Page 38 - Drumul_socialismului_1974_01

HtBWWMSWBagaailBa <n»Mp;iuiiaTOg»iimB««H^ memtBmsmmiimimsmmm *i*s*M^mixtiiaummK3ammmwBmhmia&m!mmimtMmiiămaam*jiiKzi*™«~:'MA>---
e
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 911 © DUMINICĂ 13 IANUARIE 1974

BNIVERSVL lEZEXmiR

FUNDAMENTAL
Valorificăm Cît şi cum Cu ce efect 0 Reducerea cu numai jumătate a orelor „goale" provocate In anul trecut de
defecţiuni mecanice şi electrice la toate latninoarele echivalează cu sporuri de pro­
4
resursele? producem? economic? ducţie de peste 30 000 tone laminate.
0 Depăşirea cu 1 Ia sută a planului de producţie pe acest an Ia uzina dc la­
minoare are drept efect economic reducerea cu circa 4,5 milioane lei a cheltuielilor
de producţie.
M Un singur procent de reducere a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii,
realizat prin exploatarea raţională a agregatelor micşorează costurile de producţie
Ia laminoare cu 875 000 lei pe an.
{g Optimizarea programării producţiei, in sensul specializării Iaminoarelor pe
Laminorul „650“ reprezin­ sînt încă, o mulţime de fac­ — Cilindrii folosiţi nu sînt lui de partid pe secţie — Colectivul laminorului grupe restrînse de sortimente şi tipodimensiuni, poate conduce la creşterea produc
tă una din porţile de legă­ tori care influenţează negativ întotdeauna de bună calita­ s-a organizat de către C.T.C. de sîrmă subscrie In an­ ţiei de laminate cu 20—25 la sută, concomitent cu reducerea cu cel puţin 10 la sută
tură ale combinatului hune- acest indicator. In primul te. Aceasta e o problemă cu şi $lţi factori, un experiment gajamentul slderurgiştilor a consumului ,de combustibili şi energie electrică. >
dcVrean cu economia naţiona­ rînd, mă refer la acel$ cau­ două tăişuri: sţrunjirea la la ajustajul de la bluming. 0 Scurtarea cu 5 zile a reparaţiilor mijlocii planificate în acest an Ia Iaini- ,
lă. De aici, laminatele îşi ze ce ne aparţin în exclu­ intervale scurte a cilindrilor S-a făcut o curăţire exem­ l>e acest an cu contribuţii noare aduce un spor de producţie de aproape 25 000 tone laminate. 1
înctţp drumul către benefici­ sivitate. Este vorba de opri­ măreşte consumul acestora, plară a blumurilor, iar du­ valoroase la creşterea
arii .interni şi externi, pur- rile accidentale care se ci­ iar încercarea de a economi­ pă laminare la „650“ n-au productivităţii şl eficienţei El Creşterea timpului productiv la laminoare cu 10 000 ore-om în 1974 în- j
tînd ca pecete marca presti­ frează la peste 30 de ore, iar si cilindrii conduce la obţi­ mal rezultat rebuturi. Ră- muncii. Aceasta se expri­ seamnă obţinerea suplimentară a 4 500 tone laminate. \
gioasă! a unităţii în care au ca producţie la o pierdere de nerea unei calităţi scăzute la mînînd în acest domeniu, pot, mă prin creşterea timpu­
fost create. Metalul tras în circa 3 000 tone laminate. arăta că 50 la sută din rebu­ B La fiecare salariat din .cadrul .uzinei, creşterea productivităţii muncii repre- J
diverse^ profile a devenit Deşi indicele intensiv a fost profilele fasonate. Nerespec- turile identificate la benefi­ lui efectiv de lucru al a- zintă un spor anual de 16 tone de laminate. ţ
ceea cei numim produs finit, realizat în proporţie de 100,95 tarea greutăţii blumurilor ce ciari se datorează defectelor gregatelor cu cel puţin 50 ?a Creşterea cu 10 Ia sută a procentului de lingouri calde expediate de Ia ^
a căpătuit titulatura de mar­ ascunse provenite d£ la o- de ore faţă de anul tre­ oţelării aduce la bluminguri un spor de producţie de 20.0 tone laminate pe zi şi 1
fă, datorită volumului de ţelării şi, implicit, ifaptului cut, timp echivalent cu o economie zilnică de 10,000 mc gaz metan. ţ
muncă p\e care a încorporat-o că C.T.C. nu dispune de a-
în sine îlntr-un lung şi com­ parate de control pemtru de­ peste 3 000 tone de lami­
plicat fiu x de producţie, De pistarea acestora. De aici, nate.
