Page 41 - Drumul_socialismului_1974_01

i* ,;M ; ' - ■
Proleîari din loaîe fărila, unifl-va I
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu

a primit pe participanţii

la Seminarul internaţional

„Studenţii şi securitatea

europeană"

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Erau, de asemenea, pre­ le sale legitime, pentru aten­
secretar general al Partidu­ zenţi Ion Catrinescu, prim- ţia deosebită acordată tinerei
lui Comunist Român, pre­ secretar al Comitetului ju­ generaţii şi rolului ei în so­
ANUL XXVI Nr. 5 912 MARŢI 15 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI şedintele Consiliului de Stat deţean Prahova al P.C.R., luţionarea marilor probleme
al Republicii Socialiste Româ­ Constantin Neagu, primarul ale omenirii contemporane.
nia, s-a întîlnit, luni la a- oraşului Sinaia. Adresîndu-se tovarăşului
miază. în sala de marmură Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Nicolae Ceauşescu, în nume­
a Casei de cultură din Si­ a fost salutat cu vii şi înde­ le reprezentanţilor studenţi­
) 1 naia, cu participanţii la lu­ lungi aplauze la sosirea în lor din Bulgaria. Cehoslova­
crările Seminarului interna­ mijlocul reprezentanţilor ti­ cia, Polonia, Ungaria şi
! în anul măreţelor evenimente: a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al Xl-lea al P.C.R. J ţional ..Studenţii şi securita­ neretului studios. Participan­ U.R.S.S., şi ca reprezentant
tea europeană", care s-au ţii la seminarul internaţio­ al Tineretului Liber German.
desfăşurat la Bucureşti. nal, importantă reuniune u- Klaus Sommer, membru al
La întrevedere au partici­ niversitară, şi-au manifestat C.C. al Tineretului Liber
J MUNCA RODNICA, EFICIENTA, LA J pat tovarăşii Cornel Burtică, deplina satisfacţie de a se German (R.D.G.), a spus :
întîlni cu preşedintele Con­
Doresc să vă mulţumesc în
membru supleant al Comite­
tului Executiv, secretar al siliului de Stat. cxprimînd modul cel mai cordial pentru
C.C. al P.C.R., Ştefan An­ înalta lor stimă şi conside­ posibilitatea oferită de a a-
1 COTE ÎNALTE DE RESPONSABILITATE i P.C.R., Traian Şlefănescu. raţie faţă de politica promo­ vea o întîinire cu dumnea­
drei. secretar al C.C. al
secretar
tovarăşe
vată
voastră.
cu
de
consecvenţă
prim-secretar al Comitetului România socialistă, personal general al Partidului Comu­
t —-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- t Central al Uniunii Tineretu­ de conducătorul ei, pentru e- nist Român.
lui Comunist, ministru pen­ dificarca unei lumi mai bune La reuniunea noastră din
tru problemele tineretului, şi mai drepte, o lume a pă­ Bucureşti, am avut posibili­
SI DĂRUIRE MUNCITOREASCĂ ! Nicu Ceauşescu. vicepre­ cii. înţelegerii şi conlucrării tatea să discutăm cu repre­
s şedinte al Consiliului Uniunii fructuoase în care fiecare zentanţi ai diverselor univer-
Asociaţiilor Studenţilor Co­
naţiune să se poată dezvolta
munişti din România. în conformitate cu năzuinţe­ (Continuare in pag. a 4-a)
:! LA E.M. GHELAR
Ofel în confui
r angajamentului Cuvîntarea tovarăşului
Se acţionează cu hotărîre HUNEDOARA. Echipele
de topitori de Ia oţelăria
Martin nr. 2 intensifică NICOLAE CEAUŞESCU
tot mai mult întrecerea
şi răspundere pentru pentru îndeplinirea anga­ Dragi tovarăşi şi prieteni, laborare ale tuturor popoa­ tehnice asupra unor proble­
jamentului asumat de C'.S.
