Page 45 - Drumul_socialismului_1974_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 913 ® MIERCURI 16 IANUARIE 1974
KSESPTS
v v - '

xlv'
ifc
J £ ' % \ > ţ y w
C O D U L M O R A L

: -m îs
m u n c i i

dure, pe unde apucau. Coo­ venit mai tîrziu, sînt crescă­ crat şi lucrăm în cooperativă. — Ce perspective are zoo­ nimalelor. In 1975 vom avea
perativa avea să-î convingă tori vestiţi de animale. „Vi­ Toţi ne-am făcut case, avem tehnia ? 520 capete bovine şi aproape
Am poposit într-o zi de iarnă, anotimp de basm şi poe­ la alinierea în rîndurile ei ţei ca ai lor nu se prea de toate, cum n-am avut — Unitatea noastră se
zie, strigătură şi zicală, toarse din caierul bogat al uni­ numai prin forţa cuvîntului văd..." niciodată. „Patru fraţi într- specializează pe creşterea a- 800 de oi.
versului spiritual al ţăranului nostru, am poposit în sa­ partidului şi prin exemplu. Cînd vorbesc despre veni­ un cojoc..." Numai că aceş­
tul Ostrov, din poala dacică a Retezatului. Am întîlnit Şi l-a convins evoluţia lui rea la brazdă, oamenii a- tia — Iosivoni — nu sînt
aici oameni minunaţi, de o mare bogăţie sufletească, har­ Florescu Ion, Baba Moise, mintesc mereu episoade care „îngrămădiţi la mijloc". Sînt
nici, pricepuţi, chibzuiţi, oameni de omenie. Am găsit în Opric Ion, Opric Iustin, Moi- dezvăluie munca asiduă dusă în frunte. La muncă şi la Oile negre
inimile şi gîndurile lor metamorfozele pe care le-au stră­ sescu Petru, Miclăşoni Sa­ de organizaţia de partid, de produse, la venituri. In ca­
bătut In muncă şi viaţă, un neasemuit peisaj în care se bin. Pentru ţăran, convinge­ comunişti. Numai cu timpul drul cooperativei din Ostrov,
împletesc armonios hărnicia dintotdeauna a ţăranului rea are natură materială, au înţeles chemarea partidu­ acest exemplu pare de ne­ ale lui l/îrvescu
nostru şi condiţiile noi, socialiste, în care se manifestă practică. Iulius Lăsconi um­ lui, dar şi tîlcul unei vorbe luat în seamă. Aici toată lu­
un om nou, cu preocupări şi aspiraţii demne de invidiat. bla încoace şi încolo, nu vo­ ce umblă prin sat „Lucră şl mea munceşte, nu trebuie să
Am întîlnit aici, la cooperativa agricolă din Ostrov, o ia să lucreze. Brigada a în­ pe mult şi pe puţin, că a- fie rude, fraţi ca să se u- beră", la „Drumul socialis­
fascinantă simbioză a frumoaselor obiceiuri străbune cu cercat o îndreptare, poate tunci cîştigi". Vorba lui Pau- nească în muncă. Au o sin­ mului", la „Lumea", la „Să-
munca tenace, stăruitoare dusă de organizaţia de partid cam dură, şi omul a plecat. ldn Lăpădătoni: teanca", la „Magazin istoric",
pentru făurirea unei gîndiri noi despre muncă, despre — Intr-o iarnă, era tocmai — Aşa s-au ridicat toţi gură familie — cooperativa. la „Programul radio" şi...
viaţă, despre lume. deasupra Anului nou — spu­ oamenii, tot satul s-a ridicat. Pentru puterea sa, pentru la „Moda".