aceea, nd -am propus ca in­ Consum redus de un volum mare de cheltuieli
vestigaţiile noastre pe linia inutile.
productivii ăţii muncii să le De asemenea, ne-ar trebui
\ începem îfl sensul invers al munca pe fiecare tonă o maşină de îndreptat ţa-
• \ acestui flui’c. glele rotunde pentru ţevi.
Deci, ca ire este rodnicia Acum sîntem dotaţi cu. strun­
niuncii Sans dnatorilor, ce căi guri pentru decojirea profi-
există penă ru sporirea pro­ de produs lelor rotunde şi pe an facem
ducţiei cut acelaşi consum cheltuieli de circa un milion
de muncă prie, cum pot fi lei pentru cuţite de istrung,
puse, în 'iizaloare rezervele altele pentru piese de schimb,
l
din acest d 'c «meniu 7 Intr-un munca depusă cu sortarea
| cuvânt, ce p*t 'Sibilităţi reale laminatelor etc. In 2-3 ani
pot fi explora ite pentru oreş- la sută, iar cel extensiv — ni se dau pentru prelucrare atingem costul maşinii. Ade­
j. tereă product! vităţii muncii de 101,39 la sută, consider că are ca izvor inexistenţa unui vărul este că dacă factorii
f care, se- ştie, . reprezintă un avem o capacitate de prelu­ cîntar între bluming şi secţia de concepţie ar studia mai
î factor determinant al spori- crare corespunzătoare unei noastră pentru a putea pre­ mult problema, această ma­
: rii eficienţei « îonomice, un producţii mai mari. Se adau­ lua materia primă conform şină ar putea fi realizată în
imperativ maja r al progresu­ gă la aceşti factori interni programării şi necesităţilor. combinat fără s-o mai cum­
lui ? şi cei datoraţi vecinilor : ne- Aceasta riaşte dese divergen­ părăm. Şi, ea încheiere, aş
— In 1973, amsţi expediat be­ asigurarea în mod ritmic a ţe între cele două secţii. De spune că nu sîntem aprovi­
neficiarilor o cantitate supli­ cantităţii de blumuri nece­ asemenea, ajustajul de la zionaţi corespunzător cu pie­ ţ
mentară de 151135 tone la- sare în structură asortată, „1000" nu face întotdeauna se de schimb. In rest, ne
| minate, în condiţiile înregis- variaţia acestora ca secţiune o curăţire corespunzătoare a propunem ca îh acest an să
| trării unei productivităţi de şi lungime faţă de profilul blumurilor, lăsîndu-le cu aş­ realizăm o productivitate
'964,21 tone pe salariat — ce se laminează. Toate as­ chii, crăpături etc., fapt ce sporită prin lichidarea pier­
' nVa declarat tovâtrăşul ing. tea conduc la pierderi de împiedică uneori obţinerea derilor de timp datorate în­
Vâlerişm Martlneac, şeful producţie şi de metal. unei calităţi ridicate şi, im­ treruperilor accidentale, folo­
î sectei. Adrian Fiilop, maistru plicit, a unei eficienţe econo­ sirea raţională a forţei de
— Este productivitatea ma­ principal la exploatare, ne-a mice sporite. muncă şi ridicarea conştiin­
ximă care se poate obţine relatat şi alte cazuri care — In decembrie 1973 — a ţei laminatorilor fiindcă,
n
la „65©’ ? micşorează productivitatea intervenit tovarăşul Miron pînă la urmă, aceasta e baza
— Nuv.1 Au existat, şi mai s muncii: Negrilă, secretarul comitetu­ tuturor succeselor.

