Page 4 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 902 © JOI 3 IANUARIE 1974
Charley („Steaua roşie"); GU-
Cinehţa RABARZA: Cowboy (,;Mine-
rul"); ILIA: O zi mai lungă
decît un an („Lumina").
DEVA: Viforniţa („Patria");
Copiii căpitanului Grant („Ar
Frontul no
ta"); SIMERIA:
Mesaje adresate Reprezentantul preşedintelui Nicoiae Ceauşescu mad („Mureşul"); HUNEDOA
RA- Raportul agentului 36 şi
a fost primit de preşedintele Consiliului Atlas Ce se întîmplă doctore ? („Si- 16.00 Teleşcoală. Itinerar Isto
derurgistul"); O floare şi doi
grădinari, seriile I-II („Arta");
cu prilejul Anului nou Prezidenţial al R.A. Yemen CALAN: Drumul spre satul 16,30-17,00 Extemporal de va
ric (II). Curtea de Argeş,
Mogoşoala, Tîrgovişte ;
natal („11 Iunie"); GHELAR :
Agentul nr. 1 („Minerul"); PE
TROŞANI: Doi pe un balan canţă la limba română ;,
SANAA 2 (Agerpres). — pe care şeful statului român Obiecte zburătoare soar („7 Noiembrie"); Ultimul 17 30 Telex !
LUPENI:
U. R. S. S. R. P. BULGARIA ţa că anul 1974 va marca în Mircea Maliţa, reprezentant le depune în vederea rezol cartuş („Republica"); („Cultural"); 17.35 Curs ’dc limba germană.
Lecţia 73 (reluare) ;
Raffles
Infailibilul
cheierea unui „armistiţiu po al preşedintelui Consiliului vării unor probleme impor neidentificate 18,03 Teleglob. U.R.S.S. — Iti
SOFIA 2 (Agerpres). — In'- LONEA: Organizaţia („Mine
MOSCOVA 2 (Agerpres). — litic", care să permită solu de Stat al Republicii Socia tante şi actuale. El a expri rul"); ANINOASA: Joe Hill nerar gruzin ;
In mesajul de Anul nou a- mesajul adresat poporului ţionarea crizei guvernamen liste România, Nicoiae mat urări de prosperitate Un nou obiect zburător („Muncitoresc"); PETRILA: Nici 18,25 Muzică populară ;
dresat poporului sovietic, bulgar de Anul nou, Todor tale în care se află ţara de Ceauşescu, a fost primit de pentru România, ţară priete midentificat a fost văzut un moment de plictiseală 18,45 întrebări şi răspunsuri ;
Leonid Brejnev, secretar ge Jivkov, prim-secretar al C.C. la alegerile generale din 14 preşedintele Consiliului Pre nă, şi pentru poporul român, luni în apropierea locali („Muncitoresc"); VULCAN: Flu 19.15 Publicitate ;
neral al C.C. al P.C.U.S., a al P.C. Bulgar, preşedintele octombrie a.c. El a atras a- zidenţial al Republicii Ara precum şi dorinţa de a se tăţii Maubeuge, din nordul turii sînt liberi („Muncito 19.20 1001 de seri. Călătorie Sn
jurul lumii ;
relevat succesele dobîndite Consiliului de Stat al R.P. tenţia că această înţelegere be Yemen, Abdul Rahman intensifica relaţiile dintre Franţei, de către Jean Lie- resc"); URICANI: Creierul („7 19.30 Telejurnal. La cotele anu
în domeniile economic şi cul Bulgaria, a reliefat că, în fi va trebui să intervină înain Iriani, căruia i-a. înmuiat un cele două ţări, pe multiple foghe, vinzător la un ma Noiembrie"); ORAŞTIE: Para- lui XXX ;
tural, arătînd că au fost în nul care s-a scurs, s-a înre te ca situaţia de criză să a- mesaj din partea şefului sta planuri, în spiritul principii gazin de coloniale, care se şutiştii („Patria"); In umbra 20.00 Cîntecul săptămîni! : De
30 de ori, la mulţi ani !;
deplinite şi depăşite planuri gistrat o însănătoşire a cli tingă punctul culminant. tului român. lor pe care ambele state le îndrepta spre Lens. El a violenţei („Flacăra"); GEOA- 20,05 Seară pentru tineret ;
le în diverse sectoare indus matului internaţional, feno Preşedintele Consiliului sprijină. declarat apoi că a obser GIU-BĂI: Vara bărbaţilor; HA 21.30 Ţara noastră, mîndră floa
triale, în timp ce în agricul men demonstrat, între altele, DANEMARCA Prezidenţial al Republicii A- vat, de fapt, două vehicule ŢEG: Autostop („Popular"); re (II) ;
tură au fost strînse, la unele de încheierea Acordului de COPENHAGA 2 (Agerpres). rabe Yemen a transmis to A avut loc, cu acest prilej, zburătoare, dintre care u- BRAD: Legenda negrului 22.15 24 de ore.
