Page 37 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari din toate tarile, unlfl-vă!

INAUGURAREA In acelaşi timp, va con­
tinua acţiunea de moderni­
LUCRĂRILOR zare şi reutilare a unită­
ţilor existente. La cele din
DE DESCHIDERE
Sascut şi Giurgiu, de pildă,
A BAZINULUI vor fi puse în funcţiune
noi capacităţi încă în 1974.
CARBONIFER
Dezvoltarea acestei ra­
JILŢ muri şi înzestrarea ei cu
utilaje de înaltă tehnicitate
In judeţul Gorj au fost va permite organizarea u-
inaugurate lucrările de des­ nor campanii de fabricaţie
chidere a bazinului Jilţ, u- optime din punct de vedere
nitate ce va ocupa locul se­ al duratei, asigurîndu-se
cund în industria carboni­ astfel valorificarea fără
feră a ţării după Valea pierderi a conţinutului de
Jiului şi primul loc în pro­
ducţia de lignit. Amplasat zahăr al sfeclei.
într-o zonă colinară, acesta Odată cu sporirea pro­
se va întinde pe aproxi­ ducţiei de zahăr, va creşte
şi cea a industriei deriva­
mativ 3 800 hectare, ex­ telor sale. încă în acest an
ploatarea cărbunelui urmînd vor intra în funcţiune noua
să se realizeze atît prin secţie de ciocolaterie la cu­
cariere cit şi în subteran prin noscuta întreprindere tim/i-
sistemul clasic al minelor.
ANUL XXVI Nr. 5 911 DUMINICĂ 13 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI ■ In subteran, extragerea lig­ şoreană „Kandia“, fabrjva
de acid citric de la Giur­
nitului se va efectua cu giu şi vor începe lucrările
ajutorul complexelor me­ de dezvoltare a întreprinde­
canizate de mare randament rilor de produse zahaţroase
construite în ţara noastră, din Bucureşti şi Braşov.
iar carierele vor fi dotate
în anul măreţelor evenimente: a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al Xl-lea al P.C.R. | DEZBATERE cu excavatoare moderne, cu
La uiudui sindicatelor din Simeria a avut loc o lar­ cupe dimensionate pentru PREOCUPARE
gă dezbatere cu tenia „Rolul agitaţiei vizuale în mobili­ o capacitate orară de l 800 PERMANENTĂ
tone. De menţionat că încă
MUNCĂ RODNICÂ, EFICIENTA, LA zarea tinerilor la realizarea sarcinilor de plan", organi­ din faza de proiectare s-au PENTRU
zată de către Comitetul judeţean al U.T.C. şi la care au
luat parte numeroşi tineri din întreprinderile şi institu­ adoptat soluţii tehnologice FOLOSIREA
ţiile oraşului. După cum ne transmite Argentina Borza, unice în industria noastră JUDICIOASĂ A
bibliotecara clubului, au avut intervenţii utile Traian carboniferă — fronturi de
CQTE ÎNALTE DE RESPONSABILITATE Păcuraru. muncitor la depou, Liviu Bădilă, inginer la lucru cu lungimi medii de SPAŢIILOR lj)E
2 500 m. Depozitarea steri­
I.M.M.R., Viorel Hotărîş, revizor la staţia C.F.R.-călători,
Sorin Faur, elev la şcoala profesională, şi Gheorghe Col- lului se va face în halde PRODUCŢIE
cer. muncitor la I.M.M.R. exterioare situate în văi
şi viroage cu teren impro­ Identificarea tşituror spa­
SI DĂRUIRE MUNCITOREASCĂ priu agriculturii. ţiilor susceptibilei a fi folo­
site pentru producţie efec­
O NOUĂ tivă şi dotarea tor cu ma­
Peste 700 FABRICĂ DE şini, utilaje sa 1i instalaţii
"1 !' apartamente In pagina a lll-a ZAHĂR PE constituie o preocupare per­
a
/ministerelor,
manentă
Investiţiile miniere — Linie tehnologică nouă proprietate HARTA TARII centralelor industriale şi
»
întreprinderilor). O acţiune
Ultimii doi ani ai cinci­ desfăşurată în, acest scop
1
realizate ritmic, zi de zi PETRILA. In primele zi­ La lucrările de execu­ personală nalului vor însemna pentru a relevat exis/tenţa- a,peste
le ale anului, colectivul de ţie a noii linii tehnologice • Totul depinde de fe­ industria zahărului asigu­ 500 000 mp spaţii produc­
GHELAR: In anul 1973, Exploatarea minieră Ghelar muncă al preparaţiei Petri- au contribuit substanţial DEVA. Interesîndu-ne la lul cum privim sarcinile rarea unor capacităţi de pre­ tive folosite /insuficient sau
a avut de realizat un amplu plan de investiţii în vede­ la a înscris o importantă brigăzile conduse de Ioan Oficiul judeţean pentru ţi cum ne mobilizăm lucrare pentru toate marile utilizate în ; alte scopuri
rea dezvoltării şi modernizării minei, a creşterii produc­ realizare : darea în folosin­ Ciur, Vaier Toma, Rudolf construirea şi vînzarea lo­ zone producătoare de sfe­ decît cele dle producţie.
