Page 44 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari din toate fările, um'ti-vă! Tovarăşul NICOLÂE CEÂUŞESCU

a primit delegaţia economică

a Republicii Burundi

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stare şi progres continuu po­
preşedintele Consiliului de porului român prieten.
Stat al Republicii Socialiste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
România, a primit, la 15 ia­ a rugat pe oaspeţi ca, la îna­
nuarie, la Predeal, delegaţia poierea în patrie, să trans­
economică a Republicii Bu­ mită preşedintelui Republicii
rundi, condusă de Barakam- Burundi un cordial mesaj
fitye Demian, ministrul eco­ de salut, iar poporului prie­
nomiei, comerţului exterior ten burundez — urări de
şi interior care se află în prosperitate şi pace.
ţara noastră cu prilejul pri­ Ministrul burundez a ex­
mei sesiuni a Comisiei mix­ primat vii mulţumiri pentru
te guvernamentale româno- primirea acordată şi a rele­
burundeze de cooperare eco­ vat că lucrările Comisiei
nomică şi tehnică. mixte româno-burundeze au
AN JL XXVI Nr. 5 913 MIERCURI 16 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI Din delegaţie fac parte : oferit membrilor delegaţiei
Gaspar Emeric Carenza, ad­ prilejul să ia contact direct
junct al ministrului afaceri­ cu realizările importante ob­
lor externe şi cooperării, ţinute în dezvoltarea econo­
r Rafael Renenza, director ge­ mică şi socială a Republicii
Socialiste România, să cu­
neral
al
Departamentului
C H E M A R E A Investiţiile anului 1974 - Agriculturii, Alois N’Denzaca, noască posibilităţile variate
pe care ţara noastră le oferă
Departamentului
directorul
pentru amplificarea colabo­
geologie şi mine, şi Hormi-
das Nijimbere, de la De­ rării şi cooperării economi­
ce şi tehnice româno-burun­
partamentul protocolului Mi­
la întrecere a Exploatării miniere finalizate în termen, nisterului Afacerilor Externe deze.
In timpul convorbirii, de
şi Cooperării.
La primire au participat
Vulcan — judeţul Hunedoara, către tovarăşii Ion Păţan, vicepre­ ambele părţi a fost exprima­
tă satisfacţia pentru înţele­
şedinte al Consiliului de gerile convenite cu prilejul
guverna­
vizitei
delegaţiei
toate unităţile din industria carboniferă de cea mai bună calitate Miniştri, ministrul comerţu­ mentale burundeze — care
Gheorghe
lui
exterior,
şi
concrete
modalităţi
prevăd
Dobra, prim-adjunct al mi­ de intensificare şi diversifi­
CoL-tivul de mineri de mente, stimulaţi de rezul­ sigura creşterea volumului nistrului minelor, petrolului care a cooperării economice
Ia Exploatarea Vulcan, ani­ tatele obţinute în anul tre­ Anul 1973 a marcat a- materiale şi, într-o oa­ şi geologiei, preşedintele păr­ şi tehnice în diverse dome­
mat de profunde sentimen­ cut şi de condiţiile create de rezerve deschise şi pre­ preciabile salturi călită- Convorbire cu ing. ALEXANDRU LUGOJAN, recare măsură, de forţă ţii române în Comisia mixtă. nii — precum şi dorinţa co­
te de dragoste şi recunoş­ prin aplicarea măsurilor gătite, punerea în valoare Cu acest prilej, conducă­ mună de a se găsi noi căi şi
tinţă faţă de conducerea stabilite de conducerea de a noi panouri de cărbune, tive şi cantitative in ac- directorul Trustului de construcţii Deva de muncă suficientă in torul delegaţiei economice mijloace de dezvoltare a rela­
partidului, pentru grija per­ partid şi de stat, adresăm precum şi creşterea capa­ tivitatea Trustului de anumite perioade pro­ burundeze a transmis tova­ ţiilor prieteneşti de colabora­
manentă ce o poartă mine­ tuturor unităţilor miniere construcţii Deva, îndeosebi în creşterea volumu­ pice de activitate. N-am reuşit întotdeauna să răşului Nicolae Ceauşescu un re, pe multiple planuri, în
rilor din Valea Jiului, este din industria carboniferă, o cităţii de extracţie, în con­ lui producţiei, in anul 1974, sarcinile de plan respectăm graficele de execuţie pe care sin­ mesaj din partea preşedin­ interesul celor două ţări şi
angajat cu dăruire în ma­ înflăcărată chemare Ia în­ cordanţă cu dinamica pro­ ale trustului înregistrează o nouă şi substanţia­ guri ni [e-am întocmit, am aminat uneori nejus­ telui Republicii Burundi, co­ popoare, cauzei înţelegerii şi
rea întrecere pentru înfăp­ trecere, pentru îndeplinirea ducţiei de cărbune a minei lă creştere .valorică, cuprinsă intr-un mare nu­ tificat unele termene, s-a frînat activitatea la lonel Michel Micombero, păcii în lume.