culturi de bază, recolte fără pace privind Vietnamul şî de — In mesajul adresat naţiu varăşului Nicoiae Ceauşescu o convorbire cordială, prie nul, de forma unei ţigări
precedent. Succesele în mun convocarea Conferinţei gene- nii, cu prilejul Anului nou, calde mulţumiri pentru me tenească, asupra situaţiei din de foi, avea o culoare roşie
că au făcut posibilă continua ral-europene pentru securita primul ministru al Danemar sajul său, împreună cu pre Orientul Apropiat şi a rela şi era înconjurat de o lu
sporire a bunăstării poporu te şi cooperare. cei, Poul Hartling, a anunţat ţuirea sa pentru eforturile ţiilor dintre cele două state. mină puternică roşie-por-
lui, iar C.C. al P.C.U.S. şi R. S. CEHOSLOVACA că guvernul va înainta Par tocalie. După ce au coborît
guvernul sovietic au convin PRAGA 2. — Coresponden lamentului ţării un proiect şi apoi au dispărut, afirmă
gerea că anul 1974, caracte tul Agerpres, Constantin Pri- de lege care prevede înghe Liefoghe, pe locul aterizării Şantierul 7 consfrucfii
rizat prin sarcini nu mai pu săcaru, transmite : In mesa ţarea preţurilor .şi a salarii Rezultatele preliminare ale alegerilor au apărut nişte amprente cir
ţin complexe ca anul prece jul de Anul nou, adresat lor pe o perioadă de opt culare, de aproape 10 cen
dent, va prilejui aceeaşi ma poporului cehoslovac, pre săptămîni. El a precizat că timetri diametru. El decla industriale Chişcădaga
nifestare a atitudinii comu şedintele Republicii, general prin această măsură se ur ră între altele că a fost
niste faţă de muncă. de armată Ludvik Svoboda, măreşte să se acorde guver parlamentare din Israel surprins că cele două o- Cu prilejul aniversării a 26 de ani de la procla
a arătat că anul 1973 a re nului răgazul necesar pregă biecte zburătoare au dis marea Republicii şi a anului nou 1974, comitetul de
r
R. S. F. IUGOSLAVIA prezentat o etapă importan tirii unui program de „însă TEL AVIV 2 (Agerpres). — Naţional, Religios, urmează părut fără să facă vreun
tă în procesul construcţiei nătoşire a economiei naţio Rezultatele preliminare ale să deţină 11-12 locuri. zgomot. partid şi conducerea Şantierului 7 construcţii indus
BELCtRAD 2. — Corespon socialiste în Cehoslovacia, în- nale". alegerilor parlamentare des Agenţiile United Press In triale Chişcădaga felicită călduros întregul colectiv
dentul Agerpres, Simion deplinindu-se cu succes o- făşurate . la 31 decembrie în ternational şi France Presse de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai şantierului, co
Morcovescu, transmite : „A- biectdvele celui de-al XlV-lea FRANŢA Israel indică o uşoară slăbire arată că, in pofida acestei Arheologie
nul jubiliar 1973, în care s-a Congres al P.C. ddn Ceho PARIS 2 (Agerpres). — a poziţiilor Partidului Mun redistribuiri a forţelor din lectivele întreprinderilor colaboratoare, dorindu-le la
sărbătorit cea de-a 30-a ani slovacia şi ale planului cin Preşedintele Franţei, Geor- cii, partid de guvernământ Parlament, sarcina formării Arheologii care au iden mulţi ani şi succese deosebite în muncă.