ţiei de minereu. Muncind cu dăruire şi răspundere, lu­ ţă a noii linii de primire Galinsky, Ioan Filipini, sub cuinţelor asupra număru­ pentru a le înfăptui. clă de zahăr. In acest an Ponderea o (deţin întreprin­
crătorii din acest important compartiment au obţinut şi descărcare a producţiei îndrumarea maistrului me­ lui de apartamente pro­ urmează să fie pusă in derile constructoare de ma­
realizări deosebit de bune, depăşind sarcina de plan a de cărbune brut livrat de canic Ioan Horga şi a ingi­ prietate personală ce se • Programul Universi­ funcţiune noua fabrică de şini grele, </ie , maşini-unelte
anului 1973 cu aproape 2 milioane lei. mina Petrila. Noua linie nerului Victor Chiaburu. vor pune la dispoziţia la Rontan, cu o capacitate şi electrotehnice, precum şi
Şi în acest an, minerii de la investiţii au pornit bine, este prevăzută cu un siloz Realizarea acestei instala­ populaţiei pentru cumpă­ tăţii serale de marxism- de prelucrare de 4 000 tone ■ cele din ,Industria uşoară.
aşa cum au făcut-o, dealtfel, şi colegii lor de la produc­ şi un craţer transportor ţii se înscrie în preocupă­ rare în acest an în muni­ leninism sfeclă pe zi, cea mai mare S-au luat măsuri pentru ca
ţie. Prima decadă a anului a fost încheiată cu rezultate destinat producţiei de la rile continue ale colecti­ cipiile şi oraşele judeţu­ din ţară. Va începe, de în 1974 afceastă situaţie să
meritorii, sarcinile fiind realizate şi depăşite ritmic, zi puţul est, ceea ce permite vului preparaţiei Petrila pe lui, ne-au fost date cîteva • Semnal asemenea, construcţia altor fie lichidată. Dealtfel, pla­
de zi. scurtarea timpului de sta­ linia perfecţionării tehno­ cifre : La DEVA se vor două fabrici de mare capa­ nul naţional unic de dez­
Atît la lucrări geologice, cît şi la construcţiî-montaj ţionare a trenurilor cu căr­ logiilor de lucru, creşterii construi 350 de aparta­ citate, amplasate în Bără­ voltare economică şi socială
— după cum ne-a relatat tehnicianul Mihai Butariîi — se bune, precum şi îmbunătă­ productivităţii muncii, îm­ mente cu 2-3 şi 4 camere: • Cinema, Radio, T.V. gan, la Urziceni şi Ţăndă- a ţării pe anul în curs . re­
depun eforturi susţinute, menite să asigure condiţii mai ţirea determinării parame­ bunătăţirii calităţii cărbu­ în zona gării — blocurile rei. Este interesant de re­ partizează o bună parte din
bune de lucru minerilor de la producţie, să le reducă nr. 1, 2 şi 4 de confort ţinut faptul că, dacă la fa­ fondurile de investiţii —
efortul fizic, să sporească permanent randamentele în trilor calitativi ai cărbupe- nelui preparat, sporirii efi­ sporit ; în zona străzii bricile construite în urmă circa 60 Ia sută— lucrărilor
abataje. , lui. cienţei economice. „Lenin" — blocul nr. 2 de In pagina a IF-a cu un deceniu, circa 90 la de montaj utilaj tehnolo­
confort I, cu garaje ; în sută din utilaje proveneau gic, atît . la noile obiective
Micro 15 A — blocul nr. din import, la noile unităţi ale industriei, cît şi pentru
22 de confort I şi blocu­ volumul acestora va repre­
suprafeţelor
completarea
rile nr. 40 şi 35 de con­ Caleidoscop zenta mai puţin de 20 la disponibile în unităţile e-
Aglomerat fort II. La SIMERIA se sutăi xi sten te.