Spiritualitatea satului, exprimată în proverbe, zică- ne preşedintele Lăpădătoni Satul înfloreşte încet, dar să tăria şi plenitudinea integră­ „Cîmpu-i alb, oile negre
tori şi strigături, în obiceiuri, are referinţă directă la — m-am dus la grajduri şi ne uităm în el, că aşa cum rii în colectiv, exemplul fra­ Cin-le vede nu le crede
muncă, izvorăşte din ea şi o evocă. Astăzi toate aceste l-am găsit lîngă vite. Ce se trăieşte azi, nu s-a trăit ţilor Iosivoni este, totuşi, IANĂŞ IOSIVONI: Si lucrezi Cin-le paşte, la cunoaşte".
expresii se înmănunchează şl se etalează pe fondul so­ cauţi aici, omule ? — l-am de cînd e satul ! semnificativ. şi pe niuit şl pe puţin, că nu­ Fila cărţii, paginile ziaru­
lid, sănătos şl fertil al realităţilor materiale noi, pe întrebat. Cooperativa are acum o mai atunci cîştigi. lui şi revistei, cu oile lor
e
trunchiul viguros al educaţiei socialiste, promovată de — Eu aici lucrez, cu ce să brazdă lată şi adîncă, în fă­ negre, sînt azi păscute de
partidul nostru. Hărnicia, chibzuinţă, omenia sînt slăvite trăiesc ? gaşul căreia se contopesc e- tot satul, în acest sat în
într-un grai nou, după cum lenevia şi trîndăvia simt la Frămîntările lui Lăsconi forturi, gînduri, sentimente, uncim est se cere
luaseră sfîrşit, a rămas în trăiri intense şi idealuri fru­ care analfabetismul de altă­
tot pasul usturimea vorbei de duh, atitudinea ferm opusă. dată cuprindea trei sferturi
brigadă şi e bun. Are de moase. O brazdă în care se
Vom încerca în această pagină să surprindem oame­ toate. nasc şi cresc copii frumoşi, din oamenii maturi.
nii, cu preocupările şi aspiraţiile lor, in mersul lor vi­ Pe drumul lui Lăsconi au sănătoşi. Oamepii citesc, pri­ Vîrvescu nu ştie zicala cu
guros, călăuzit de partid, pe tărîmurilo muncii închinate venit în cooperativă şi alţii. vesc ecrane mici şi mari, se şi cit putem oile albe şi negre dar duce
bunăstării materiale şi spirituale. Cristian Iosivoni a lucrat mai îmbracă bine, mănîncă bine milioane de oi eu cîmpurile
întîi la gară. Acum, împreu­ şi petrec de minune la fru­ Petru Moisescu este de am un loc al meu. Pentru lor în casele oamenilor. A
nă cu Traian Zeiconi, şi el moasele lor nedei. citi este unul din verbele
64 de ani, cărunt, dar vioi. că într-o gospodărie mare ca LIVIU VlRVESCU: Satul nos­ cotidiene ale satului, una
A fost primul preşedinte al a noastră cîte nu sînt de fă­ tru are 159 de cose şi 200 de a- din coordonatele sale spiri­
.cooperativei de aici. Apoi, cut! Pun mîna şi ajut unde bonamente la ziare şi reviste.
Cinei harnic si Unul pentru toţi a fost primarul comunei. trebuie, la sapă, la coasă, Liviu Vîrvescu este poş­ tuale. Şi, totuşi, de ce^ se
—
99 Astăzi stă de veghe la avu­ la strîns şi transportat de taşul satului. L-am întrebat spune că alea albe mănîncă
bucate pentru noi şi pentru
tul obştesc, adunat cu trudă
mai mult?
munceşte... ' Despre vigoarea şi sănăta­ sează ca fiecare campanie să timp de două decenii, adică animale. Muncim cît se cere de ce spun ţăranii că oile un ţăran din sat: pentru că
— Am aflat-o şi noi de la
albe mănîncă mai mult de-
e paznic.
şi cît putem.
fie încheiată la timp, lucră­
tea relaţiilor de muncă şi de
viaţă în cooperativă vorbesc rile să fie bine făcute, să ob­ — Cum vi se pare cobo- — Cum aţi botezat, în cît cele negre. Ne-a spus pe sînt mai multe. >
şleau că nu ştie. Nu ştie
şedinţe. In timpul adunării, o o seamă de exemple edifica­ ţinem producţii tot mai mari. rîşul de la preşedinte şi pri­ 1953, cooperativa? asta, dar ştie cu mare exac­ Oile negre ale lui V ţ
femeie bătrână, care n-a au­ titate că satul are 159 de vescu sînt, împotriva zicalei,
zit bine ce s^a discutat, s-a familii şi că duce 200 de mai multe decît cele albe.
dus la prezidiu şi a întrebat ziare şi reviste în casele oa­ Este o răstălmăcire sau_ o
despre ce e vorba. La rîn- menilor. Dar nu numai atîta : reflectare a unor adevăruri
du-i a fost întrebată dacă nu — Sînt abonamente la proprii satului nostru? Ju­
crede că preşedintele trebuie „Scînteia", la „România li­ decaţi!
schimbat. Bătrîna a replicat
simplu: „Ba să nu-1 schim­
băm, acum*, după ce l-am Femeile—o forţă;
crescut. îi bun".