Hunedoara de a realiza în relor continentului, ale în­ me apar păreri sau soluţii
acest an 20 000 tone oţel Aş dori, în primul rînd, tregii lumi. S-au obţinut în deosebite — şi aceasta nu e
UN MILION TONE DE MINEREU peste plan. să adresez un salut călduros această privinţă o serie de cu nimic anormal. Dimpotri­
vă, este un lucru cit se poa­
Beneficiind de o aprovi­
rezultate : a inceput confe­
tuturor celor prezenţi aici,
zionare ritmică cu fontă,
Comunistul
Băr-
la
fier vechi, feroaliaje şi al­ buş, topitor-şef Gheorghe cuptorul reprezentanţi ai universităţi­ rinţa general-europeană, sînt te de natural să fie aşa ;
în curs lucrările de la Gene­
lor din o serie de ţări euro­
numai atunci cînd asupra di­
nr. t de Ia O.S.M. 2 — C.S.
te materiale, oţelarii ac­ Hunedoara — este unui din pene. din Statele Unite şi Ca­ va ce urmează să statueze feritelor probleme care preo­
1
E Toate forţele — In n- s-au lăsat. Comuniştii şi-au după prima decadă de j ţionează pentru reducerea animatorii întrecerii pentru nada, şi să exprim satisfac­ principiile care să stea la cupă omenirea se confruntă
celaşl ritm cadenţat strîns mai mult rîndurile, muncă ? j duratei de elaborare a şar­ sporirea producţiei de oţel. ţia mea, a Consiliului de baza relaţiilor dintre statele în mod liber părerile, fără
Foto: N. NEGRU
i-au mobilizat pe ortaci, şi Răspunsul l-am primit de 5 jelor, respectarea strictă Stat, pentru această reuniu­ continentului european, să
q Investiţii suplimen­ lucrurile au continuat din la şeful minei — ing. Va- ; a tehnologiei de elaborare ne universitară consacrată pună bazele unor raporturi prejudecăţi, fără pretenţia
; tare de voinţă şl de Inteli­ ce în ce mai bine. Da finele sile Golda —, dar la fel i a oţelului cu oxigen şi securităţii europene. (Aplau­ noi, de largă colaborare, în­ că cineva deţine monopolul
absolut,
pornin-
adevărului
genţă tehnică
anului, cînd s-a tras linie şi ne-ar fi vorbit oricare \ materializarea altor mă­ ze puternice). tre toate naţiunile. După cit du-se deci de la înţelegerea
■ Lucrările de pregătiri s-a adunat, mina Ghelar în­ membru al acestui puternic j suri de folosire intensivă Plenara Consiliului Reuniunea are loc în îm­ am fost informat, în cadrul necesităţii unui schimb li­
— mereu cu un' pas înainte registra un plus faţă de şi destoinic colectiv de mi- j a capacităţilor productive. prejurări deosebite nu nu­ acestei reuniuni s-au subli­ ber de păreri şi de idei, de
sarcina de plan de 118 to­ neri, pentru că peste tot am ; Ca urmare, la fiecare cup­ judeţean al mai pentru Europa, ci pentru niat multe din aceste pro­
Era e vreme, pe la înce­ ne la producţia de minereu întîlnit aceeaşi atmosferă j tor se obţin indici de utili­ întreaga lume. S-au obţinut grese — dar trebuie să avem căutări novatoare, se poate
putul trimestrului IV al a- brut extras şi de 350 tone tonică de angajare, de ho- l zare superiori prevederilor, oamenilor muncii anumite rezultate în afirma­ în vedere că ceea ce s-a ajunge la găsirea celor mai
nului trecut, cînd se părea la conţinutul de fier în mi­ tărîre, de voinţă şi entuzi- j fapt care a permis zilnic rea unei politici noi, în di­ realizat pînă acum pe calea potrivite soluţii pentru or­
că la lţ>.M. Ghelar nu se va nereu. O subliniere se cu­ asm. j realizarea peste plan a de naţionalitate recţia lichidării vechii poli­ destinderii constituie numai ganizarea mai bună a lumii,
realiza planul , la extracţia vine: sporul cel mai impor­ — Anul acesta sîntem j 130 tone de oţel. Astfel, un început. Mai sînt încă a conlucrării între popoare,
de minereu. Sarcinile erau tant la această realizare l-a ..milionari", adică avem o ; s-au acumulat în contul maghiară tici de forţă şi dictat, în a- destule obstacole de învins, a realizării păcii.