vor construi 80 aparta­
mente de confort I, cu 2 şi
peste prevederi 3 camere în blocul Al, la
ORAŞTIE — 100 aparta­ Căminul cultural în viaţa satului
HUNEDOARA. Inscriin- mente de confort I şi II
du-se în ritmurile impuse în blocurile A1 şi M. In
de furnale, oţelării şi la­ HUNEDOARA se pot con­
minoare, colectivele de tracta apartamente cu 2 şi pi imm imun mm momi
muncă din cadrul celor 3 camere, de confort I, în
două aglomeratoare ale blocurile Dl şi D2, în nu­
C.S. Hunedoara au încheiat măr de 80. La BRAD se © In comuna Ţaţa de Jos moţilor cţ-işeni s-a făcut au­ Există dir/ecţii multiple ale
activitatea pe- primele zece \or face apartamente de fiinţa.' pe la' 1910, primul zit şi îndrăgit in toate col­ /acestei dezvoltări' cbtidien'e,
zile ale acestui an cu confort II — 40 în blocul cor din ţinutul Zarandului, ţurile ţării prin intermediul al cărei nucleu îl reprezintă
substanţiale depăşiri ale 8, iar la HAŢEG — 62 a- reunind oameni talentaţi din renumitului taraf din Vaţa jntelectualitbtea comunei în­
prevederilor de plan. De partamente de confort I comunele Baia de Criş şi de Jos,, condus timp de 11 drumată de comitetul' comu­
pildă, colectivul de la a- în blocul P-30, şi de con­ Vaţa de Jos şi din satele a- ani de inimosul şi talentatul nal de partjid şi coordonată
glomeratorul nr. T a obţi­ fort II în blocul D2. Din­ parţinătoare. De-a lungul a- Aurel Coif, iar acum de cje directorul căminului cul­
nut o producţie suplimen­ tre acestea, o parte sînt nilor. viaţa acestuia s-a le­ Bulz Pera. tural spre ■ împlinirea pro­
tară de 771 tone de aglo­ deja intrate în lucru. gat de evenimente de seamă 9 Obiceiuri străvechi le­ gramului educaţional elabo­
merat, iar cel de la aglo- In localităţile Hunedoa­ din istoria locurilor : dezve­ gate de momentele esenţiale rai! de Plenîara C.C. al P.C.R.
meratorul nr. 2 — 1 137 ra, Orăştie şi Haţeg mai lirea bustului lui Avram ale vieţii îşi păstrează pe din 3—5 noiembrie 1971.
tone, ceea ce corespunde sînt apartamente cu 2-3 şi Iancu în gara din Ţebea, la aceste meleaguri înţelepciu­ Astfel, ghipul de lectori
unei depăşiri ritmice a 4 camere necontractate, centenarul naşterii craiului nea şi frumuseţea primară.
sarcinilor zilnice de plan din cele construite în de pe lîngă. căminul cultural,
Secţia oţelărie electrică. Lupta pentru otel de cît mai bună calitate este in toi încă (lin prime­ cursul anului trecut, care munţilor. în 1924, acelaşi Q Oale de lut simple şi brigada ştiinţifică alcătuită
le zile ale noului an. Maistrul Ion Cioanâ — fruntaş în producţie. Cornel Dumitrosroiu — şef de e- cu circa 200 tone de aglo­ se pot ocupa imediat, în cor a fost prezent în 1935, curat meşteşugite. cusături
chipă, fruntaş in întrecerea socialistă, Marian Bădulescu, turnător, iau o ultimă probă din oţe­ merat. în culori şi linii armonioase, din cadre didactice, medicii
lul ce se va turna în lingotiercle pregătite. Foto : N. NEGRU conformitate cu legile în tot aici. lâ adunarea Fron­
vigoare. tului Plugarilor, la inaugura­ toate se întîlnesc în ţara mo­ din cadrul circumscripţiei u-
rea Muzeului aurului din ţilor crişeni, conferind coor­ mane şi veterinare — univer­
dezvoltării
donatelor
con­
Brad. temporane a satului aureola sitatea populară cu cele pa­
Q Folclorul muzical al frumoaselor tradiţii. Sub tru cicluri de lecţii — „Ţări,
Pagina a Il-a semnul lor, viaţa culturală popoare, civilizaţii", „Viaţa
a comunei îşi- înscrie noile
ILEANA MUREŞANU
dimensiuni dăruite emanci­
Pe şantierele pării spirituale a locuitori­
lor ei. (Continuare in pag. a 3-a)
Măsuri concrete, eficiente ElIIlliiS EFICIENŢA • EFICIENŢA industriei si
şi responsabile pentru Valorificăm Cît şi cum Cu ce efect agriculturii

Privit în perspectivă, dini