Preşedintele a crescut qda-
tă cu cooperativa. In decem­
brie anul trecut, unitatea a tineretul...
împlinit 20 de ani de la con­
stituire. In braţele celor două
decenii stau acumulări, fap­ — Dar unde sînt tinerii ?
te, oameni. S-a pornit la — Tinerii din sat sînt na­
drum cu 16 familii, 37 ha te­ vetişti, lucregză la oraş, în
CORNEL LĂPĂDĂTONI: Oa­ ren arabil, 18 ha fînaţ, 7 întreprinderi, fabrici şi uzi­
menii noştri sînt aşa cnm sînt; vaci, 2 cai şi ceva atelaje;
buni, harnici şi cinstiţi. averea obştească totaliza a- ne.
proape 150 000 lei. In anul a- — Fenomenul e cunoscut
Avem în faţă pe Cornel niversar cooperativa avea 478 şi specific zilelor noastre,
Lăpădătoni, preşedintele coo­ bovine, 624 de oi şi o avere mersului nostru social. Cum
perativei. E un munte de om obştească de peste 4,6 milioa­ este, însă, asigurat viitorul
şi un munte de optimism. ne lei. cooperativei ?
Trăieşte cu pasiune şi cu — Mecanizarea lucrărilor
durere toate bucuriile şi ne­ — In 1973, ne spune Be- agricole este viitorul coope­
cazurile oamenilor. Este un nedek Iolanda, contabila rativei, cînd nu va mai fi
om cu fire unduită. E explo­ cooperativei, unitatea a li­ nevoie de atîtea braţe de
ziv, uneori dur, alteori do­ vrat statului 127 t grîu, 590 t muncă. Atunci se pot întoar­
mol, dar întotdeauna drept, cartofi, 114 t legume, 120 724 ce în cooperativă mecanicii,
cinstit. Comunist. Oamenii îl litri lapte de vacă, 1681 kg lăcătuşii, tractoriştii care azi
iubesc, 11 ascultă şi îl ur­ lină, 45 t carne... lucrează în întreprinderi.
mează. Cu cîţiva ani în ur­ Cooperatorii au construit VIORICA BOJIN: Femeile îs — Ce fac tinerii, puţini cîţi
mă, într-o adunare generală patru grajduri pentru 500 ca­ majoritatea în cooperativă. Noi
unii ziceau că ar trebui pete de vite, un saivan pen­ sîntem cam rele de gură dar sînt, în timpul liber ?
lucrăm mult.
schimbat din funcţia de pre­ tru 1 000 de oi, au cumpă­ ■— Se întîlnesc pe la cămi­
şedinte. rat două autocamioane, un toare. Un principiu vechi, — Vorbeaţi de anumite si­ mar la paznic? — Cu asta e o poveste Dintre cei vreo 200 de coo­ nul cultural. Avem acum o
Tovarăşul care conducea tractor cu două remorci, au dar care astăzi trăieşte prin tuaţii... — Credeţi că-i coborîş? cam şoadă. Era o vreme peratori, cam 150 sînt femei. directoare de cămin care in­
adunarea a întrebat serios făcut două mori cu ciocane, valenţe deosebit de încărca­ — Da. Cum l-am ajutat pe Cînd munceşti nu simţi ni­ grea. Trebuia să convingem O pondere feminină consis­ tenţionează să formeze un
dacă trebuie recurs la aceas­ un selector, o tocătoare fu­ te cu spirit colectivist, de în­ Traian Zeiconi. A căzut la ciodată aşa ceva, numai aşa oamenii să intre pe făgaşul tentă, care, însă, după cum nucleu mai activ în jurul
tă măsură. Întreaga adunare rajeră, un gater şi ^au intro­ trajutorare tovărăşească, de pat, bolnav; o lună de zile că te mai lasă puterile. Im- marii gospodării socialiste. vom vedea, nu ridică pro­ căminului. Organizăm acţi­
a hotărît, fără echivoc, ca dus apa potabilă în toate dăruire pentru colectivitate, a stat în spital. Oamenii au O făceam şi noi cum ne pri­ bleme, ci rezolvă. Preşedinta uni educative, la care invi­
Lăpădătoni să rămînă pre- grajdurile. lucrat pentru el, în contul cepeam. O dată, unui tova­ organizaţiei săteşti a femei­ tăm şi alţi cooperatori.