mari, colectivul se confrun­ avut secţia a Il-a. Ghelă­ sarcină de 1 043 000 tone de j angajamentului 1 700 tone şezarea relaţiilor dintre sta­ Trebuie să vă declar des­
ta cu o seamă de greutăţi renii au încheiat deci cu minereu, ceea ce reprezin- I de metal. te şi popoare pe baze noi, mai există încă forţe reacţi­ chis că pe noi nu ne jenea­
şi neajunsuri. Dar momen­ bine anul 1973. tă o creştere substanţială Ieri. a avut loc la De­ de egalitate, respect al inde­ onare ce ar dori să oprească ză în nici un fel existenţa
tul critic a trecut repede. — Ce sarcini aveţi în a- faţă de 1973, cam cu 600 va plenara Consiliului ju­ pendenţei şi suveranităţii, acest curs nou care renun­ părerilor diferite. Pînâ la ur­
ţă cu greu la vechea politi­
Ghelărenii, sîrguincioşi şi cest an, cum aţi debutat şi tone de minereu pe zi. .. deţean al oamenilor mun­ neamestec în treburile inter­ că de forţă de dictat şi a- mă dacă am avea toţi ace­
cii de naţionalitate ma­
pricepuţi cum îi ştim, nu ce anticipări se pot face Sîntem conştienţi că e foar­ ghiară. ne, pe o colaborare şi conlu­ laşi fel de a gîndi, poate
te mult. însă avem toate Informarea privind acti­ crare fructuoasă în scopul mestec în treburile altor nici n-ar mai fi nevoie să
posibilităţile să realizăm a- Toate fabricile vitatea desfăşurată de dezvoltării economico-sociale state. De aceea, accentuarea ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să
' ceastă producţie. Ba chiar consiliu în semestru] II al a fiecărei naţiuni. cursului destinderii, înfăptu­ ne punem de acord printr-o
s-o şi depăşim dacă totul va anului 1973 a prilejuit tre­ In imprimarea noului curs irea securităţii europene im­ circulară sau mai ştiu eu
merge aşa cum vrem noi. Industriei locale— cerea în revistă a princi­ spre destindere, rolul hotă- pun mai mult ca oricînd u- cum, şi toată lumea să ridi­
Şi cum vrem noi? Vrem.să palelor preocupări şi acti­ rîtor l-au avut masele largi,- nirea tuturor forţelor pro­ ce mîinile că e de acord şi
lucrăm mai organizat, mai vităţi destinate mobilizării popoarele de pretutindeni. gresiste, antiimperialiste. ne-am vedea de treabă. Or,
repede şi mai bine. Vrem cu planul depăşit oamenilor muncii de na­ Trebuie să menţionez că ti­ Desigur pot fi — şi sînt atunci cînd există ţări cu
să avem în permanenţă neretul, tineretul universitar, — diverse păreri asupra căi­
ţionalitate maghiară, ală­ orînduiri sociale diferite,
rambleu şi goale, piese de DEVA. Fabricile de in­ turi de întregul popor, la a jucat şi joacă un rol activ lor de înfăptuire a politicii cînd există concepţii filozo­
schimb pentru maşinile de dustrie locală din .judeţ au realizarea sarcinilor trasa­ în imprimarea acestui nou noi. Dealtfel, nu numai în fice şi concepţii religioase
încărcat şi pentru perfora­ demarat producţia noului te* de partid, pentru înde­ curs în viaţa internaţională. problemele internaţionale sau. diferite, cind sînt diferite
toare, forţa de muncă ne­ an cu rezultate valoroase. plinirea cincinalului înain­ Fără îndoială că înfăptu­ în problemele ştiinţelor so­ moduri de a aborda organi-
cesară. Trebuie să ne aju­ Toate colectivele au înde­ te de termen, creşterea e- irea securităţii în Europa co­ ciale sînt păreri deosebite ;
tăm mai mult singuri, aici, plinit şi depăşit prevede­ ficienţei în toate domenii­ respunde năzuinţelor spre co­ în înseşi ştiinţele naturii şi (Continuare in pag. a 4-a)
în cadru] exploatării noas­ rile la zi, producînd su­ le. dezvoltarea continuă a
tre. dar e necesar* să fim plimentar faţă de sarcini conştiinţei socialiste a ma­
sprijiniţi şi din afară mai 105 tone calcar, 35 mc pre­ selor.