resursele? producem? economic? înălţimea schelelor şantie-j
obţinerea unor producţii turii, anul acesta marchea-;
relor industriei şi agricul-j
' Avem în faţă un an al marilor exigenţe surselor de creştere a eficienţei în econo­ ză pentru constructori un|
sporite de cartofi \ calitative. In acest an jubiliar, cu eveni- mia hunedoreană. universului resurselor existen­ spor de producţie de pestei
20 la sută faţă de. 1973. E-j
mente de rezonanţă istorică in viaţa naliu-
l
Explorarea
/ nii noastre socialiste, economia naţională in te in unităţile economice ale judeţului vi­ fortul de investiţii al sta-1
\ ansamblul ei şi fiecare colectivitate în .parte zează descoperirea de noi căi şi modalităţi tului reprezintă un total de
trebuie
progreseze
accelerat,
să
Cooperativele agricole de cător din comună, şi ce mă­ ( i ce ritmul de creştere a venitului ..naţional. să amplifi- pentru a determina în mod reci şi efectiv : 121,1 miliarde lei, care va
■ ridicarea mai susţinută a productivită­
fi concretizat, printre al­
producţie din comuna Rîu suri s-au întreprins pînă a- 1 EFICIENŢA a devenit comandamentul fun- ţii muncii ; tele, prin punerea în func­
de Mori sînt cele mai mari cum ? Aici am avut ca inter­ 1 damenta! al eforturilor şi preocupărilor cla- D perfecţionarea calitativă a producţiei ; ţiune a peste 500 de capa­
unităţi producătoare de car­ locutori pe tovarăşii Cornel i sei muncitoare, ale întregului popor pentru ■ reducerea mai accentuată a consumu­ cităţi de producţie indus­
tofi din judeţ. In comuna Lepădătoni, preşedinte, şi * înfăptuirea cincinalului înainte de termen. rilor de materii prime, materiale, combusti­ trială şi 85 de unităţi agro­
Rîu de Mori — spunea to­ Pui Mastraghin, inginer-şef. bili şi energie ; zootehnice, precum şi prin-
varăşul Mircea Ursu, secre­ Anul trecut, cu toate condi­ \ EFICIENŢA este imperativul care guvernea- El utilizarea raţională a tuturor fondurilor
tarul comitetului comunal de ţiile climatice mai puţin fa­ l ză activitatea organizaţiilor de partid, a or- de producţie ; tr-un volum sporit de lu­
partid, primarul comunei, vorabile, C.A.P. Ostrov a i ganelor de conducere colectivă din centra- B sporirea rentabilităţii. crări de montaj utilaje
tehnologice.
cultivăm în acest an o su­ realizat o producţie medie 1 ie, întreprinderi, şantiere, din toate compar- Prezentă săptăminal într-una din unităţile
prafaţă de 245 ha cu cartofi de 12 500 kg cartofi la hec­ ^ timentele economiei. hunedorene, redacţia ziarului nostru — cu Sarcinile sporite ale nou­
din care, în cooperativele a- tar şi a livrat la fondul de I EFICIENŢA constituie obiectivul central al sprijinul organizaţiilor de partid şi conduce­ lui an au impulsionat pu­
gricole din Ostrov — 100 stat 630 tone. Anul acesta , strădaniilor tuturor colectivelor, al fiecărui rilor întreprinderilor — urmăreşte să pătrun­ ternic munca constructorilor
ha, Clopotiva — 55 ha şi cultivăm 100 ha. Indicatorii ) muncitor, specialist sau cadru de conducere dă în adîncimea realităţilor din cadrul fie­ şi montorilor de pe marile
Rîu de Mori — 40. iar în de plan au fost discutaţi în­ l din economie, scopul esenţial al întrecerii cărui colectiv, să aducă în prim-plan rezer­ şantiere, care şi-au mani­ \
gospodăriile populaţiei din tr-o şedinţă comună a consi­ i desfăşurate in cinstea măreţelor evenimente vele capabile să accelereze creşterea efi­ festat hotărîrea ca, în con­
satele Ohaba şi Ohaba Sitai- liului de conducere şi a co­ 1 — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de cienţei producţiei, ridicarea ei la nivelul ma­ diţiile grele ale iernii, să
realizeze în primele trei
şe! — 50 ha. mitetului de partid, stabilin- \ sub jugul fascist şi Congresul al Xl-lea al rilor exigente puse de partid în acest an. luni aproape 25 la sută