tuirea grandiosului program şi depăşirea sarcinilor de în perioada următoare. măr de obiective - industriale, agrare, social- unele obiective prin neaprovizionarea ritmică prin care adresează căldu­ întrevederea s-a desfăşurat
elaborat de Congresul al plan pe 1974. culturale. In 1973, precum se ştie, T.C. Deva a cu materiale, deşi ele existau în depozitele roase urări de sănătate şi într-o atmosferă cordială,
X-lea şi Conferinţa Naţio­ Colectivul Exploatării mi­ 8. Prin perfecţionarea depăşit cu aproape 10 milioane lei planul pro­ noastre. Aceste aspecte vorbesc despre slaba fericire personală, de bună­ prietenească.
nală ale P.C.R., munceşte niere Vulcan se angajează procedeelor de exploatare, ducţiei valorice, a încheiat cu trei luni mai de­ organizare a muncii pe unele şantiere, la u-
cu bărbăţie şi entuziasm să realizeze următoarele o- creşterea randamentelor în vreme bilanţul pe primii trei ani ai cincinalu­ nele loturi şi formaţii de lucru, vorbesc despre
pentru a da economiei na­ biective : subteran, organizarea su­ lui, dar a acumulat nerealizări la planul anual exigenţa scăzută a unor maiştri şi şefi de e-
ţionale mai mult cărbune, 1. Depăşirea planului de fizic, prin nepunerea în funcţiune la termen a chipe, vorbesc despre unele carenţe în com­ BOŞOROD. Acţiunea de
pentru îndeplinirea mai de­ producţie cu 15 000 tone perioară a lucrului, gospo­ unor obiective. partimentul de aprovizionare, ca şi în acela fertilizare a terenurilor des­
vreme a prevederilor pla­ dărirea raţională a mate­ - Vă rugăm, tovarăşe director, să faceţi ci- de control şi îndrumare. S-au semnalat lipsuri tinate culturilor de primă­ Prezentă activă
nului cincinal. cărbune. rialelor, combustibililor şi teva aprecieri asupra activităţii desfăşurate de şi în privinţa utilizării raţionale a utilajelor, a vară se află in plină desfă­ >
Urmarea aplicării in 2. îmbunătăţirea calităţii energiei, vom realiza eco­ T.C. Deva in 1973. folosirii integrale a timpului efectiv de lucru, şurare şi in cooperativa a-
practică a sarcinilor trasa­ cărbunelui extras prin re­ nomii de 500 mc material - încă de la începutul anului ne-am preocu­ iar disciplina muncii - în ansamblul ei — nu ia emanciparea
te de partid pentru dezvol­ ducerea conţinutului de lemnos ; 210 tone combus­ pat de repartizarea judicioasă şi realizarea rit­ s-a situat la nivelul reclamat de sarcinile mari
tarea şi modernizarea pro­ mică a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, la de plan, de exigenţele puse în faţa activităţii
ducţiei de cărbune, în anul cenuşă cu 0,5 puncte faţă tibil convenţional şi 1,2 mi­ toate obiectivele. Activitatea dispersată în tot de investiţii. Sîntem conştienţi de toate aceste
1973 — an hotărîtor al cin­ de norma planificată. lioane kWh energie elec­ judeţul ne-a obligat la o planificare temeinică lipsuri şi neajunsuri, am acţionat împotriva lor, Fertilizarea comunei
cinalului — exploatarea 3. Realizarea suplimen­ trică. a stadiilor de execuţie, la asigurarea unei în­ dar...