concret. Trebuie să gîndim Dezbaterile au subliniat
mai mult şi mai bine. să fabricate din beton, 20 000 necesitatea continuării u-
facem investiţflPsuplimcnta- cărămizi, 40 mp uşi şi fe­ nor acţiuni specifice or­ A \'-a ediţie a „Festivalului căluşarului transilvănean"
re de inteligenţă tehnică, de restre şi alte produse. ganizate în diferite locali­
spirit gospodăresc şi de De Ia începutul anului, tăţi. Participanţii ia dis­
iniţiativă. Ne cunoaştem planul producţiei marfă cuţii au făcut propuneri
greutăţile de anul trecut, s-a îndeplinit în proporţie concrete pentru completa­ Un mare succes de public
ne cunoaştem posibilităţile de 101 la sută. Realizările rea planului de măsuri al
efective pe decadă repre­
din acest an. Ne cunoaştem consiliului pe semestrul I
zintă 31 Ia sulă din planul
La ieşirea locomotivelor din Incinta depoului C.F.R. Slineria, bine oamenii. Sînt harnici al anului în curs. în care
cadrele tehnice de specialitate împreună cu meranlcli şl ajuto­ lunii ianuarie, fapt ce sînt prevăzute acţiuni cul­ la fazele zonale!
rii acestora acordă o deosebită atenţie stării instalaţiilor şi şi pricepuţi, ştiu să se mo- garantează încheierea pri­ tural - educative dedicate
mecanismelor de rulare la locomotive, pentru o cit mai bună mei luni din 1974 cu im­
siguranţă a circulaţiei. Iată-I In imagine pe mecanicul Emllian DUMITRU GHEONEA măreţelor evenimente ale
Stanciu dc pe o locomotivă Diesel electrică şi pe revizorul Ni- portante depăşiri. anului 1974 : a XXX-a a- GEOAGIU. Succesul de curar. Printre muncitori de — ne spunea maestrul co­
colac Banu, în exerciţiul funcţiunii. nivorsare a Eliberării pa­
Foto: VIRGIL ONOIU (Continuare in pag. a 3-a) triei şi Congresul al XI- care se bucură căluşarii la diverse întreprinderi din regraf Vasile Chevereş an,
hunedoreni 'la orice apariţie
lea al partidului. pe scenă a fost încă o dată apropiere şi brigadierii coo­ de la Centrul judeţean de
îndrumare a creaţiei popu­
perativei agricole locale a
demonstrat la faza de zonă fost remarcat Aurel Pera, lare şi a mişcării artistice
Geoagiu a festivalului că­ preşedintele C.A.P. Geoagiu. de masă), Căstău şi mai
luşarului din acest an. A- Aplauzele consătenilor care au ales echipa vîrstnicilor că­
ici, la căminul cultural, apreciat astfel stilul şi ta­ minului cultural din Tur­
PEtillII 0 PRODUCŢIE MUilOU
sute de spectatori au ţinut
lentul fruntaşilor satului au
daş (vătaf Iulian Lupşor),
Tinereţea şi hărnicia să vadă întrecerea celor însemnat de fapt admiraţia o adevărată surpriză, şi
nouă echipe anunţate in
care a relevat spectatorilor
pentru gestul tineresc al
concurs, şi pe drept cu- vîrstnicilor artişti. frumuseţi nebănuite ale
VEGETALA Şl ANIMALIERĂ vint, n-au avut de regre­ TURDAŞ. Un spectacol- acestui dans.