— Cum' acţionaţi pentru du-se măsuri care să asigu­ i P.C.R. EFICIENŢA reprezintă obiectivul ma­ din sarcini. Veştile primite
realizarea suprafeţelor şi a re realizarea şi depăşirea , Aceasta este raţiunea pentru care ziarul jor al chemării adresate de siderur- din diferite Colţuri ale ţă­
producţiei planificate ? producţiei planificate pe hec­ 1 nostru iniţiază, începînd de astăzi, acţiunea rii confirmă acest avînt în
— Sarcinile sînt mari şi dc tar. Amplasarea s-a făcut pe t publicistică „Comandament fundamental '74: giştii hunedoreni tuturor întreprinde­ muncă, relatînd că în pri­
răspundere. Pentru a le ono­ cele mai bune terenuri care i EFICIENŢA. Valorificaţi resursele ? Cit şi cum rilor din metalurgia ţârii. ma decadă a lui 1974 au
ra în mod exemplar s-au au fost ogorîte din toamnă. 1 produceţi ? Cu ce efect economic ?". De aceea deschidem acţiunea noastră, pu- fost puse în funcţiune a-
identificat toate suprafeţele, Toată suprafaţa se fertilizea­ \ Acţiunea noastră îşi propune să realizeze blicind în pagina □ 11 - a a ziarului de azi rezul­ proximativ 15 noi capaci­
iar amplasarea s-a făcut pe ză eu gunoi de grajd (20 to­ i o amplă consultare a muncitorilor şi specia- tatele investigaţiilor întreprinse la LAM1NOA- tăţi de producţie, că ritmul
terenurile cele mai bune şi ne la ha), de la ferma , liştilor, a organizaţiilor de partid şi condu- RELE DE LA C.S. HUNEDOARA, pe tema de execuţie a lucrărilor se
TImpIaruI losif Dăbuceanu. de la F.I.I.. Haţeg. execută lu­
propice acestei culturi. Toate C.A.P. şi gospodăriile coope­ 1 cerilor întreprinderilor din judeţ pentru iden- sporirii randamentului economic in realizarea menţine ridicat pe toate crări de buni calitate. îl prezentăm in timpul executării unor
suprafeţele destinate culturii ratorilor. La noi a devenit ^ tificarea şi punerea In valoare a tuturor re­ producţiei. şantierele. operaţii de montaj la un nou lot de mobilier.
cartofilor vor fi fertilizate de acum o tradiţie ca mem­ I
cu gunoi de grajd, adminis- brii cooperatori să aducă gu­
trîndu-se în medie 20 tone noiul din gospodăriile lor
la hectar. In acest scop se personale pe terenurile coo­
foloseşte gunoiul de la fer­ perativei. Pînă în prezent MARI REDUCERI cursie pe itinerarul Si­ cultorilor, constituiţi în ÎN AVANTAJUL PREMIERA LA ESTRADĂ VREMEA
mele de animale ale coope­ s-au transportat 400 tone de biu — Braşov — Sinaia. Filiala judeţeană Hune­ PENSIONARILOR
rativelor şi din gospodăriile gunoi cu care s-au fertilizat DE PREŢURI doara a Asociaţiei crescă­ Azi, la orele 19, in sa­ Pentru 24 ore
torilor de albine. Partici­
personale ale cetăţenilor. 20 ha. De asemenea, sînt asi­ TARAF LA TOM EŞTI pă peste 150 dc apicul­ tvei t A Casa de ajutor reciproc la „Arta“ din Deva, va
JUJii JuA
•începînd de mîine, 14
Acţiunea a început şi se află gurate îngrăşămintele chimi­ ianuarie, şi pînă la 24 Din iniţiativa directoru­ tori, cei mai harnici şl ■ a pensionarilor din Deva avea loc premiera specta­ Vreme instabilă, eu rc-
numără în prezent 2 330
colului de revistă „Adam
în plină desfăşurare. La ce — azotat şi superfosfat — februarie, în cadrul Tir- lui căminului cultural, mai pasionaţi în această de membri. Anul trecut, şi... Deva“. Textul specta­ rul temporar noros. Vor
plăcută şi veche îndelet­
C A.P. din Clopotiva şi Rîu necesare pentru întreaga su­ gulul de iarnă, au loc noi Mircea Belea, în comuna nicire. acestora li s-au acordat colului aparţine lui Ale­ cădea precipitaţii slabe
Tomeşti a luat fiinţă un
preţuri
de Mori s-a fertilizat cu prafaţă cultivată. reduceri de confecţii la taraf cu instrumentişti împrumuturi băneşti in xandru Darian şi Constan­ locale, sul) formă de lapc-
sortimentele
şi
valoare de 1 500 000 lei,
vlţă
Viului
şi
ninsoare.