Obiectivul întrecerii laminatorilor Grad ridicat de utiiizare

tuturor capacităţilor

RANDAMENT ECONOMIC
Fluxul de laminare înce­ tă’. In ce priveşte neasigu-
pe la bluming-semifabrica- r area_ riţmjcă_.a blumurilor,
te, la „1 300", „1 000“ şi au fost cazuri excepţionale,
„750". cînd blumurile de calitatea
In 1973 aici s-a obţinut necesară se aflau la baza
o productivitate cu 23,32 stivelor şi trebuia să le
M A X I M I N tone pe om mai mare de­ scoatem de acolo. Nu s-a
cît prevederile, iar faţă de pierdut niciodată mai mult
1972 creşterea reprezintă de^ o oră — o oră şi ju­
4,27 la sută, ceea ce de­ mătate pentru rezolvarea
monstrează o dinamică bu­ cazurilor, dar aceasta e
nă în această direcţie, mai mult dacă ne gîndim că
ales că sporul s-a obţinut fiecare oră înseamnă pe pu­
REALIZAREA PRODUCŢIEI exclusiv prin valorificarea ţin 200 tone de laminate.
rezultatelor interne. Desigur, ar fi necesar un
— La laminorul 750 mm cîntar Intre „1 000“ şi „650“
— ne-a relatat tovarăşul pentru respectarea greută­
ing. Petre Pîrvu, şeful a- ţii cerute.
cestui sector — indicele de
utilizare a crescut cu 0,01 — Ce consideraţi că tre­
La laminorul de sîrmă este înlocuirea redresorilor 5 200 ore timp efectiv de tone de laminate. In acest tone pe ora efectivă faţă buie să stea la baza creş­
terii productivităţii muncii
primul interlocutor ne-a fost monoanodici de la acţionări­ lucru — cu 50 de ore mai an vom cîştiga astfel peste de plan. Sigur, nu e sufi­ în acest an ?
tovarăşul Aurel Tegară, se­ le secundare, adică cele de mult. Şi aceasta în principal 2 000 tone laminate. cient. Productivitatea tre­
I.dminatorli de In Jflnmlng „1 300“ rhibzulesc asupra unei pro­ cretarul comitetului de par­ la vîrtelniţă, foarfecele de pe seama reducerii opririlor buie să crească prin asigu­ — Cele două bluminguri
bleme majore care iii preocupă — ridicarea randamentului orar Laminatorii Mihai Mircea au o capacitate mult mai
la laminare. tid, care ne-a mărturisit că şutare etc. cu tiristoare. E accidentale de natură tehno­ şi Ioan Coman au şi alte o- rarea unui ritm de laminare
dincolo de realizările bune, drept că ne preocupăm de logică, mecanică sau electri­ pinii. mai intens la semifabricate, mare decît ce s-a realizat
în anul trecut s-au înregis­ această chestiune încă din că. prin micşorarea staţionări­ şi credem că pe creşterea
— In tot anul trecut am
trat 120 ore stagnări din de­ staţionat numai 3 ore din lor pe flux. gradului de folosire al a-
cesteia trebuie să punem
Anul trecut s-au luat u-
Intensitate fecţiuni mecanice şi 170 ore cauza lipsei de semifabrica­ nele măsuri pentru îmbu­ un mai mare accent — ne-a
din cauza defecţiunilor elec­
te şi două ore din cauza ca­
declarat tehnicianul Gheor­
trice. Fără această informa­
nătăţirea 'activităţii. La ma­
ţie am fi fost tentaţi să vor­ Om ie efectiv© lităţii necorespunzătoare a caralele din ajustajul la­ ghe Şerban, secretarul co­
mitetului de partid. Dar
acestora. Veţi spune că-i pu­
permanentă in fluxul bim cu inginerul Zoltan ţin. Intr-adevăr. Raportînd minorului s-au introdus pentru obţinerea unei pro­
Lucaci, şeful secţiei, despre ce
magneţi care uşurează de­
anume măsuri au influenţat 5 ore la 5 200 — fondul nos­ pozitarea materialului şi ductivităţi orare supli men-
tru de timp pentru 74 — re­
e
hotărîtor producerea celor sînt ©re de valoare zultă un procent de nimica conduce la evitarea ameste­ *"?. re es *" necesar, mai în-
productiv aproape 3 000 tone laminate toată. Dar la cele 5 ore dacă curilor de materiale de di­ tîi, să fie sporită capacita­
tea de încălzire, a cantită­
peste plan. Dar, aşa...