lui. Că-i om harnic în briga­ răş de la regiune i-a venit lor, Viorica Bojin, are de ce -*v
da zootehnică, la viţei, unde ideea să mai citim în faţa să fie mîndră.
pensionar, are cereale şi-i lucrează el. La retribuire sătenilor cîte ceva pentru — Prin ce acţionează or­ in margin
mulţumit. şi-a luat drepturile ca şi cînd a înţelege drumul ce-1 au de ganizaţia de femei din sat ?
★ ar fi lucrat. Nu puteam lă­ urmat. El a adus romanul — Prin muncă. Muncim
Livia Gulea, secretara or­ sa omul la necaz fără o mi­ lui Şolohov „Pămînt desţe­ toate la cooperativă, în toa­
ganizaţiei U.T.C. din unita­ nă de ajutor. lenit". Unde se adunau mai te brigăzile, unde e nevoie paginii, sau
te, ne-a evocat un episod, pe — Dar cum a fost cu Daj mulţi, la cămin, pe la casele sîntem prezente.
cît de expresiv pe atît de e- Solomon, cînd a murit ? vreunuia, mergeam şi noi şi — Altceva ce mai faceţi,
moţionant. ' — Tot aşa. A fost om mai citeam cîte un fragment pe linie de organizaţie?
— Bunicul meu, Iacoboni vrednic cît a trăit şi a lu­ din roman. Nu mult, numai — Cînd se iveşte o situa­
Mihai, era internat în spi­ crat. După ce ‘a murit, toţi cît să le stîrnim curiozitatea. ţie în brigada cuiva sau în 99
tal. Mergeam des la el. O am lucrat pentru norma lui, Intr-o zi, bibliotecara mi-a familia unui consătean, ne iu u
dată, la plecare, mi-a spus: apoi acordul şi retribuţia ce i spus că toate exemplarele consfătuim cum să acţio­
„Vezi, spune-i la tată-tu să s-au cuvenit au fost date co­ romanului ce le avea în năm pentru a-i ajuta, şi îi tara
meargă pe la grajd, să nu piilor lui. Are doi copii, bibliotecă erau date la citit. ajutăm. Mai ne instruim, pe
rămînă locul gol". Bunicul crescuţi în credinţa muncii, După aceea, la cîteva zile, a la bibliotecă, pe la cămin.
— Puteţi numi cîteva din­
era numai paznic la grajduri, a familiei. dispărut şi cartea tovarăşu­ tre cele mai harnice coope­ uscaturi... 4C
dar grija lui pentru vitele PAULIN LĂPĂDĂTONI: Oa­ — Bine, bine, cooperativa PETRU MOISESCU: Acum sînt lui de la regiune. De aici,
cooperativei i-am simţit-o şi menii vin şl cer porunci şi se tot ajută, cînd pe unul, cînd paznic, dar asta numai aşa ca ne-a venit să numim coope­ ratoare ?
