ^eu şi pentru care mo­ au lucrat cu mult spor pen­ Fenomenul deci, foarte pro­ sieriţă la Alimentara. As­ uriaşul nor de praf înecăcios mic din ce găsea îmbietor trptuan Tac amînâoi. Mina
tiv chiar m-am apucat să tru depăşirea planului, iar la blematic sub aspect estetic la o posibilă dezbatere. tea au fost şansele noastre ? de deasupra locului unde se în noua-i înfăţişare, în zâm­ ei, adăpostită sub pardesiul
scriu. C& înainte de a fi res­ ieşirea din şut, pe eroul meu este în acelaşi timp cît se RADU CIOBANU Ea privea impasibilă zaţul năştea tunelul se mai siţbţie. betul ei, în puterea cu care-i îndoit pe braţ, i-a prins mi­
ponsabilul! acestui magazin pozitiv, după cum clar se cafelei. Jur împrejur, pe marginea vprbeau şi i se mişcau de­ na, şj degetele, lor reci s-au
■ filatelic (gestiune de lei 3 vede, îl aştepta logodnica sa, — Astea au fost. Nu toţi lucrărilor pluteau nouraşi ca getele, nimic n-ar avea vreun ascuns cu teamă.
milioane una mie lei pe an), Maria A. Dimancea, despre ajung eroi. de fum de ţigară, şi peste rost, n-ar avea un preţ pen­ ■ — Şi acum plecăm cu ade­
am deţinut şi alte posturi de care am precizat că este de tgt lumea se oprise din lu­ tru■ dânsa, dacă... vărat! — spuse şoferul.
răspundere. Bumăoară, cînd- sex feminin, născută în 1950 cru, uitindu-se la ceasornice- Dar deodată se lămuri şi Se urcă şi, îndărătul blu­
va, demult, am fost şeful u- şi divorţată în 1970, contabi­ Cind secundele se apropiară zâmbi cu încredere. După toţi zei lui umflate de vint, se
nei direcţii de cadre La o lă, provine dintr-o familie de de zero îşi opriră instinctiv aceşti ani, spărtura care urcă şi Emilian. Cu un ultim
fabrică, nu aveam, ca acum, popă, astăzi pensionari, are răsuflarea. brăzda faţa ciupită ca de gest o strînge pe Lia lingă
timp pentru literatură. rude în străinătate, nu cores­ O flacără orbitoare alb- vărsat a oglinzii de la bă­ el, dar aproape că n-o sim­
Profitînd deci de faptul că pondează cu ele, stagiul mi­ ppxtppalie, prefăcindu-se pe trâna Şi şubreda ei bibliote­ te : e moale, e fluidă, s-ar
o cunoscută casă de creaţie litar — nu e cazul. Cei doi loc într-un fum alb, dens, că îi devenise de nesuferit. crede că e dematerializată.
a lansat un mare concura de logodnici s-au dus la cinema cuprinse locul exploziei. A- „Nu mi-ar rămâne alt­ Uşa e trântită între ei, şofe­
creaţie, am trimis şi eu o unde rula filmul „Pentru semenea unui oftat dureros, ceva de făcut decît să umblu rul îşi mişcă manetele de co­
schiţă acolo, una despre mi­ cîţiva dolari în plus“. Este ieşit de pe buzele pământu­ pe ţa cabinetele de cosmetică, mandă. Autobuzul e încă ne­
neri, care schiţă sînt convins tocmai punctul culminant al lui sfâşiat, zdruncinătura ex­ ca să văd ce faţă se potri­ mişcat, dar ei sînt des­
că va fi bine apreciată de prozei ! Cei doi, la jumăta­ ploziei străbătu adine prin veşte genului meu!" îşi zise părţiţi. Pe urmă autobuzul
tovarăşul Vasile I. Vasile, ca­ tea filmului, şi-au dat seama ea. se urneşte din loc greoi şi
re se ocupă de asemenea că filmul nu este educativ munţi. porneşte spre şosea. Şi Lia
Apoi, cu o încetineală a-
creaţii. Despre acest tovarăş şi au decis să meargă mai Pi'oape hazlie, blocuri enorma ★ coboară încet pe trotuarul pe
ştiu următoarele date. Vasi­ bine la biblioteca clubului, Emilian priveşte riul. Gân­ care-l atinge cu mantaua de
le I. Vasile. Anul naşterii: au împrumutat cîte un vo­ de stîncă se înălţăm spre dul îl duce mai departe de­ pe braţ, cu ochii la Emilian.
cât ochii, el urmează calea
1946. Locul naşterii: Beclean. lum de literatură contempo­ ma’Vinea prăpastiei. Atârna­ clătinîndu-se, stăpânită de
Român. Sexul: bărbătesc. rană, dar cum în sala de lec­ ră silnic, în aer. ca şi cînd acestei ape nespus de fru­ suferinţa, de amărăciunea ei.