tat.
unui colectiv diţional nu ţine seama de maraton a reţinut timp de In concluzie: lumea ur­
Că acest joc vechi şi tra­
trei ore atenţia unei săli
SUPERIOARA INDICATORILOR DE PLAN din arhipline. De data aceasta, măreşte cu acelaşi interes
virstă,
dovedit
l-au
In secţia de mase plastice a întreprinderii chi­ plin echipele de şcolari, de 16 formaţii de căluşari, de fiecare evoluţie şi ediţie a
festivalului căluşarilor; dan­
la elevii primelor clase ale
mice Orăştie intri cu oarecare sfială, dar o dată tre­ tineri şi vîrstnici, care în şcolii generale şi pînă la sul popular are o bună ba­
cut pragul halei imense devii parcă de-ai casei. totalitatea lor au făcut o cei trecuţi de o jumătate ză în şcoli; atit specialiştii
Printre puzderia de maşini, care inghit nesăţioase Angajamentele cooperatorilor din Deva ca răspuns adevărată risipă de virtuo­ de veac, s-au întrecut în în folclor cit şi tinerii ar­
tone întregi de materie primă pentru a o metamorfoza zitate artistică, lată şi for­ măiestrie artistică, juriul tişti mai au multe de învă­
în produse plastice de o mare diversitate de forme, la chemarea cooperatorilor din Scornlceştf — Olt maţiile care au evoluat: e- avînd o sarcină dificilă în ţat de la virstnicii satului.
culori şi utilitate, stau cu ochii aţintiţi asupra flu­ levii şcolilor generale din vederea selecţionării celor
xului sute de muncitori — bărbaţi şi femei —, în Homorod şi Geoagiu, tinerii mai valoroase formaţii pen­ O menţiune specială se
halate curate, îmbibate doar de mirosul materiei Ţăranii cooperatori din Deva, se arată nologiile stabilite şi folosind 4 500 tone din Renghet, Geoagiu, Ho­ tru faza finală. cuvine acordată primarilor
plastice topite. Trecem cu paşi domoli pe culoarele în răspunsul la chemarea cooperatorilor îngrăşăminte organice şi 170 tone îngră­ morod şi Cigmău, precum din Geoagiu şi Turdaş, pre­
dintre şirurile de maşini, intr-o aliniere perfectă, ne din Scorniceşti — judeţul Olt, sînt ho- şăminte chimice, ierbicidînd 390 hectare, şi echipa vîrstnicilor din Au evoluat: elevii şcolilor cum şi directorilor celor
generale din Orăştioara de
oprim in faţa unora, stăm de vorbă cu cei care le lărîţi să întîmpine cea de-a XXX-a ani­ extinzînd gradul de mecanizare a lucră­ Geoagiu. In plus, spre de­ Sus, Căstău, Beriu, TurdaŞ şi două cămine culturale pen­
minuiesc. versare a eliberării patriei de sub jugul rilor agricole, utilizînd seminţe din so­ liciul galeriei (mămicilor, tru organizarea concursu­
lui.