versare a naşterii statului cinal. ges Pompidou, a afirmat, în pînă la alegeri, şi un oare noului guvern va reveni, se tificat osemintele găsite în (i)
nostru nou, a fost plin de e- mesajul de Anul nou, că, care progres ai grupării, de pare, tot Partidului Muncii, urma unor săpături efec
forturi intense şi de acţiuni JAPONIA „după o perioadă de expan opoziţie Likud. Toate agen care va avea însă dificultăţi tuate într-o serie de grote
multilaterale pentru consoli TOKIO 2. — Coresponden siune economică, 1973 s-a în ţiile de presă opinează că nu în refacerea coaliţiei, în pri din Patagonia afirmă că
darea comunităţii noastre tul Agerpres, Paul Diaconu, cheiat într-o atmosferă mai este de aşteptat ca rezulta mul rînd cu vechiul său par oamenii trăiau în această
multinaţionale şi ne-a adus transmite: Primul ministru puţin luminoasă". După ce a tele definitive, ce vor fi cu tener — Partidul Naţional parte a Argentinei în urmă
succese însemnate", se arată japonez, Kakuei Tanaka, a calificat noul an drept „in noscute la începutul săptămî- Religios şi, o dată formată cu aproape 12 600 de ani.
în mesajul de Anul nou, a- declarat, în mesajul de Anul cert, riscînd să fie dificil", nii viitoare, să aducă schim coaliţia, va deţine o majori Locuitorii acestor grote se Combinatul de prelucrarea
dresat de preşedintele Iugo nou, că guvernul său va lua Georges Pompidou a expri bări calitative faţă de cele tate fragilă, deci un redus hrăneaţi mai ales cu carne 7/
slaviei, Iosip Broz Tito. Re- toate măsurile pentru a re- mat hotărîrea guvernului preliminare. In baza acesto spaţi'u de manevră în apli de guanacos — o specie lemnului Sebeş, jude{ul Albe
ferindu-se la situaţia inter înviora ţara şi pentru a în francez de a acţiona pentru ra, Partidul Muncii, condus carea programului său. de lama — precum şi cu
naţională, mesajul relevă că. frunta cu succes actuala cri a preveni deteriorarea con de fostul premier, Golda Pe de altă parte, observa mamifere mici, care au
în anul care a trecut, s-au ză a petrolului de o manieră diţiilor de viaţă. Meir, > va avea 50-52 din cele torii nu exclud cu totul e- dispărut din această regiu ANGAJEAZA
întărit forţele progresiste, a care să permită Japoniei să Preşedintele Franţei a ară 120 de locuri ale Knesset-ului, ventualitatea formării unui ne în urmă cu 2 000 de ani.
crescut lupta popoarelor şi continue să progreseze. tat, totodată, că actuala cri faţă de 56 înainte de alegeri, guvern de uniune naţională. ® mecanici Diesel
a ţărilor pentru independen TURCIA ză de pe piaţa petrolului şi iar gruparea Likud — 37-39 Formula este susţinută cu Val de frig în S.U.A. ® ajutori mecanici
tă, pentru deplină suverani una din consecinţele sale — de locuri faţă de 31 anteri deosebită vigoare de Partidul
tate politică şi economică, ANKARA 2 (Agerpres). — fluctuaţia cursului dolarului or, restul de locuri împărţin- Naţional Religios. Unitatea asigură locuinţă pentru familişti.
pentru pace şi socialism. In mesajul de Anul nou, pre — creează posibilitatea unei du-se în Parlament între ce Un puternic val de frig Doritorii se vor adresa la C. P. L. Sebeş, telefon
şedintele Turciei, Fahri Ko- încetiniri a ritmului de dez lelalte partide, dintre care s-a abătut, marţi noaptea, 11483, interior 108.
. R. P. chineza ruturk, şi-a exprimat speran voltare economică. cel mai important, Partidul asupra regiunilor centrale
Activitatea ale Statelor Unite. Astfel, (396)
PEKIN 2 (Agerpres). — în estul statului Minnesota,
„Jenminjibao" şi alte orga misiunii „Sky ab“ termometrele au înregistrai
ne de presă centrale chineze temperaturi pînă la minus
au publicat editoriale intitu LIMA. - Potrivit unui de la 55 de mile (88 km) pe oră. bilităţile de extindere a rela 43 grade Fahrenheit.