Studii : facultatea de filolo­ tură nu erau condiţii bune n-ar mai fi vpit să se întoar­ moase, care taie şi străbate
gie. N-a suferit condamnări. de lectură, deoarece mai e- că în pământul unde fusese­ repede pământul, judeţele, o- Merge în pasul autobuzu­
Decoraţii : nu e cazul. In rau pe acolo vreo doi ama­ ră plămădite cu milioane de raşele, iot ceea ce au aşezat lui greu şi privirea lui Emi­
trecut n-a făcut politică. tori de recenzii, logodnicii ani înainte. Uriaşele blocuri oamenii în jurul lui; râul lian este legală strîns de a
In' schiţa aceea despre mi­ s-au dus în parcul oraşului, începură încet să se desfacă care cuprinde atitea izvoare, ei; dar la cotitură, un viraj
neri, vă spun în linii mari unde au citit pînă spre ora în căderea lor lentă, zgomo­ piram, care sapă maluri, ca­ iscusit luat într-un salt dă
că începe cu o dimineaţă în douăzeci şi trei, cînd pazni­ toasă. re adună apele cerului cînd un avânt hotărîtor motorului
sala de apel a minei, unde cul le-a spus să se care aca­ Atunci, o văzuse pe ea pen­ vârtejul norilor o aruncă pe­ şi Lia rămîne în urmă. Cu­
şeful de brigadă Boantăş R- să. Paznicul, I-Iaralamb Tu- tru prima dată, cum stătea ste el şi care o trimite din rând Lia nu mai vede autp-
Nicolae a făcut apelul. Boan­ dose, născut în anul... cu palmele lipite strîns peste nou cerului, prin ceaţa no­ buzul, nu mai vede nimic
tăş R. Nicolae. Anul naşterii: Este imposibil ca tovară­ urechi şi rîzînd larg in gru­ rilor. decât oraşul din jurul ci, u-
1948. Sexul : bărbătesc. Lo­ şul Vasile I. Vasile să nu a- pul ei de băieţi şi fete. Râ­ Se întoarse cu gândul la riaş, nepăsător...
cul naşterii : Cărpiniş. Limbi vizeze favorabil schiţa ! deau de unul dintre brigadi­ ziua aceea din urmă, la oră­
străine nu cunoaşte. Studii : FUorln Plaur — „Peisaj de pe defileul Jiulul“ (cupru) eri, un tinerel pistruiat care, şelul prăfuiţ, la Lia, chinul LUDMILA BOLCU-MIKĂILA.
şcoala profesională minieră. C. DEVEANU în alergarea spre locul de a- ei, suferinţele şi crezul ei, Petroşani
intelectualizat., adică unul pornit de la pro­
iecţia grotescă a basmului moralizator.
Filmul este o reuşită şi din punct dc vedere
plastic. Culorile sînt frumoase, funcţionale, de­
corurile afişînd un fast ostentativ. Şi pe acest
de corupţie tip „afacerea Skoda" şi asasinatele fundal de o stufozitate barocă se desfăşoară o
conducătorilor muncitorimii în beciurile poli­ poveste absolut ireală, avînd menirea să ser­
Editorial© ţiei sau celulele închisorilor. Profil vească un bobîrnac simpatic gustului roman­
Cu certitudine însă putem afirma că faţă de tic.
unele puncte de vedere ale autorului,, fragmen­
Ion Cons&anftinescu: tele din stenogramele dezbaterilor Camerei De­ Ceea ce este esenţial în film este faptul că
el echivalează cu un experiment. Şi acest ex­
putaţilor, atîtea cîte sînt în lucrare, reflectă Cristian A rulat, cu cîţiva ani In urmă, pe ecranele periment urmăreşte reacţia publicului cînd are
imagini cu mult mai bogate, pline de nuanţă noastre un film bizar, intitulat „Incineratorul".