— Parcă aici se fabricau repere pentru autotu­ fascist, Congresul al Xl-lea al partidului iurile cele mai valoroase şi hibrizi cu tăticilor şi bunicilor) o e- Pricaz, precum şi echipele că­
rismul „Dacia 1300“. Şi aici, şi aici... şi împlinirea unui sfert de veac de la potenţial biologic ridicat, se va obţine in chipă de căluşari a... gră­ minelor culturale din Cos- C. DROZD
— E adevărat — ne lămureşte inginerul loachim începerea procesului de transformare so­ diniţei de copii din Geo­ teşti, Ludeşti, Orăştioara
Murari, şeful secţiei. Dar activitatea de piese auto cialistă a agriculturii cu noi succese în medie o producţie de 2 600 kg grîu la agiu a tropăit aprig sub de Sus, Bucium, Tămăşasa,
am concentrat-o intr-un singur atelier, unul nou, do­ creşterea producţiei agricole vegetale şi hectar, cu 100 kg peste prevederi ; 2 600 conducerea atentă a văta­ Dineu Mare, Beriu, Căstău, IN FAGI A A N-A
tat cu maşini moderne şi încadrat cu meseriaşi dintre animale, în sporirea puterii economice kg orz Ia hectar, cu 300 kg mai mult; fului Dan Stoica, de ani Romos, Turdaş şi Pricaz.
cei mai buni. Să mergem dacă vreţi acolo. şi creşterea avuţiei obşteşti a cooperati­ 3 496 kg porumb boabe la hectar, cu 250 trei (!...). Nu ştim încă ce va ho­
E incă miros de zugrăveală şi vopsele. Un ate­ kg în plus ; 18 000 kg cartofi de toamnă O prezenţă inedită în tărî juriul; nouă însă ne-au Carnet
lier foarte frumos. Şi modern. La coordonatele teh­ vei, în ridicarea nivelului lor de trai. la hectar, cu 2 000 kg peste prevederi ; spectacol a fost formaţia plăcut in mod deosebit e-
nicii actuale. Maşini noi şi lingă ele femei tinere. Ei se angajează : 34 000 kg sfeclă de zahăr Ia hectar, cu vîrstnicilor din Geoagiu, chipele din Orăştioara de cultural
La comenzile automate ale ochilor magici, apasă pe La producţia vegetală. La cereale, în Condusă de vătaful Ion Pă­ Sus, Dineu Mare („cei mai
butoane şi depozitează cu grijă in cutii piesele con­ cultură neirigată, aplicînd întocmai teh­ (Continuare in pag. a 3-a) rapizi căluşari hunedoreni"
fecţionate in retortele nevăzute ale maşinilor de in­
jecţie.
— Cite repere auto realizaţi în acest atelier, to­
varăşe inginer? r
— Aproape 60. pentru autoturismele „Dacia 1300" PENTRU MINERI siunea este semnată de Instruirea brigadierilor tru al priceperii şl hărni­ ceastă temă inginerii Flo- pauza dc masă sau după
şi autocamionul MAN, şi anume: mecanisme de în­ Adrian Isac. zootehnici din C.A.P. Timp ciei lucrătorilor din acest rea Ciobanu şi Matei Co- terminarea schimburilor.
chidere şi deschidere a geamurilor, aparatură de Azi, la orele 17, Clubul PREMIERA de 5 zile, cu aportul ca­ puternic colectiv mine­ roiescu, muncitorul frun­
drelor de specialişti de la
1
bord, corp rezervor lichid frină, bucşe, coif manivelă, sindicatelor din Deva găz­ organele agricole judeţe­ TYfi T.A resc. La finele lunii Ia­ taş Iulian Sîrbu şi secre­ VREMEA
tarul
comitetului
U.T.C.,
nuarie, cei mai buni din­
duieşte
intîlnirea
unui
suport ţevi. dispersoare etc. De remarcat că majori­ mare număr de mineri, Astăzi, la orele 18,30, ne, vor fi puse în dezba­ JLJXLi tre cel buni vor fl recom­ Emil Stăncescu. Pentru 24 ore
probleme
tere
esenţiale
tatea se realizează cu matriţe româneşti, multe con­ angajaţi ai E.M. Deva, cu Teatrul de stat „Valea ale dezvoltării zootehniei pensaţi material. Con­
cursul va fi continuat şi
Jiului" din Petroşani pre­
tovarăşul Ionel Codreanu,
Vreme
rece
mai
ales
fecţionate chiar in întreprinderea noastră, şi care activist al Comitetului Ju­ zintă în sala „Arta" din in cooperativele agricole, în lunile următoare, stl- „CINTECE Şl VESELIE" noaptea. Cerul va fi tem­
efectivelor,
se comportă foarte bine. deţean de partid. Cu a- Deva, în premieră pe ţa­ ca : sporirea reproducţiei, mulind vrednicia, iniţia­ porar noros ziua şi va
organizarea
Se lucrează cu zor la fiecare maşină. Hărnicia cest prilej, invitatul va ră, piesa „Cornada" dc furajarea raţională, fluxul O ZI tiva, gîndirea creatoare a Formaţia de muzică prezenta înseninări mai
oamenilor.