acolo, pe patul spitalului. duc la lucru... La noi se lu­ pe altul. Dar spiritul de în­ să am şi eu un loc al meu. rativa „Pămînt desţelenit". — Mai multe : Paraschiva Aici, pe coloana a 8-a, la
BENEDEK IOLANDA: Averea Livia a căpătat atunci o ade­ crează. trajutorare cere ea şi omul Pun mîna şi ajut unde trebuie. Brăilă, Lenuţa Bojin. Minu-
obştească a cooperativei a cres­ vărată lecţie de etică. Ce bi­ N-am înţeles de ce a dispă­ ca Opric, Ileana Grozoni, marginea paginii, unde ne
cut de la 150 000 de lei la i mi­ pentru interesele obşteşti, un să sară în ajutorul colectivu­ portant este ,să nu stai, să rut cartea; poate pentru a Nosia Mateşoni, Marioara propusesem să aşezăm de
lioane şi jumătate. ne ar fi dacă toţi tinerii sa­ asemenea principiu acţionea­ lui cînd e nevoie. nu mai citi din ea, poate obicei pe cei ce nu reuşesc,
tului ar înţelege-o ! — O, păi şi la noi e aşa. nu te simţi pe de lături. pentru altceva. Asta, de fapt, Lăpăduş şi mai sînt. din motive oarecari să se în­
Cînd
Aici au ajuns oamenii în Paulin Lăpădătoni este de ză aici, la Ostrov, din plin, A venit în cooperativă Ban- m-am am fost preşedin/te nici nu are prea mare în­ cadreze în tumultul preocu­
constituind
unul din ele­
simţit bine, deşi a-
rîndul cărora Cornel Lăpă­ 11 ani brigadier de cîmp. In mentele de omogenizare, de cu Dumitru, zidar de mese­ veam multă bătaie de cap, semnătate. Important este părilor colectivului, în cazul
dătoni găseşte cu dificulta­ ce ne spune, face autentice sudură a intereselor genera­ rie. A venit tocmai cînd a- erau greutăţi, multă şovăire, că în cîţiva ani tot satul de faţă, după cum observaţi,
te... uscăturile în pădure. sinteze şi generalizări por­ veam mare nevoie de el, s-a înscris în cooperativă şi nu putem umple spaţiul unei
nind de la oamenii şi lucru­ le cu cele ale individului. oameni îndărătnici, nopţi ne­
— Cum aţi aprecia oame­ rile care-1 înconjoară. Brigadierul Paulin Lăpă­ pentru că ne construiam dormite. Bine că nu m-am azi toţi se simt bine. Mun­ coloane.
nii din cooperativă ? — Am început şi eu, ca dătoni vorbeşte cu o convin­ grajdurile. Ne-a ajutat mult îmbolnăvit de nimic, numai cesc şi au de toate. Satul Cu toate insistenţele noas­
— Aşa cum sînt: buni, toţi, cu sărăcie şi necazuri. gere fără seamăn despre ma­ la înălţarea grajdurilor. Şi-a­ o ţîră de bătrîneţe, dar pot s-a înnoit, are un obraz tî- tre de a ne fi numite cîteva
cinstiţi, harnici. Da ! Acum am casă nouă, cu trei nifestările concrete ale aces­ poi, iarăşi, l-a ajutat coo­ munci. Acum sînt paznic, năr, sănătos, aşa cum îl vi­ „uscături" în trupul falnic
Florescu Ion a fost cel mai camere, o vacă cu viţel, oi, tui principiu atît de defini­ perativa pe el. I-a dat loc dar asta numai aşa ca să sam eîndva. al pădurii, interlocutorii n-au
sărac din sat, slugă, cerea de porci, cereale, cartofi şi tot toriu în viaţa acestui colec­ de casă. Şi acum e de-al nos­ găsit decît două cazuri.