noastră şi-a amplificat şi drumări şi asistenţe tehnice permanente pe fie­ - In acest an, sarcinile de plan ale T.C. De­
tară a 400 metri lucrări de 9. Pe seama reducerii
perfecţionat potenţialul ex­ consumurilor specifice şi a care şantier, la fiecare loc de muncă, la o co­ va sînt mult sporite faţă de 1973. Care sînt Bibliotecara Eugenia
tractiv. Colectivul nostru, pregătiri. laborare mai strînsă cu beneficiarii. Am acor­ principalele obiective ia care vor fi concentra­ terenurilor Sleopan din Luncoiu de
in frunte cu comuniştii, a 4. Extinderea mecanizării utilizării eficiente a fondu­ dat o deosebită atenţie industrializării lucrări­ te forţele trustului ? Ce obiective vor fi preda­ Jos are mai bine de 10 ani
muncit cu perseverenţă şi şi perfecţionarea metodelor rilor de producţie, se vor lor, peste 70 la sută din volumul investiţiilor te în 1974, ce obiective vor fi începute ? de muncă la aceeaşi biblio­
răspundere pentru traduce­ obţine 2,2 milioane lei e- noastre realizîndu-se prin soluţii tehnice moder­ — Da, planul acestui an este mai mare cu tecă şi numără în total 14
rea în viaţă a indicaţiilor de muncă în subteran, îm­ conomii suplimentare la ne, industrializate, la majoritatea obiectivelor, 20 la sută decît cel al anului trecut, ceea ce ani în meseria de biblio­
date de tovarăşul Nicolae bunătăţirea organizării pro­ crescind astfel simţitor productivitatea muncii. impune, de bună seamă, o activitate mai in­ gricolâ de producţie din Bo- tecară, de care, ne declară
Ceauşescu, obţinînd succese ducţiei, a aprovizionării şi preţul de cost. In această privinţă am primit un ajutor concret tensă, mai ordonată, mai responsabilă şi exi­ şorod. Pînă în prezent s-a cu sinceritate, că greu s-ar
de seamă în îndeplinirea deservirii fronturilor de lu­ Organizaţia de partid, co­ şi eficient din partea Comitetului executiv al gentă din partea fiecărui membru al colectivu­ transportat pe ogoare, prio­ putea despărţi.
planului şi a angajamente­ mitetul oamenilor muncii, Consiliului popular judeţean, care ne-a dotat lui nostru. Dealtminteri, noi am analizat cu ritate avînd cele destinate — De ce?
lor. Astfel, planul anual de cru ; se vor extrage supli­ sindicatul şi organizaţia cu utilaje de mare capacitate şi înalt randa­ luciditate sarcinile de plan pe acest an şi con­ culturii cartofului, cantitatea — Pentru că îmi place
producţie a fost îndeplinit mentar 20 000 tone cărbu­ U.T.C. din cadrul Exploa­ siderăm că sînt pe deplin realizabile. Avem un de 800 tone gunoi de grajd să organizez acţiuni cu
cu 3 zile mai devreme, dîn- ne din abataje cu susţine­ tării miniere Vulcan vor ment, deosebit de necesare în munca noastră. colectiv bun, cu meseriaşi pricepuţi şi harnici, cu care s-au fertilizat 40 ha. cartea, să primesc cărţi
du-se peste prevederi 12 000 re metalică şi 10 000 tone desfăşura o intensă muncă Faptul că am realizat şi depăşit producţia va­ vom fi ajutaţi în continuare de forurile noastre In aceste zile s-au ince şi să pot servi oamenii.
tone de cărbune. cărbune prin tăiere meca­ politică şi cultural-educati- lorică anuală constituie un motiv de mulţumire, tutelare, există hotărîrea unanimă de a munci put şi lucrările de adminis­
Măsurile luate de condu­ vă de masă pentru întări­ desigur, pe care îl anihilează însă nerealizarea mai mult şi mai bine decît în anii trecuţi. Ca trare a îngrăşămintelor chi­
cerea de partid şi de stat nizată. rea disciplinei şi ridicarea planului fizic. Au fost şi destule greutăţi. obiective mari, ne vom concentra masiv for­ mice pe suprafeţele ocupate Căminul cultural
cu privire la organizarea 5. Creşterea productivită­ simţului de răspundere a - intr-adevăr, ştim că au existat o serie de ţele la Ţesătoria de mătase Deva, Casa de cul­ cu semănături de toamnă.