Aşa începem sondajul cu mai adăugăm timpii morţi verse calităţi şi chiar sta­ ţii de lingouri încălzite. In
ţionarea
liniilor celorlalte
întrebarea : proveniţi din manevrele gre­ laminoare ce le deservim. acest scop, vor fi construi­
Laminorul de profile şarjele venite cu defecte de — Ce consideraţi că tre­ şite pe care le execută unii te 4 cuptoare adînci care
mijlocii şi benzi este o altă la oţelării, care se perpe­ buie făcut pentru evitarea ’73, dar cred că numai în — Nu credeţi, în acest dintre noi, a slabei calificări 0 sectorizare eficientă exis­ vor fi puse, în funcţiune în
poartă prin care pleacă tuează pînă la beneficiari, acestor staţionări accidenta­ acest an vom putea raporta sens, că generalizarea folo­ şi urmăriri a producţiei sau tă şi la ajustajul liniei de a doua jumătate a anului
spre beneficiari, cu permi­ transformîndu-se în rebut. le 7 primele realizări. sirii ghidajelor cu role în lo­ din cauza lipsei de scule, 1 000 mm. curent. De asemenea, tre­
sul de bună calitate, peste — Semifabricatele primi­ — De obicei se susţine i- — Dar nu aici se locali­ cul celor prin frecare — fo­ procentul nu este de neglijat. — Aici, se pare că lucru­ buie organizată mai bine
160 de tipodimensiuni de te de ia „750“ — care re­ zează toată rezerva menită losite în prezent, ar micşora ...Iată .de ce şeful secţiei rile nu stau tocmai bine. activitatea, îneît şarjele calde
laminate, ce se produc aici prezintă pentru dumnea­ deea unei mai corespunză­ să asigure în '74 o produc­ mult numărul de defecţiuni ? se simte dator să explice : Laminatorii de la „650“ de­ de la oţelării să fie prelu­
anual, în cantităţi tot mai voastră „vecinii din amon­ toare aprovizionări cu piese ţie suplimentară de peste — Ba da. Noi lucrăm deja clară că primesc blumuri ate într-o proporţie ridica­
de schimb din ţară şi im­
sporite. te" — corespund necesită­ port. Eu, însă, vreau să a- 3 000 tone. Ia nişte cutii speciale pentru — Vom aplica noi măsuri cu defecte, sub greutatea tă, la temperaturi mai mari
— Cum staţi cu producti­ ţilor ? menite să ducă la o mai bu­ necesară, că o şarjă se re­ de 700 grade Celsius pen­
vitatea pe 1973, sînteţi mul­ — In urma reorganizării bordez această chestiune din — Să zicem că aşa e. Dar înlocuirea aşa-ziselor ghida­ nă organizare a producţiei partizează la mai multe la­ tru a reduce consumurile
ţumiţi de eficienţa econo­ ajustajelor la „750“ şi la alt punct de vedere. Pentru să luăm, de pildă, timpul e- je de răsucire cu cutii cu şi muncii. Cît despre scule, minoare etc. Ce răspuns le de combustibil şi energie
mică obţinută pe baza aces­ celelalte laminoare, nu mai că defecţiunile s-au produs fectiv de lucru. In 73, faţă role, menite să conducă nu ţin să arăt că am trecut la daţi ? electrică, şi pentru a redu­
tui factor determinant ? avem necazuri în această mai puţin la linia de lami­ de nivelul planificat, am numai la reducerea consu­ executarea unor seturi noi şi — La sfîrşitul lui 73 — ce timpul de încălzire. Tot­
— Este suficient să ară­ direcţie — ne-a răspuns nare şi mai mult la reglajul „lungit" acest fond de timp mului de metal dar şi la re­ vom acoperi pînă la mijlocul a afirmat economistul Ioan
odată,