„Din însemnările şi de adevăr. Filmul trata, într-o manieră complet neobiş­ de-a face cu o convenţie dintru începuturi de­
Cartea evocă poziţia fermă, intransigentă şi Brăgulănescu nuită, geneza fascismului, mai precis pătrunde­ nunţată. Publicul se dovedeşte receptiv, anga-
jîndu-se cu plăcere în jocul feeric propus de
rea lui, cu efecte otrăvitoare, în conştiinţa mi­
unui fost reporter plină de responsabilitate pentru viitorul ţării, cului burghez. Regizorul filmului era ceho­ Herz, savurează simbolurile prezentate de un
a deputaţilor comunişti şi socialişti ca Lucre-
regizor care în acelaşi timp trage' cu ochiul.
ţiu Pătrăşcanu, Gheorghe Cristescu, Alexandru slovacul Iuraj Iierz. Din „Incineratorul" am reţi­ Este deosebit de plăcută şi plină de efect a-
parlamentar “ Dobrogeanu-Gherea, Lothar Rădăceanu, ca şi nut cîteva modalităţi de naraţiune cinemato­ meştecarea dezinvoltă a genurilor, trimiterea
grafică interesante, adesea foarte şocante, pre­
a unor oameni politici burghezi, care, deşi de
la Renă Clair, la Jacques Demy sau chiar la
pe poziţii ideologice diferite, s-au aflat nu o cum şi faptul că Herz se anunţa în acel film Fritz Lang.
dată pe aceeaşi platformă în lupta împotriva ca un cineast cu personalitate bine conturată. Cele 100 de minute de proiecţie reprezintă
exponenţilor reacţiunii. Este vorba despre Ni­ „Morgiana" (al doilea film al lui Herz, pre­
O carto plurigcnă : cronică, scriere istorică, colae Iorga, Nicolae Titulescu, Petre Andrei, zentat pe ecranele noastre), este cel puţin la un bun prilej de deconectare,, deloc ieftină.
selecţie de documente, publicistică. Armând Călinescu. Incepînd cu anii 30, psiho­ fel de interesant,_ confirmînd legitimitatea inte­ AL. COVACI
Un mănunchi dc mărturii, date şi fapte pe­ za naţional şovină începe să apese spiritul vre­ resului trezit de „Incineratorul".
trecute în perioada anilor 1919—1933 în incin­ mii. Cad asasinaţi, rînd pe rînd, Duca, Madgea- Scenariul, semnat de regizor şi de colabo­
ta parlamentului. ru, Iorga. încep anii de cumpănă pînă în 1940, ratorul său, Vladimir Bor, este inspirat din
Autorul, martor timp de douăzeci de ani al moment în care regele desfiinţează parlamen­ nuvela romantică şi cu finalitate declarat mo­
evenimentelor, nc înfăţişează ansamblul mari­ tul şi-şi introduce dictatura personală. ralistă, a lui Aleksandr Grin. De această dată,
lor probleme ce frămîntau viaţa politică şi so­ Este ultimiţl capitol al cărţii, pe care Ion noţiunea de „scenariu inspirat" corespunde ab­
cială a ţării, dezbătute aievea, qu pitores­ Constantinescu şi-l încheie astfel : solut realităţii, deoarece Herz face în film o
cul marilor figuri parlamentare, unele aşezate „La 20 decembrie, parlamentul a luat vacan­ parafrază a bazei literare, supunînd elementul
drept pe soclul cunoscutului citat caragialesc ta pentru sărbători şi s-a deschis abia la 7 romantic unui tratament persiflant.
care cerea să se schimbe totul, dar fără a se martie 1940. Dar în caietele noastre de însem­ întreaga peliculă are o alură net parabolică,
strica ceva din vechile rînduieli. nări, sesiunile 7 martie — 19 aprilie şi 29 iu­ pqcnirţd de la direcţia foarte nostimă şi origi­
Dealtfel, cu sau fără intenţia autorului, re- nie — 6 iulie 1940. ultimele sesiuni, nu mai fi­ nală a opoziţiei caracterologice nete. Ţinta per-
ieşe pregnant cadrul de consum al faptelor, gurează. Evenimentele care s-au abătut asu­ siflajului regizoral este complexă, încorporând
rotativa guvernamentală, cu participarea al­ pra ţării, dat fiind tragismul lor, nu mai pu­ cîteva noţiuni des frecventate de scriitorii ro­
ternativă a liberalilor şi conservatorilor, ulti­ teau fi cuprinse în simplă notaţie reporteri­ mantici. Absolutul, frumuseţea, bunătatea, urî­
mii pierzînd mereu teren, sub imperativele cească privind viaţa parlamentară". ţenia, caracterul malign sînt expuse toate unor
vremii. în timp ce primii cîştigau teren, stăpî- O microantologie alcătuită de autor cu mult Este unul din cei cinci absolvenţi ai atacuri foarte precise.