late „Mesaj de Anul mou“, cret guvernamental emis du Preşedintele Nixon a de ţiilor comerciale bilaterale, HOUSTON 2 (Agerpres). — Pe de altă parte, se a-
în care . se subliniază impor minică seara, autorităţile pe clarat că, după opinia sa, problema schimburilor de mi După ce au efectuat o serie nunţă că importante căderi
tanţa istorică a celui de-al ruane au preluat, la 1 ianua respectarea strictă a acestei siuni economice, precum şi de fotografii ale cometei Ko- de zăpadă, însoţite de un IJ.E.C.O.O.P. Deva
X-lea Congres Naţional al rie, proprietăţile corporaţiei legi va aduce zilnic Statelor cea a lărgirii cooperării in houtek, cei trei astronauţi ‘ai vînt puternic, au fost sem
P.C. Chinez, desfăşurat anul americane „Cerro de Pasco", Unite o economie de 200 000 domeniile agriculturii, medici- misiunii Skylab şi-au conti nalate în statul Colorado,
trecut, relevîndu-se victoria posesoarea celui mai mare barili de benzină. nei şi educaţiei. nuat programul de cercetări iar în statele Nebraska, I.J.E.COOP. Deva execută pentru populaţie — la
socialismului în toate dome complex minier din Peru şi ştiinţifice al primei zile a Kansas şi Oklahoma s-au comandă - prin atelierul de tîmplărie din DOBRA,
niile şi prosperitatea gene unul din cele mai mari din RANGOON. - Noua Con noului an. Camerele ’ de luat înregistrat furtuni de o de binale (uşi, ferestre), mic mobilier de uz casnic (mese,
rală a patriei, în care econo America Latină. stituţie birmaneză, adoptată vederi ale laboratorului au osebită intensitate. tabureţi, somiere, dulapuri, galerii perdele), confecţii
Presa, radioul, televiziunea, Cadran
.>
mia socialistă este înflori în cadrul referendumului des fost îndreptate asupra unor
toare. In acest cadru se ara centralele sindicale, partidele făşurat intre 15 şi 31 decem zone de pescuit din largul metalice de orice fel, inclusiv fier forjat etc. cu mate k
tă că valoarea globală a pro politice, întreaga opinie pu brie, proclamă - cu începere Africii şi Americii de Sud, Catastrofă aeriană rialul clientului sau al întreprinderii. i
ducţiei industriale şi agrico blică au aprobat cu căldură de la .1 ianuarie a.c. - Re pentru a se descoperi depla
le pe anul 1973 a depăşit cu această liotărire a guvernului DELHI. - Primul ministru al publica Socialistă a Uniunii sările bancurilor de peşti. O- Un avion de pasageri de De asemenea, prin şantierul de construcţii De J )
peste 8 la sută valoarea ce peruan. Noii Zeelande, Norman Kirk, Birmania. biectivele aparatelor de fo- tipul „Fokker-28", aparţi- va, str. G. Enescu, nr. 40, execută prestaţii pentru
lei din anul 1972, sînt evi şi-a încheiat vizita oficială de Adoptarea noii Constituţii, lografiat au fost orientate a- nînd companiei „Itavia", populaţie în construcţii (locuinţe, anexe gospodăreşti 1
denţiate succesele în con WASHINGTON. - Preşedin cinci zile întreprinsă în India, ca şi organizarea de alegeri poi asupra unor regiuni din s-a prăbuşit, marţi,' cu pu etc.) pe raza judeţului.
tele S.U.A., Richard Nixon, a în fruntea unei delegaţii gu pentru Adunarea Naţională Africa de vest, care au fost ţin timp înainte de ateri
strucţiile capitale, în trans vernamentale. In cursul con bîntuite de secetă. Prin stu
semnat miercuri legea în vir şi consiliile populare deschid zare, în apropierea aero Cei interesaţi se vor adresa direct atelierului de
porturi şi comunicaţii, în tutea căreia limita superioară vorbirilor avute cu premierul perspectivele unui amplu pro dierea clişeelor obţinute, oa portului din Torino. Din producţie din Dobra (lingă staţia C.F.R. Dobra),
dezvoltarea ştiinţei şi tehno indian, Indira Gandhi, şi cu menii de ştiinţă speră să de cele 42 de persoane aflate
a vitezei de circulaţie auto alte oficialităţi din ţara gaz ces constituţional in întreaga tecteze noi surse de apă sub Şantierul de construcţii Deva sau I.J.E.COOP. Deva -
logiei şi în amplificarea con in Statele Unite a fost fixată dă au fost examinate posi viaţă social-politicâ a ţârii. terane, care să fie folosite la bordul aparatului au serviciul producţie, str. D. P. Groza, nr. 14.
tinuă a schimburilor econo pentru .irigarea zonelor fi supravieţuit numai patru. I-
(2)
mice cu străinătatea. ride.