productivitatea
va
tăm — ne-a declarat tova­ maistrul principial Adrian de buclă şi vîrtelniţe, cred cu 20 ore. In 74 ne-am pro­ ducerea numărului de defec­ acestui an fiecare schimb cu Diaconescu — oţelăriile creşte în urma folosirii mai
răşul ing. Ilie Marcu, şeful Balaş. Acolo se face recep- că cel mai nimerit lucru pus să ajungem undeva la ţiuni. O oră cîştigată — 60 sculele necesare. n-au putut asigura pro­
secţiei — că în anul trecut ţionarea şi sortarea cores­ centul de şarje calde cerut şi bune a celor două calcu­
am depăşit productivitatea punzătoare a blumurilor, pe ne-au dat peste cap ritmi­ latoare cu care sîntem do-
planificată cu 5 tone pe dimensiuni, şarje, calităţi. citatea. Am recurs la „sto­ taţi — problemele p« aceas­
salariat, procent care re­ — Uneori, se mai încurcă cul rece" şi programarea tă temă fiind studiate de
prezintă limita minimă a şarjele — a intervenit to­ n-a mai putut fi respecta­ mai mult timp.
intenţiilor noastre în 1974. varăşul Iacob Topliceanu,
Evident, desfăşurarea unei secretarul comitetului de s CU A D R E S Ă P R E C I S Ă
activităţi mult mai rodnice, partid. Aceasta provoacă
presupune înlăturarea ur­ trimiterea la laborator a \ .... — — — mm in , mmmmmmmmmm——— w u , t
gentă a tuturor lipsurilor mai multor probe, aglome­ s
şi, în primul rînd, a celor rarea activităţii acestuia şi, Laminatorii reclamă neajunsuri, solicită sprijin
care s-au repercutat direct în consecinţă, pierderea u- \ s
asupra productivităţii. nui timp util pentru pro­ \ \
— Exemple concrete ? ducţie. ———■ — n p — * 1,11 au.wiwii«iiiMaiaTiBiiwMiMBUttiiiiitra«Mw><iiMMaBMiiiMMiiiMHiCTrriv h——■ ii hi au u. ini ——ii mmmtmm ... an————mmmmm
— Există. Aş semnala — Ce acţiuni aveţi în ve­ \ In dialogul nostru cu laminatorii, am consemnat nu­ „ t
durabilitatea scăzută a ci­ dere pentru viitor, în le­ \ meroase şi justificate observaţii critice la adresa facto­ perfect, cerem ca oţelăriile să respecte programele sorti- l
lindrilor primiţi de la în­ gătură cu micşorarea tim­ rilor cu care conlucrează direct sau indirect la realizarea mentale, să nu mai elaboreze şarje în afara programului. i
treprinderea „Victoria" Că- pului de stagnare a lami­ \ producţiei. Am notat multe cerinţe. Unele sînt mai vechi, Gheorghe Şerban, tehnician la bluming: Să primim 1
lan şi I.F. Vlăhiţa. Majori­ norului ? \ altele mai recente, unele sînt de necesitate acută sau de de la oţelărie lingouri calde în proporţie cu cel puţin 10 I
tatea acestora sînt cores­ — O atenţie maximă — perspectivă, unele vizează lucruri „mărunte", altele pro­ “la sută mai mare decît media realizărilor din anul tre- t
punzători procesului nostru ne-a relatat tovarăşul ing. \ bleme de anvergură. cut. Intre halele de stripaj şi transporturi ,pe cere o cola- '
tehnologic, se comportă bi­ Aurel Molotcov, şeful ate­ \ borare perfectă pentru scurtarea timpului de parcurs al ţ
ne în perioada planificată lierului exploatare — vom înmănuncheate, observaţiile critice, neajunsurile re­ lingourilor din halele de turnare ale oţelăriilor pînă la ţ
de timp. Sînt cazuri însă acorda instruirii personalu­ s clamate, cerinţele formulate îşi au originea în dorinţa introducerea lor în cuptoarele adînci. '