raţională şi eficientă a pro­ ţii muncii cu 1,3 la sută ţiecărui salariat faţă de sar­ factori care au influenţat negativ mersul lucră­ tură Deva, complexele avicole de la Leşnic şi Au fost administrate ingră-
ducţiei şi a muncii, trece­ cinile ce-i revin, vor acţio­ rilor ia unele obiective. Care au fost aceşti Bălata, reutilarea I.F.A. „Vîscoza" Lupeni, Com- şăminte pe 20 ha cultivate în viata satului
rea la programul cu săptă- peste sarcina planificată şi na cu fermitate pentru în­ factori î cu griu la brigăzile din Bo-
mîna redusă de lucru, pro­ îmbunătăţirea indicelui de deplinirea exemplară a o- - Sînt atît de ordin obiectiv, dar şî subiectiv. Convorbire realizată de şofod. A'cţiunea continuă.
gram aprobat unanim de utilizare a timpului de lu­ biectivelor întrecerii. Au fost perioade lungi, îndeosebi în trimestre­ DUMITRU GHEONEA să le satisfac plăcerea spi­
Convinşi fiind că toate
toţi minerii Văii Jiului, au cru cu 1 fa sută. colectivele de muncitori din le II şi lll.cînd ne-a lipsit cimentul. Am dus lip­ IERONIM GRECU rituală de a citi ceea ce
constituit pentru colectivul 6. Intensificarea preocu­ industria carboniferă a ţării să de unele armături din fontă şi oţel, de alte (Continuare în pag. a 3-a) primarul comunei Boşorod doresc. Satisfacţiile mari
minei noastre un nou şi pu­ vor răspunde cu entuziasm stau înscrise în fişe de
ternic imbold în întreaga pării pentru pregătirea şi chemării noastre Ia între­ lectură duble, triple, in
activitate. perfecţionarea cadrelor; în cere pe anul 1974, asigu­ rugăminţi de genul: aveţi
In întîmpinarea istorice­ anul 1974 vor fi calificaţi răm conducerea de partid, grijă să ne ţineţi ceva
lor evenimente din acest 200 muncitori, iar alţi 700 în frunte cu tovarăşul cărţi bune că e iarnă şi
agricole, pmiu
an — a XXX-a aniversare salariaţi vor urma cursuri Nicolae Ceauşescu, că, ală­ a organ executiv al mult aşteptat. In anul tre­ avem mai mult timp. Vin
a eliberării patriei şi Con­ turi de toţi minerii Văii C adunării generale a mu eon­ cut, deşi condiţiile clima­ femeile de la Luncoiu de
cooperativei
gresul al Xl-lea al P.C.R., de perfecţionare. Jiului, vom munci eu per­ tice nu au fost tocmai fa­ Sus o dată la două săptă-
întregul colectiv al Exploa­ 7. Realizarea planului a- severenţă şi răspundere consiliului de conducere al vorabile. la grîu s-a de­ mîni cu sacoşele după
C.A.P. îi revin răspunderi
tării miniere Vulcan, în nual de investiţii pînă la pentru înfăptuirea sarcini­ rea activităţii fiecărei u- ii OUI MICII UIimitTI A păşit producţia planificată cărţi. Eu le ştiu deja şi
frunte cu comuniştii, este 31 octombrie 1974. Pune­ lor trasate de partid în ac­ deosebite privind conduce­ cu 30 kg la hectar. Depă­ preferinţele.
hotărît să se mobilizeze cu tualul cincinal, pentru în­ şirea nu este spectaculoasă, — Şi ce le recomandaţi?
toată pasiunea şi pricepe­ rea în funcţiune mai de­ florirea patriei noastre so­ nităţi şi materializarea e- dar ne-a dat încredere în — Cum majoritatea a-
forţele proprii, ne-a de­
rea pentru realizarea exem­ vreme a unor lucrări va a- cialiste. xemplară a obiectivelor e- CONSUMI Of CONDOBIM CAP. cestora sînt casnice, le o-
plară a sarcinilor de plan conomice cu care sînt con­ monstrat că este posibil să fer cărţi care tratează pro­
pe anul 1974, să-şi unească Secretarul Preşedintele fruntaţi cooperatorii. Din smulgem pămîntului roade bleme privind gospodăria,
energiile în efortul general comitetului de partid comitetului oamenilor muncii proprie experienţă ne-am avuţiei obşteşti şi punerea din cauzele principale ale mai bogate. Cel mai în­ educaţia copiilor, ştiinţa
al poporului, pentru înde­ GHEORGHE SĂCĂLUŞ ing. EMIL MURU convins că de modul cum in valoare a întregului po­ rezultatelor nesatisfăcătoare semnat succes îl conside­ popularizată, cărţi ştiinţi-
plinirea cincinalului înain­ Preşedintele Secretarul îşi îndeplineşte consiliul de tenţial productiv al unită­ a fost şi insuficienta preo­ răm însă pe cel înregistrat fico-fanlastice. beletristică.