In anul care s-a încheiat, cipalelor probleme internai- faţă de politica altor ţări, Aşa, de exemplu, Comitetul trupelor străine în graniţele doilea război mondial şi ale mâneşti şi larga gamă a pro zentă la două categorii, a
România şi-a sporit şi mai ţionale actuale, în cursul că dar pledează întotdeauna po pentru problemele sociale şi naţionale, îngheţarea şi redu războiului rece, la desfiinţa duselor realizate de industria obţinut locul întîi cu tracto
mult prestigiul în lume, a rora s^a putut constata că litica sa proprie, şi aceasta umanitare ale Adunării Ge cerea treptată a bugetelor rea blocurilor militare, la ţării noastre, competitive pe rul „U-650" şi locui doi cu
reuşit să-şi facă mai mulţi trăsătura dominantă a situa este o calitate pe care noi, în nerale a adoptat proiectul militare, stabilirea de zone înlăturarea oricăror surse de piaţa internaţională cu pro tractorul „U-445" pe şenile.
prieteni pe toate continen ţiei politice mondiale o con America, o admirăm. Noi îl de rezoluţie iniţiat de ţara denuclearizate în diferite divizare şi de tensiune. dusele similare, a consolidat Exemple de acest fel s-ar
tele Aceasta se datorează stituie tendinţa spre intensi admirăm. Admirăm poporul noastră — căruia i s-au ală părţi ale lumii, crearea con A fost deosebit de apreci poziţia economică a României mai putea da, dar ne oprim
faptului că întreaga politică ficarea colaborării între sta său pentru credinţa în inde turat alte 22 de state în ca diţiilor pentru desfiinţarea ată propunerea făcută de ţa în lume. Comerţul exterior aici din economie de spaţiu.
şi activitate externă a ţării te şi afirmarea voinţei po pendenţa sa, în suveranitatea litate de coautoare — supus blocurilor militare. ra noastră în legătură cu român a urmat o curbă as Avînd bogate tradiţii cul
noastre corespunde plenar in poarelor de a asigura un cli sa şi pentru hotărîrea sa de la punctul „Situaţia socială a România a apreciat şi a- necesitatea ca principiile e- cendentă ; el se dezvoltă, di turale, ţara noastră a fost o
tereselor fundamentale ale mat de destindere şi pace, de a o apăra". tineretului lumii". Documentul preciază că este necesar să nunţate să facă obiectul unor versifică şi cîştigă noi pieţe prezenţă activă şi în circu
poporului român, angajat cu promovare pe scară şi mai Prezenţa tot mai amplă a a fost intitulat: „Acţiunea se păşească efectiv pe calea angajamente ale tuturor sta străine. In prezent România itul valorilor spirituale ale
toată energia sa creatoare în largă a metodei negocierilor României în viaţa internaţio concertată la nivel naţional unor negocieri reale de dez telor participante — sub for are relaţii economice cu pe lumii.
opera de făurire a societăţii directe, ca metoda cea mai nală se constituie prin expre şi internaţional pentru a armare, să se treacă de la mă de declaraţii solemne, ste 110 ţări de pe toate con In ultimul an s-au înmul
socialiste multilateral dez adecvată pentru soluţionarea sia politicii sale constante, răspunde nevoilor şi aspira declaraţii generale la măsuri acorduri, tratate. România a tinentele lumii. Paralel cu ţit contactele între repre
voltate şi, în acelaşi timp, litigiilor internaţionale. Tot dinamice, vizînd instaurarea ţiilor tineretului şi a promo concrete, practice, care. pen propus de asemenea adopta formele clasice de comerţ zentanţi ai vieţii culturale
cauzei generale a progresu odată, în cadrul discuţiilor s-a unui climat de dreptate şi e- va participarea sa la dezvol tru a fi viabile, trebuie să rea unui document privind exterior, România dezvoltă şi ştiinţifice, participarea
lui, păcii şi socialismului. Re- subliniat că pentru asigurarea chitate în lume, dezvoltarea tarea naţională şi internaţio fie rodul contribuţiei tuturor măsuri care să ducă efectiv cooperarea economică, in reciprocă la congrese ştiinţi-
.zultatele obţinute de poporul unui climat stabil de pace, de schimbului cu toate statele, nală". statelor lumii, să reflecte la nerecurgerea la forţă sau dustrială şi tehnico-ştiinţifi- fice şi festivaluri artistice,
român sub conducerea Parti destindere, securitate şi coo intensificarea participării la De asemenea, Comitetul interesele lor legitime. la ameninţarea cu forţa. că internaţională — ca for alte manifestări cu caracter
dului Comunist în construcţia perare internaţională este im diviziunea mondială a mun pentru problemele economice De aceea ţara noastră con Consecventă ideii privind mă superioară a legăturilor cultural. In România au a ..