cînd cilindrii rezistă doar lui pentru executarea \ colectivelor de laminatori de a ridica rodnicia şi efectul Aurel Molotcov, şef de atelier : Colectivul şi condu- )
la jumătate din producţia schimbărilor în timpii pla­ \ economic al muncii lor la cotele impuse de sarcinile cerea uzinei nr. 5 să pregătească din timp şi să execute l
planificată, fiind necesară nificaţi şi chiar mai ope­ mari, mobilizatoare ale acestui an, de exigenţele calita­ rapid şi de calitate reparaţiile mijlocii prevăzute, astfel ,
restrunjirea lor. Prin aceas­ rativ. De fapt, în perioada s tive ale economiei naţionale. De aceea, le supunem au­ ca cele 9 lucrări de acest fel, planificate în 74, să se i
ta se pierde mai mult timp 1972—1973 toţi laminatorii \ dienţei factorilor vizaţi. realizeze cu o reducere de cel puţin 5 zile faţă de du- \
cu schimbările de cilindri noştri au participat la Valeriu Martineac — laminorul „650“ : Am mai ridi­ ratele stabilite. /
şi profile, schimbări care şi cursurile de reciclare, dar \ cat de cîteva ori problema unei programări raţionale. Se Nicodim Cicj, atelierul de calibrare : întreprinderea i
aşa „devorează" foarte mul­ acţiunea va fi continuată. \ ştie că la laminorul nostru, din cauza numărului mare de „Victoria" Călan trebuie să ne furnizeze cilindri de caii- i
te ore din producţie. De Totodată, pentru creşterea sortimente, facem dese schimbări de cilindri, uneori chiar tate. Specialiştii de acolo trebuie să intervină operativ i
pildă, în anumite zile din indicilor intensivi trebuie \ dc cîte două ori pe zi, ceea ce micşorează timpul de lu­ pentru perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie şi să nu J
8 ore. 4 ore le folosim nu­ ca laminorul să funcţioneze \ cru cu 5—6 ore O reducere a lipodimensiiinilor din pro­ aştepte neapărat pînă la punerea în funcţiune a noii tur- ţ
nătorii.
i
mai pentru schimbările res­ la productivitatea orară gram şi lungirea campaniilor de laminare nc-ar aduce un
pective. planificată pentru fiecare \ salt spectaculos de producţie. Iată de ce revenim mereu Teodor Bodea, maistru de schimb : Nu primim în *
Alt factor l-ar constitui profil. \ la programare. mod ritmic vagoane C.F.R.. corespunzător cerinţelor de 1 \
livrare atit la export, cit şi
la intern. Aşteptăm, uneori.
■ ţ^ip»«jpw«i ■■■»» Jmcan~r»nim.Taiiii,.i^proronn'iTOe'Jrl \ Boris Teodorov — şef de birou la programarea şi ur­ cîte 4-5 zile cu produsele pregătite pînă ni se pun ia dis- J
1 iBBMZhaowawwBBawwwwaaaxMBacgBaataMPOg t -j.xbv) \ mărirea producţiei : Programele de laminare le întoc­ poziţie capacităţile de transport. Aceasta are două prin- l
Pagină realizată de : mim cu două-trej zile înaintea campaniilor şi avem în cipale consecinţe negative — respectarea cu mare greu- l
\ vedere cererile de livrare. Mergem pe stocarea semifa­ tate a graficelor de expediere şi blocarea spaţiilor exis­
VITO 5 ani, lin colectiv de specialişti d|n C.S. Hunedoara
1)0
MARIN NEGOITĂ, LAURENTIU VISKI, ILIE COJOCARU \ bricatelor pentru evitarea stagnărilor. Ca totul să meargă tente. \ depune eforlpri mari pentru a găsi o soluţie de utilizare mai
Fotografii de VIRQIL ONOIU I deplina a calculatorului de la bluming „l 300“. Se caută mereu...