te de termen. comitetului sindicatului Comitetului U.T.C. conducere sarcinile ce-i ţii. cupare a consiliului de con­ în sectorul zootehnic unde, Vin şi bărbaţii de la şut
Dînd glas acestor senti­ TEODOR ARVINTE IONEL CAZAN sînt încredinţate în baza Afirmaţiile de mai sus ducere faţă de aplicarea de la restanţele ce existau cu geanta după cărţi. Iar
statutului C.A.P. depinde în fiecare an, am reuşit să copiii care au citit mult
nemijlocit realizarea indi­ le voi susţine cu citeva tehnologiilor avansate, faţă realizăm planul anual pe la bibliotecă au fost şi
catorilor de plan, crearea aspecte din activitatea coo­ de antrenarea întregii mase 1973 cu peste o lună de premianţi la şcoală. Cu
EFICIENTA ECONOMICA - cipării tuturor cooperatorilor perativei agricole din Sîrbi. rea problemelor care vizau zile mai devreme. Măsu­ cei mai mari organizez con­
de cooperatori la rezolva­
unui climat propice parti­
Se ştie bine că în anii tre­
rile şi acţiunile iniţiate ne
cursuri gen „Cine ştie cîş-
la luarea şi înfăptuirea de­ cuţi cooperativa noastră nu bunul mers al producţiei. MIRON MUNTEANU
Sesizînd asemenea defici­
ciziilor care privesc con­ reuşea să atingă nici pe de­ enţe, s-a pornit cu hotărî- preşedintele C.A.P. Sirbi ILEANA L. MUREŞANU
parte
nivelul
producţiilor
la cote superioare! solidarea economico-organi- prevăzute în sectorul vege­ re la înlăturarea lor. Re­ (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)
zatorică a C.A.P., creşterea
tal şi în zootehnie. Una
zultatul nu s-a lăsat prea
nceputul noului an este te economice în acest an. micşorează ponderea sala­
rcat in unităţile miniere Materializarea acestor sarcini riului pe tona de cărbune,
Valea Jiului de rezultate în domeniul extracţiei de în condiţiile realizării unui
e se înscriu ca semne de cărbune din Valea Jiului în­ cîştig mediu sporit. Dar nu
i augur pentru ridicarea seamnă realizarea unui nivel numai atît. Influenţa poziti­ loi capacităţi de producţie
continuare a nivelului mai ridicat al producţiei de vă a unei productivităţi spo­
itativ al întregii activităţi cărbune, lucrînd cu randa­ rite asupra eficienţei econo­ ORAŞTIE. Sarci­ şi perfecţionarea centă în fabrică a
nomice din industria car- mente mai mari şi cheltuieli mice se manifestă şi prin re­ nile sporite pe care producţiei, la spo­ 8 noi maşini de cu­
rirea eficienţei eco­
liferă. Eforturile depuse mai mici, îmbunătăţind cali­ ducerea, pe tona de cărbune, le are de realizat nomice. O atenţie sut „Ileana" şi a
în acest an Fabrica
unei prese mecani­
mineri în adîncuri pentru tatea cărbunelui extras, folo­ a cheltuielilor de întreţine­ „Vidra" Orăştie au majoră se acordă ce de călcat, a că­
:ontinua şi dezvolta succe- sind mai judicios utilajele re, gospodăreşti ş.a., care pe impus luarea unor utilizării raţionale a ror montare se e-
fectuează in aceste
; obţinute în sporirea_ pro­ din dotare şi fondul de timp, exploatare sau pe sector ră- măsuri energice în capacităţilor de pro­ zile in secţia ve­
toate secţiile şi a-
ducţie
utilării
şi
niei de cărbune, după tre- mîn în general aceleaşi sau telicrcle, ia fiecare corespunzătoare a lur I, acolo unde
ea la noul program de cresc în măsură mai mică loc de muncă, mă­ spaţiilor existente. se realizează în­
suri menite să con­
ru cu săptămîna de mun- decît volumul şi valoarea ducă la creşterea In această privin­ treaga producţie
redusă, sînt însoţite _ la producţiei. Din păcate, în productivităţii mun­ ţă se cuvine men­ pentru export a fa­
te exploatările de acţiuni în unităţile miniere multe abataje şi chiar pe ex­ cii, la diversificarea ţionată sosirea re­ bricii.