7
socialistă, politica sa externă perios necesară recunoaşterea cii.' al Adunării Generale a adop sideră că forţa O.N.U., posi necesitatea asigurării conti economice între state, care părut traduceri din literatfţ*’
de colaborare cu toate ţările şi aplicarea strictă de către In cadrul O.N.U. şi al al tat prin consens uri proiect bilităţile ei de acţiune rezidă nuităţii lucrărilor după în contribuie la potenţarea efor ra multor ţări ale^WaTfiut y
socialiste, cu toate statele lu toate statele a normelpr şi de rezoluţie supus de Mexic în mod neîndoios în capaci cheierea conferinţei, Româ turilor de cercetare, la in iar unele opere ale scriitori^/
mii, cu toate forţele progre principiilor fundamentale, u- tor organisme internaţionale şi România împreună cu al tatea sa de a se adapta la re nia a prezentat un document troducerea mai rapidă a pro lor noştri au apărut în ţări
siste, democratice şi antiim- niversal valabile, ale dreptu România a participat activ, te 12 state, la punctul „Car alităţile contemporane, de a în legătură cu crearea unui gresului tehnic, la realizarea din Europa, America Latină,
perialiste, intensa activitate lui internaţional cu privire unei producţii de mare serie. Africa, Asia, ifâj.A. Editarea
desfăşurată de partidul şi la relaţiile dintre state — Dezvoltarea cooperării eco în majoritate^' ţărilor vizitate
guvernul nostru pentru afir respectarea reciprocă a inde nomice cu alte state, în for precum şi ţn altele a lucră
marea idealurilor păcii şi în pendenţei şi suveranităţii na me variate — cum sînt livra rilor cupripzînd articole şi
ţelegerii între popoare au ţionale, deplina egalitate în rea de echipamente pe credit cuvîntări t ale tovarăşului
contribuit şi contribuie efec drepturi neamestecul în tre CREŞTEREA PRESTIGIULUI ROMÂNIEI rambursabil, în produse, Nicoiae C/eauşescu a constitu
tiv la creşterea prestigiului burile interne şi externe ale construirea în comun de o- it un important mijloc de
României socialiste în lume, altor ţări, avantajul reciproc, biective economice, produce cunoaştere a problemelor
la cauza întăririi unităţii for renunţarea la forţă şi la a- rea de mărfuri pe bază de fundamentale ale dezvoltării
ţelor socialismului şi demo meninţarea cu forţa, dreptul licenţe ale partenerilor stră României. a preocupărilor
craţiei. Aprecierea largă de inalienabil al fiecărui popor PE PLAN EXTERN IN ANUL 1973 ini, înfiinţarea de societăţi poporuliii nostru pentru edi
care se bucură pe toate me de a fi stăpîn pe destinele mixte de producţie şi comerţ ficarea (societăţii noi, socia
ridianele această activitate sale. (care pot contribui sensibil liste. . '
neobosită probează valoarea Faptul că în anul 1973, cu la promovarea exporturilor In acejaşi timp s-au sem
ei autentică, contribuţia efec prilejul vizitelor întreprinse româneşti pe pieţele externe)
tivă a ţării noastre la reali de tovarăşul Nicoiae într-un spirit constructiv, la ta drepturilor şi obligaţiilor asigura o participare sporită organism de consultări care — au un rol economic în nat numeroase acorduri cul
zarea idealurilor nobile ale Ceauşescu în numeroase ţări discutarea unor importante economice ale statelor". a statelor mici şi mijlocii la să urmărească modul de în creşterea potenţialului econo turale între România şi alte
păcii, destinderii internaţio au fost perfectate, încheiate probleme ale vieţii interna România a fost activă şi întreaga sa activitate, repre deplinire a hotărîrilor confe mic şi tehnico-ştiinţific al ţări, acorduri care prevăd
nale, securităţii, cooperării şi şi semnate numeroase înţele ţionale, la găsirea soluţiilor în Comitetul pentru proble zentarea lor largă în toate rinţei şi să organizeze noi României, în creşterea şi di dezvoltarea colaborării între
înţelegerii între po poare. geri bilaterale cu caracter e- pentru rezolvarea lor, la e- mele politice şi de securitate organele şi organismele or întâlniri. versificarea comerţului ex institutele ştiinţifice şi de
cercetare, prin schimb de
O strălucită manifestare a conomic — acorduri comer forturile pentru promovarea al Adunării Generale a ganizaţiei. 1 In sprijinul acestei propu terior. oameni de ştiinţă şi cercetă
Ca stat european, România neri au venit şi alte state