nind sub diverse forme parlamentul. imn gust şi discernămînt. institutului de teatru care a primit cu Intenţia satirică a lui Herz se trădează încă
Capitolele corespunzătoare anilor de frămân­ LIVIU NICOLA satisfacţie repartizarea la Petroşani. din prima secvenţă. La cerempnia funebră a
tări concentrează în ele elementele semnifica­ Ajuns la teatrul minerilor din Valea uniţi tată bogat, lăsînd în urmă o imensă ave­
tive desfăşurării activităţii parlamentului. 1919. Jiului, îşi doreşte roluri care să-l intere­ re şi două fiice opuse ca fire, lumea vine ca
Intîiul parlament al României postbelice — Pentru melomani seze sub toate aspectele. Se preocupă de la carnaval. Pălării imense, chipuri groteşti
Declaraţia grupului socialist — Ratificarea ac­ mişună în jurul defunctului, transportîndu-ne
telor Unirii ; 1920. Căderea primului guvern © Ion Vidu — Sabin Drăgoi, reuniţi pe acum de realizarea unor spectacole într-o lume ireală, care la contactul cu o pri­
de poezie şi pantomimă, atît de necesare
parlamentar — guvernul surpriză al generalu­ într-un disc care cuprinde cîteva din co­ la ridicarea profesională a actorului. vire ironică îşi trădează esenţa compusă din
rurile devenite do mult populare în rîn-
lui Averescu —.asasinarea doctorului Aronea- dul iubitorilor genului. Din creaţia lui După Pastorul Parris din „Vânătoarea falsuri. Spectacole
nu. 1921 — Afacerea Reşiţa — Cărămida.. 1922 Ion Vidu, discul cuprinde piesele folclo­ de vrăjitoare" de Arthur Miller şi Vq- Klara şi Viktoria, cele două moştenitoare,
— Vin liberalii... 1926 — Pleacă liberalii... 1928 rice „Coasa", „Grînele vara se coc", ghin din ..Copiii soarelui" de M. Gorki, sînt animate pe limita incredibilului. Dar ope­ I © Orchestra de muzică populară „Cin-
i drelul"^a Filarmonicii dc stat din Sibiu
— Guvern nnţional-ţărănist. 1929 — Lupeni. „De-ar fi mîndra-n deal la cruce", „Dra­ roluri interpretate în timpul studenţiei, raţia regizorului este absolut conştientă; deoa­
marea grevă a minerilor. gă şi iar dragă" ..Mărie şi Negruţa", iar la Petroşani dă viaţă mecanicului din rece urmăreşte vaga ridiculizare a acelei „bel- | prezintă luni, la Ilia şi Deva. spectacole
j folclorice.
Guvernele vin şi pleacă, lupta parlamentară din cele ale lui Sabin Drăgoi, piesele „Jocul de-a vacanţa" de M. Sehastian şi le epoque", în care existau cpedinţe extrem de \ ® Teatrul de stat „Valea Jiului" din
căpătînd aspecte cu adevărat dramatice, ale „Trandafir de pe răzoare", „Toate fetele j Miron din „Casa de mode" de Theodor empirice despre caractere. In confruntarea ce­ 1 Petroşani prezintă astăzi la Aninoasa şi
lor două eroine (interpretate excelent dc ac­
căror acţiuni se desfăşoară de la falsificarea se uită", „Idilă bihoreană", ,.Bade-al meu j Mănescu. triţa Iva Iatizurovâ), Herz merge pînă la pa­ j mîine la Lonea piesa „Cornada" de Al-
j fonso Sastre.
grosolană a alegerilor pline de odioasele acte cu mîndre multe" şi „Bănăţeană". roxism, cu scopul evident de a stîrni un rîs
CiiniiifMMiMi ■•imimimmnniiimmînniiiinunonin muiui vtniwmxYitmxrorotwînniînnitYw
-..................... ——................................... .................j