tin Zărnescu, iar muzica
gunoi. în prima decadă a lu­ întreaga suprafaţă de te­ textile. In această perioa­ din rîndul localnicilor. La VINATORII - o zi plus multe alte ajutoare, cunoscuţilor compozitori va sufla slab pînă la mo­
nii ianuarie, o suprafaţă de ren, a ţinut să precizeze in­ dă. cetăţenii îşi pot pro­ ora actuală, formaţia ta­ IN PLIN SEZON I bilete la tratament etc. de muzică uşoară Floren­ derat din sud-vest şi vest.
rafului, care numără 14
25 ha. transportîndu-se în ginerul şef al cooperativei, a cura paltoane, costume, persoane, dintre care a- Vinătorii din judeţul * tin Delmar şi Temistoclc Temperatura va fi cu­
taioare, stofe groase ş.a.,
prinsă noaptea între mi­
cîmp 500 tone. Anul trecut, fost repartizată pe formaţii­ cu preţuri reduse pînă Ia mlntim pe Ioan Bulz, nostru se află in plin se­ DE DOUA ORI Popa. nus 8 grade şi minus 3
PE SĂPTĂMlNĂ
cooperativele din comună au 30 la .sută. Gheorghe Oncu, Petru zon. Se „luptă" cu mis­ grade, iar ziua între mi­
Borza şl Petru Herbel, se
De două ori pe săptă-
nus un grad sl 3 grade.
livrat la fondul dc stat 870 le de lucru — brigăzile de IN EXCURSIE pregăteşte pentru a-şi îm­ treţii. Numai de la 1 ia­ LA mînă, în zilele de sîmbă- O NOUA. SECŢIE Dimineaţa şi seara ceaţă.
a.c.
nuarie
expediat
au
tone de cartofi. In acest an, cîmp — şi urmează a se face bogăţi repertoriul în ve­ la export peste B00 Kg tă şi duminică, Clubul
ele trebuie să producă 3 747 repartizarea şi pe membrii Ieri. 28 de tineri side- derea participării la con­ carne de mistreţ. Cei mai sindicatelor din Simcria DE PRESTĂRI SERVICII
cursurile ce se vor iniţia
tone de cartofi. întreaga can­ cooperatori, închcindu-se tot­ rurgişti de la C.S. Hune­ pe plan judeţean, iscusiţi vînători, pină a- pune la dispoziţia tineri­ Pentru următoarele
lor din oraş o bogată dis­
cum, s-au dovedit cci din
pornit
intr-o
doara
au
titate, în afară de sămînţă şi odată şi angajamentele în excursie de două zile. zona Brad şi lila. Dar ALTA cotecă. Prezentarea celor La propunerile cetăţeni­ două zile
retribuţia muncii, va fi li­ acord global. Fiecare va cu­ Au ţinut să petreacă re­ CONFERINŢA ieri şi azi, vînătorii din mai recente melodii de lor din satul reşedinţă de
întreprins
Haţeg
o
au
vrată la fondul de stat. noaşte astfel, din timp, ce creativ sfîrşitul de săp- APICULTORILOR mare acţiune de vînătoa- muzică uşoară românească comună Pui, Cooperativa Vremea rămine uşor
de
profesori
zonală de consum Haţeg a
făcută
est»
tămînă, iar B.T.T. Deva
Cum se acţionează pentru Ie-a dat „o mină de aju- Astăzi are loc la Deva re. Rezultatele le vom şti de specialitate de Ia liceul înfiinţat în această loca­ Instabilă, cu cerul noros
realizarea sarcinilor de plan N. BADIU tor“, oferlndu-le o ex­ conferinţa anuală a api­ mline. slmerian. litate un atelier foto. ziua şi senin noaptea.
la cultura cartofului la C.A.P.
Ostrov, cel mai mare produ­ (Continuare în pag. a 3-a)