ltiple pentru ridicarea e- ploatări. acest indicator prin­
enţei economice la para- din Valea Jiului cipal de eficienţă nu se si­
tuează la nivel corespunză­
tri' superiori. tor. In dezbaterile cu în­
îreşterea preocupării or- treaga masă de mineri pri­
lizaţiilor de partid şi a co­ lejuite de trecerea la pro­ PAGINA A II - A
ptelor oamenilor muncii, gramul de 8 ore cu săptămî­
anizaţiilor de sindicat şi na de lucru redusă la ex­
’.C. în vederea asigurării gospodărind mai bine mij­ ploatările miniere s-au ana­ ® CODUL MORAL AL COMUNIŞTILOR - co­
idiţiilor pentru realizarea loacele materiale 'şi fi­ ordonată a muncii şi vieţii omului contem­
liroasă a indicatorilor de nanciare. Punînd pe primul lizat pe larg cauzele care
:ienţă a devenit o neccsi- plan al preocupărilor rezol­ frînează productivitatea mun- poran
e stringentă, un impera- varea acestor probleme de
economic fundamental, importanţă majoră, minerii M. CRISTESCU ® Spiritualitatea satului - osmoza cotidiană a Atelierul reparaţii siderurgice de la C.S. Hunedoara. Echipa de lăcătuşi, condusă de comu­
ţinerea unei eficiente ri- se vor alinia eforturilor în­ nistul luliu Buşllng, execută nuinşi lucrări de bună calitate şi in termenele planificate. Iată o
ate în industria carboni- tregului popor, a-dueîndu-şi HĂRNICIEI, CHIBZUINJEI Şl OMENIEI parte din echipă reparînd un car de zgură. Foto: N. NEGRU
ă constituie calea pnnei- contribuţia sporită la reali­ (Continuare in pag. a 3-a)
ă prin care minerii îşi a- zarea unor beneficii şi acu­
; aportul la accelerarea mulări băneşti mai mari, la
:voltării economico-sociale creşterea venitului naţional,
progresului general al în- la sporirea bogăţiei întregii DIALOG CU TINERII „debutat" cu succes tn a- tema „România în lume deosebit de util celor care rii Floarea SIrbu şl Iosif VREMEA
m,m
gii ţări. In condiţiile creş- societăţi. DIN I.A.S. cest an. Duminică, la Nă- — anul 1973". La coopera­ f " ....... ..............."»■ folosesc utilajele produse Sîrbu au detaliat aceste
„Retezatul"
Haţeg,
dăştia de Sus şi Nădăştia
tiva
teme folosind material di­
ii nevoilor de combusti- In toate exploatările mi­ La Trustul I.A.S. din de Jos, ele .--au prezentat Spitalul din Păclişa, I.C. în fabrică. Intr-un abataj dactic, planşe, scheme, Pentru 24 ore
tn
chiar
„deschis"
faţa
şi energie impusă de rit- niere din bazinul carbonifer Deva a fost organizată, spectacolul •’ muzical-core- Orăştie, I.M. Barza, clubul DE LA secţiei de asamblare, s-au mulaje, au răspuns între­
Vremea va fi rece, ru
il înalt al dezvoltării eco- al Văii Jiului există largi luni, o reuşită acţiune, la grafic „Strciule, pe malul din Călan, căminul cultu­ realizat filmări interesan­ bărilor şi părerilor cetă­ cerul senin noaptea şi in
tău". Coregrafia spectaco­
ral
care au fost .avitaţi tine­
din
„Cadranul
Glod,
mice a ţării, fiecare tonă posibilităţi de a se obţine o rii specialişti nou înca­ lului i-a aparţinut lui Ion internaţional" s-a bucurat te şi instructive, care au ţenilor prezenţi. Cu ace­ curs de înnourare în tim­
laşi prilej, s-a înfiinţat la
darul să-i iniţieze pe cei
cărbune extrasă în plus eficienţă economică mai ri­ draţi în muncă — printre Săceanu, iar sub conduce­ de o caldă audienţă. care utilizează slilpui hi­ Ohaba un cerc de astro­ pul zilei. Vîntul va sufla
sud-vest.