lucru la chiaburi. A avut un ce-mi trebuie. Pe cele 370 de tiv. tru. Am avut şi alte situaţii. Ne-au spus despre unul
bordei învelit în paie. Era norme cît fac pe an primesc — Care este cea mai bună S-a întîmplat ca tocmai în­ Ion Ivancu, care „numai
harnic, ar fi vrut să lucreze, de toate. Dar nu cu mine a brigadă din cooperativă ? tr-o zi de sărbătoare să ne De cînd s în cînd îl alungă foamea din
dar n-avea la ce, la cine; început şi nu cu mine se ga- — Păi, toate sînt bune... vină în gară un vagon cu în­ casă merge la lucru pe unde
lucra pentru alţii. Florescu tă. La noi se lucrează, nu — Cum, nu se detaşează grăşăminte chimice. Nu pu­ apucă". Are cap, dar n-are
team aştepta să treacă săr­
nu s-a schimbat. In coopera­ avem probleme cu mobiliza­ nici una ? bătorile şi să plătim staţio­ minte". „Nu lucră, pentru
tivă a găsit de lucru. Acum rea. Oamenii vin şi cer po­ — Toate se detaşează la narea vagonului. Am che­ n-am avut că n-a lucrat niciodată". „A
LIVIA
secreta­
GULEA:
Sînt
are o casă cu trei camere, runci şi se duc la lucru. Ci­ fel... Cînd rămîne una în ur­ mat oamenii la descărcat şi rul organizaţiei U.T.C. din coo­ aruncat cărţile pe apă, nu
ca oamenii, o bucătărie, re­ ne lucrează zi de zi are de mă,, o ajutăm, toate trebuie cărat. Tot satul a venit, ca­ perativă şi de la bătrîni am în­ i-a plăcut să înveţe". Carac­
miză... Face 900 de norme pe toate, cîştigă bine. Toţi prin să meargă bine. Cooperativa re cu ce a putut, şi am des­ lipsă de furaje văţat multe, să respect munca. terizările atît de plastice ale
an cu nevastă-sa. Cumna- muncă s-au ridicat. Unii mai trebuie să-şi facă planul, pro­ cărcat vagonul. Tot aşa, as- consătenilor lui Ivancu *sînt
tu-su, Voiconi Marin, face devreme, alţii mai tîrziu. ducţia trebuie să iasă. tă-toamnă cînd ne-au sosit — Ce vă place cel mai atît de convingătoare îneît
700 de norme la viţei. Ion îi Unii... mult să faceţi ?
— Nu profită de acest a- două vagoane cu cartofi de dintre ceilalţi 'cu numele de — Munca la cîmp. Asta ne scutesc de alte investiga­
jutor unii cooperatori ca sămînţă. Imediat au venit Opric. De ce ? Doar toţi sînt am învăţat, asta învăţăm s-o ţii.
să lucreze mai puţin ? oamenii Ia descărcat şi trans­ harnici. Şi, într-adevăr. se facem tot mai bine, să lu­ Altul ar fi Eremie Mălă-
au venit — Nu. Ajutorul nu-1 dăm port. distinge. Este brigadierul de crăm pămîntul ca să dea roa­ eştean, haimanaua satului,
9 • * oricum şi oricui. Sînt situa­ In cooperativa din Ostrov la zootehnie. Sectorul este de tot mai bogate. care toată vara, precum
99
ţii cu necazuri ale oamenilor „unul pentru toţi şi toţi pen­ 0 adevărată avere: 478 vite ★ greierele din poveste, umblă
tru unul" este o coordonată
Cu 11 membri, organizaţia
la hrazdă“ din brigadă, adică nu spriji­ morală a atitudinii faţă de mari şi 624 ovine. U.T.C. a cooperativei se si­ lela şi se hrăneşte cu ce
dă natura mere, pere, prune.
nim pe cei care n-ar veni la
—
Cum staţi cu furajele
lucru. Şi-apoi, retribuţia e muncă, faţă de interesele pentru iarna asta ? tuează exact la opusul or­ Nici unul nu fură, nu face
individuală, după acordul obştei. O demonstrare vie, ganizaţiei femeilor. în aces­ alte năzbîtii sau rele, numai
— Nu ducem lipsă de ni­
O vreme, cooperativa mer­ vorbă prin partea locului : global. Fiecare primeşte pen­ concretă a unui resort de mic. Sînt brigadier de 7 ani, te condiţii, secretara U.T.C., că nu se ţin de muncă. Aşa
gea fără să cuprindă tot sa­ „La moară nu te-oi mina ; tru cît lucrează. înţelegeţi realizare colectivă şi indivi­ dar niciodată n-am avut gri­ Livia Gulea, firesc, nu poate cum tot o vorbă a satului
tul. Pentru că întotdeauna de nu-i mere, nu-i rnînca". cum vine, pe toţi ne intere- duală. ja asta. Păi, faceţi şi dum­ expune prea multe dintre îi defineşte : „Hai la lucru
unii sînt în faţă, alţii mai în Cugetarea s-a născut, evi­ neavoastră socoteala, avem acţiunile organizaţiei de ti­ să pornim, de-ar da domnul
spate. Pentru cei din faţă dent, din conduită. Iar acum 217 hectare de fîneaţă, 230 neret. să nu găsim".