activităţii ţării noastre pe ciale şi de cooperare, con comerţului internaţional, ac O.N.U. In acest comitet ţara Datorită diversificării şi tori, pentru studii, comuni
plan internaţional au con venţii, protocoale etc. — vor celerarea creşterii economice noastră a prezentat un pro acordă o mare atenţie în care au subliniat importanţa competitivităţii lor, produsele cări şi documentaţii ştiinţi
1
soluţionării oricăror probleme
stituit-o vizitele pe care to beşte de la sine despre ca a tuturor ţărilor, în special a iect de rezoluţie la punctul făptuirii securităţii în Euro româneşti sînt bine apreciate fice, prin schimb de lucrări,
nu prin ameninţări sau pre
varăşul Nicoiae Ceauşescu racterul laborios, fructuos al celor în curs de dezvoltare. intitulat: „Consecinţele e- pa. Ea a participat activ la siuni ci pe calea soluţionări la tîrgurile internaţionale. publicaţii şi alte mijloace de
lucrările pregătitoare — fie
le-a întreprins în ; Pakistan, activităţii desfăşurate de con In anul 1973 România a conomice şi sociale ale cursei la cea din prima • fază cît şi lor şi a tratativelor. Anul trecut ţara noastră a informare. In acorduri sînt
Iran, Cehoslovacia, Olanda, ducătorul statului nostru. întreprins o serie de acţiuni înarmărilor şi efectele sale la cea din faza a doua — Exprimînd poziţia Româ participat la aproape 50 de stipulate 'totodată hotărîrea
Italia, San Marino, , R.F. Ger Poporui nostru acordă o menite să ducă la sporirea profund dăunătoare asupra niei privind viitorul Confe tîrguri şi expoziţii internaţi de a promova cooperarea în
r
mania, Iugoslavia, U.R.S.S. înaltă preţuire contribuţiei rolului şi eficienţei O.N.U. în păcii şi securităţii lumii". privind elaborarea şi defini rinţei pentru securitate şi co onale. printre care amintim : domeniul literaturii, teatrului,
(Crimeea), America 1,aţină, Se hotărîtoare a tovarăşului menţinerea şi întărirea păcii, Atît în cadrul Adunării tivarea măsurilor în vederea operare în Europa, tovarăşul Viena, Brno, Koln, Leningrad, muzicii, cinematografiei, ar
ţinerii
conferinţei
general-
negal, Maroc, Algei'ia, S.U.A. Nicoiae Ceauşescu la elabo a securităţii internaţionale. Generale a O.N.U. cît şi în europene. In cadrul şedinţe Nicoiae Ceauşescu a arătat: Bruxelles, Milano, Frankfurt, telor plastice precum şi în
Prin convorbirile cu conducă rarea liniilor directoare şi la La ultima sesiune a Adunării comitetul pentru dezarmare lor conferinţei pregătitoare, „Sîntem hotărâţi să acţionăm Bilbao, Karaei, Bangkok, Tri alte domenii ale culturii —
torii statelor respective, cu înfăptuirea practică a politir Generale punctul înscris pe de la Geneva precum şi în România, prin delegaţii săi, în continuare cu toată fer poli, Peru, S.U.A. şi altele. prin schimb de formaţii ar
reprezentanţii parii lelor de cil externe a României so ordinea de zi „Creşterea ro alte foruri internaţionale, şi-a exprimat concepţia parti mitatea pentru a asigura suc Produsele noastre, în marea tistice, scriitori, cineaşti şi
guvernămînt şi ai aţitor parti cialiste. lului O.N.U.", aparţinând România a prezentat propu dului şi statului nostru potri cesul deplin al conferinţei, majoritate din domeniul in alţi oameni de cultură, prin
de, cu exponenţi ai opiniei Personalitatea tovarăşului României, s-a bucurat de un neri privind problema dez vit căreia „securitatea tre considerînd că aceasta cores dustriei constructoare de ma organizarea reciprocă a unor
publice şi cercurilor de afa Nicoiae Ceauşescu a trecut de larg ecou în rîndul delegaţi armării. Pornind de la ideea buie concepută ca un sistem punde intereselor tuturor po şini, s-au bucurat de apreci expoziţii artistice, culturale
ceri, prin declaraţii comune mult graniţele României. Cu lor ţărilor membre. „Delega că paralel cu eforturile în ferm, de angajamente liber- poarelor europene, interese eri din partea organizatorilor şi ştiinţifice; prin traduce
şi celelalte docurr-.ente sem diverse ocazii oamenii de ţia României a realizat un direcţia dezarmării generale consimţite clare şi precise din lor popoarelor de pe toate şi specialiştilor. La Brno. de rea operelor de valoare din
nate, prin întîlniriţe cu di stat, alte personalităţi ale lu serviciu de neestimat — su şi în vederea netezirii dru- partea tuturor statelor, înso continentele". pildă, instalaţia de foraj domeniul beletristicii.