'zintă o importanţă deose- dicată. O importanţă primor­ care se numără şi cei 12 rea muzicală a lui Virgil draulic şi grinda păşi- nomie populară. condus moderat din minimă va
Marcu, orchestra a acom­
Temperatura
şefi de ferme şi econo­
ă ; în acelaşi timp, însă, dială are în acest sens creş­ mişti. Dezbaterea, la care paniat pe interpreţii de EXPOZIŢIE O ZI toare. de prof. Iosif Sîrbu. fi cuprinsă între minus G
La Casa de cultură din
ne este indiferent cu ce terea productivităţii muncii. şi-au adus contribuţia ca­ muzică populară Angela Hunedoara s-a deschis o PENTRU EDUCAŢIA O ZI DE PATINAJ şi minus 11 grade, iar
drele din conducerea trus­
îsum de muncă socială şi Trebuie ţinut seama că în tului I.A.S., a vizat in­ Suciu, Lia Cocîrlă, Flori- expoziţie de pictură (35 de ŞTIINŢIFICA LA HUNEDOARA cea maximă între minus
Marin
ca
Peteu,
3 şi minus 2 grade. Dimi­
Toma,
îltuieli materiale, la ce ni- industria carboniferă, ponde­ tegrarea tinerilor în acti­ Grigore loja, Ion Mihăes- lucrări în acviarelă şi tuş), A CETĂŢENILOR neaţa şi seara, ceaţă.
. de eficienţă economică^ se rea salariilor în structura vitatea productivă, sarci­ cu şi Simion Perţa. aparţinînd lui C. Zgim- Astăzi, pe patinoarul
bâu, elev la grupul şco­
De curind, în cabinetul
nile ce le revin pentru a-
ilizează producţia fiecărei preţului de cost reprezintă nul 1974, necesitatea con­ lar siderurgic şi membru LA de biologie-cliiinie al Şco­ natural al stadionului
„Corvinul" din Hunedoara,
ne. fiecărui abataj ! peste 40 la sută. fiind cu tinuei perfecţionări profe­ „CADRAN al cercului de desen de lii generale de 8 ani din se va desfăşura etapa mu­ Pentru următoarele
Tecents plenară comună a mult mai mare decît în ori­ sionale şi participarea la INTERNATIONAL" pe lingă clubul „Construc­ Ohaba (comuna I.ăpugiu), nicipală a întrecerilor de
torul". Subiectul lucrărilor
2. al P.C.R. şi Consiliului care altă ramură a indus­ marea întrecere „Tinere­ Cabinetul judeţean de este inspirat din‘viaţa co­ a avut Ioc o lecţie mai patinaj, rezervate elevilor, două zile
tul — factor activ în rea­
aparte, dedicată cetăţeni­
contînd pentru „Cupa ti­
prem al Dezvoltării Eco- triei noastre. Aceasta în­ lizarea cincinalului înain­ partid a organizat, pentru tidiană a Hunedoarei. lor satului: o seară de neretului". Cu începere Vremea devine schimbă­
micc şi Sociale, stabilind seamnă că prin realizarea te de termen". zilele lunii ianuarie, o ac­ FILM TEHNIC ALTA întrebări şi răspunsuri cu de la orele 9, vor con­ toare, cu cerul noros.
iectivele planului de stat unei productivităţi mai înal­ ACASĂ LA COLEGI ţiune intitulată In „Cadran Cincamatorli au realizat temele: „Originea şi evo­ cura elevii claselor V— Precipitaţii slabe se vor
VIII; de Ia 14 — clasele
„Care
semnala la sfîrşitul inter­
omului"
şi
luţia
cadrul
internaţional".
anul 1974. a relevat preg- te, prin producerea de către Formaţiile artistice ale acesteia au avut loc ex­ la F.S.H. Vulcan un film este adevărul despre ste­ I—IV ; de la 15 — elevii valului. Temperatura va
nt sarcinile şi direcţiile acelaşi colectiv a unei can­ Clubului I.V. Călan au puneri şl dezbateri pe de documentare tehnică, V... rnmtmmt/ lele căzătoare 7". Profeso­ din licee. creşte uşor.
incipale de acţiune pentru tităţi mai mari de cărbune
alizarea unei înalte eficien­ în unitatea de timp dată, se