era mai greu : ei, comuniştii, căpăta un puternic rol soci­ hectare de păşune, 80 hecta­
trebuiau să ducă cooperativa al, de influenţare a condui­ Fraţii dau exemplu re de trifoi. 14 hectare cu
mereu înainte şi să convingă. tei, într-o dialectică de ma­ culturi perene şi sfeclă fura­
Dar această convingere tre­ re actualitate. Omul nu este jeră. Cămara şi pivniţa ani­ Am străbătut, împreună cu dumneavoastră, stimaţi
buie mai întîi să se cuibă­ trimis la moară, dacă n-are malelor sînt pline. Avem 215 cititori, cîteva frînturi dintr-o biografie, biografia unui
rească în ei înşişi, să se for­ cu ce merge. Dacă n-are mo­ cu putere ION OPRIC: De cînd lucrez în tone de fîn şi trifoi, 320 tone sat de oameni harnici, pricepuţi, chibzuiţi, demni. Ne-am
tifice. Aici era izvorul ati­ tive să meargă la moară nu zootehnic n-am avut probleme fîn natural, 150 tone porumb mtilnit cu preocupări de mare actualitate şi cu destine,
tudinii celorlalţi: încotro vor avea ce rnînca. Cît este de celălalt e la cîmp. cu furajele. Animalele noastre siloz, aproape 400 tone de cu tradiţii şi fapte noi. Am încercat să toarcem caierul
sînt bine hrănite.
apuca ? Calea lor s-a contu­ simplu şi de complex, în Fraţii Iosivoni, patru la — Nn vă e teamă că ce­ paie şi altele. bogat şi să descifrăm osmoza captivantă şi tulburătoare
rat treptat, în . ani, prin greu­ acelaşi timp ! Cît este de a- număr — Ianăş, Ion, Cristi­ lălalt n-are grijă cum tre­ Pe Ion Opric îl recunoşti a unui trecut zbuciumat, cu un prezent al împlinirilor
tăţi, prin bătătorirea ei de devărat ! an şi Iovu — ne-au sugerat că lucrează în zootehnie du­ — Pe cine aveţi inginer a- şi cu un viitor cum şi-l visează omul civilizaţiei noas­
către organizaţia de partid. — Tot mai des veneau pe proverbul cu „patru fraţi buie de vaci? pă cojocul scurt de piele de gronom ? tre socialiste. Cooperativa din Ostrov, cu oamenii săi,
Oamenii din rîndurile de la la cooperativă — spune pre­ într-un cojoc...". Cîtă sucu­ — Cum să-mi fie? Ne aju­ oaie. E un om. între două — N-avem inginer. Noi ne este o biografie specifică satului nostru de astăzi.
urmă. despre care septuage­ şedintele de azi — veneau, lentă găsim în zicala-ghici- tăm unul pe altul, doar sîn­ vîrste. aprig — cum spun li­ descurcăm.
narul Sabin Miclăşoni spu­ ascultau, se uitau... Erau să­ toare, atîta am găsit şi în tem fraţi. Tot aşa lucrează nii. Ne-a rugat că dacă scri­ — Cît aţi livrat anul trecut
nea că „se tînguiau cum că raci dar se uitau pe grafi­ munca celor patru fraţi Io- şi fratele Cristian cu Tra- em ceva despre el să-i pu­ la fondul de stat.
au adus colectiva peste ei“ cul cu zile-muncă. şi în o- sivoni. Ianăş cu Ion lucrează îan Zeiconi, la viţei. Şi tot nem şi porecla : — Eu vorbesc# de zooteh­ Pagină realizată de
bine merge treaba.
„jumătate în. brigada zoo­
urmăreau îndeaproape mer­ colul cooperatorilor. Pînă u- — Dar fratele Iovu? — Nu-i prea faină — nie : 120 724 litri de lapte, CORNEL ARMSANU
na alta, mulţi s-au dus să tehnică, jumătate la eîmp".
sul cooperativei, îl tatonau, lucreze pe la calea ferată, pe Adică împart prin rotaţie — A lucrat la oi, acum Troacă — da-i a mea. 1 681 kg de lină şi 45 tone NICOLAE STANCIU
îl studiau şi gîndcau. Este o la cariere de piatră, la pă­ lucrul. Cînd unul e la vaci, iese la pensie. Toţi am lu­ Omul vrea să se distingă de carne. Fotografii de VIRGiL ONOIU