verse categorii ale populaţiei, mii ştiinţifice, culturale şi blinia reprezentantul Marii muiui spre acest ţel pot fi ţită de măsuri concrete de Pornind de ja faptul că în „F 320-3 Dh“, produs pre Bilanţul rodnic al politicii
aceste vizite s-au înscris ca artistice internaţionale au a- Britanii, referindu-se la ini luate în considerare şi o se natură să ofere tuturor ţări epoca actuală progresul for zentat de Uzinele „1 Mai" externe realiste pe care o
un moment de ceai mai mare dus cuvinte de laudă la a- ţiativa română. Ea ne-a con rie de măsuri tranzitorii. lor garanţii depline că se a- ţelor de producţie, al ştiin din Ploieşti, a primit Meda duce România confirmă ne
importanţă în activitatea in dresa şefului statului român, fruntat cu un număr de ade România consideră necesar să flă la adăpost de orice act ţei şi tehnicii constituie mo lia de aur a celei de-a XV-a cesitatea’ de a se acţiona şi
ternaţională a României so politicii externe a României. văruri de necontestat. Ne-a se acţioneze cu energie pen ediţii a Tîrgului internaţio în viitor cu deosebită vigoa
de agresiune, că se pot dez
cialiste. i Recent, cu prilejul vizitei în invitat să medităm asupra tru oprirea cursei înarmări volta liber. în concordantă cu torul ce contribuie nemijlo nal de maşini. re în vederea afirmării tot
cit la dezvoltarea fiecărei
Este demn de amintit fap S.U.A. a şefului statului ro creşterii rolului O.N.U., în lor, interzicerea folosirii ar interesele şi voinţa lor, cola- naţiuni, la împlinirea celor La „raliul tractoarelor" de mai largi, în întreaga viaţă
tul că în cadrul' convorbiri mân. preşedintele Richard ceea ce priveşte scopul prin melor nucleare şi a altor ar borînd între ele pe temeiul mai nobile aspiraţii ale aces 45 pînă la 85 CP, organizat internaţională, a principiilor
lor pe care şefţi statului ro Nixon declara ; „Preşedintele cipal pentru care a fost cre me de distrugere în masă, principiilor fundamentale ale tora spre progres. România la Tîrgul internaţional de la noi pe care să fie 'clădite re
mân le-a avut*| cu şefii state României este purtătorul de ată organizaţia, şi să anali încetarea producerii lor şi dreptului internaţional". In s-a pronunţat şi se pronunţă Salonic, la care au participat laţiile dintre state, cu con
lor amintite >,hai sus precum cuvînt a ceea ce el numeşte zăm cit de departe am ajuns distrugerea stocurilor exis acest sens România a subli pentru participarea tuturor 18 firme producătoare, prin vingerea nestrămutată că a-
şi cu alţi sfj/fi de state care ţări care nu sînt mari pu în realizarea scopurilor Na tente : adoptarea de măsuri niat importanţa pe care ar statelor, pe baze egale, la tre care Ford, Ferguson, I-Ia- ceasta va sluji în cel mai
ne-au vizitat anul acesta ţa teri. E! este curajos, este sin ţiunilor Unite". concrete vizînd lichidarea ba avea-o adoptarea unor mă circuitul mondial de valori nomag, International etc., în înalt grad cerinţele vitale ale
ra s-a precedat la un larg cer, uneori critic faţă de po România a fost prezentă şi zelor militare de pe terito suri menite să ducă la lichi materiale şi spirituale. treprinderea de comerţ exte dezvoltări" contemporane.
schimb de\vederi asupra prin litica noastră, uneori critic în alte comitete ale O.N.U. riile altor, state şi retragerea darea urmărilor celui de-al Dinamismul economiei ro rior Autotractor-Dacia. pre Al G1NJU
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viata satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.