Alfonso Sastre. In distri­
muncitoarelor, deşi foarte tinere, nu se dezminte. prezenta semnificaţiile po­ buţie, printre alţii — Dan tehnologic de Ingrăşare a populară a Clubului din persistente noaptea. Vîn-
tul va sufla slab din est
soliş­
(orchestra,
Simeria
litice ale vizitei tovarăşu­
Colectivul cinstei, demnităţii şi onoarei are aici o lui Nicolae Ceauşescu in Aciobăniţci, Mihai Cllta, animalelor şi altele. In SIMPOZION tii vocali şi interpreţii de şi sud-est. Temperatura va
celulă puternică. Ea face corp inseparabil cu între­ Statele Unite ale Ameri- Lavlnia Jemma, Corvin programul de instruire momente vesele) s-a de­ fi cuprinsă noaptea intre
minus 10 şi minus 5 gra­
este înscris şl un schimb
Comitetul sindicatului dc
gul, în hotărîrea comună de realizarea cincinalului in cli. Urmează proiecţii de Alexe, Viad Vasiliu. Re­ de experienţă prin vizi­ la I.V. Călan (prin clubul plasat. duminică, în sate­ de. iar ziua între minus
le Căinelu de Sus şi Or-
filme.
patru ani şi jumătate. Desprindem această hotărîre gia spectacolului este sem­ tarea fermelor zootehnice său). în colaborare cu co­ mindea, unde, pe scenele 3 şi 2 grade. Local mai
nată de Adrian Uupu, Iar
între­
din activitatea febrilă din atelier, din dialogurile cu LA RADIO, scenografia de Virgil ale C.A.P. Slmeria, Orăş­ mitetul U.T.C. al organizat, căminelor culturale, a coborîtă. Ceaţă locală.
prinderii
prezentat spectacolul „Cin-
au
tie şi Turdaş.
cite va lucrătoare. CERCUL „FLACĂRA" Popa. sîmbălă, pentru tinerii tcce şi veselie", spectacol Pentru următoarele
— Dumneavoastră ce lucraţi la această maşină? INSTRUIREA „CEL MAI BUN..." muncitori de la secţiile mult apreciat de public.
Operatoarea Viorica Onica răspunde prompt, Azi, la radio, la orele BRIGADIERILOR ALTA turnătorie I şi turnătorie Una din preocupările două zile
17,30, pe programul II, in La Exploatarea minieră II simpozionul „Tineretul actuale ale conducerii clu­
clar: cadrul emisiunii „Cenaclu ZOOTEHNICI DIN C.A.P. Ghelar a fost iniţiat con­ — factor activ în realiza­ bului slmerian este orga­ Vremea se menţine re­
G. DINU radiofonic", este prezen­ cursul „Cel mai bun — rea cincinalului înainte nizarea de microspectaco- ce, mai ales noaptea. Ce­
tat cercul literar „Flacă­ Ieri, la Casa agronomu­ miner, raion, orizont, su­ de termen". In faţa audi­ le cultural-artistice în în­ rul va fi schimbător.
ra" din Hunedoara. Emi­ lui din Mintia a început dor, şofer..." — barome- w toriului, au dezbătut a- treprinderile oraşului, In Temperatura staţionară.
(Continuare in pag. a 3-a)