Page 46 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 46
mamusssmmafmmsmmmKmmmmmmmfmmgmtmmmmmmanBmaamrammmmmm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 913 @ MIERCURI 16 IANUARIE 1974
mmasxjMBanuunmum
IFKHH fflflM-LA COTI SUPERIOARE! a Semnal
GAmm§* S C E N A m 1 ECRANţlE,
(Urmare din pag. 1) ducţie şi utilajelor din dota toate exploatările miniere JUDECATA CU INIMA ©
re, utilizarea cit mai com există importante rezerve în De la o vreme, conducă
cii. Pe baza acestei' analize pletă a fondului de timp, această privinţă. De exem 0 nouă premieră la Teatrul de estradă din Deva torul auto Iosif Răzvan, de
s-au luat în fiecare unitate extinderea mecanizării şi plu, numai prin reducerea Editoriale la B.J.A.T.M. Deva, apucase
măsuri corespunzătoare, s-au automatizării, modernizarea consumului de energie elec pe un făgaş greşit. Deveni
stabilit sarcini concrete vi- tehnologiilor de lucru, orga trică cu 1 la sută se reali 4 @ In Editura Politică a se un „caz" şi se părea câ
zînd în esenţă obţinerea unei nizarea superioară a pro zează pe bazin o economie Adam si... Deva * apărut lucrarea lui Ştefan va termina cu activitatea la
productivităţi mai ridicate. ducţiei şi . a muncii, ridicarea de peste 2 milioane lei. Dar 99 . Pavel „Obiectivul funda- această unitate. Dar s-a
Efectul aplicării acestor mă calificării şi folosirea mai şi aici posibilităţile sînt mai | mental al întrecerii socia găsit un om care a judecat
suri este semnificativ. Pro raţională a forţei de mun mari dacă se are în vedere In general, spectatorul artistic devean. In acest Margareta Grădinaru a liste". cu inima. Directorul autoba
ducţia medie pe o zi lucră că. Eficienţa activităţii eco folosirea mai judicioasă a u- hunedorean este mai critic sens, Lucian Radulian îşi făcut şi de această dată zei - inginerul Dumitru Pet-
toare a crescut pe bazin cu nomice în exploatările mi tilajelor, evitarea mersului cu spectacolul de estradă — înscrie încă un succes în dovada realului ei profesio Q „Moara cu noroc" de cu — a discutat mai mult
4-5 mii de tene. Acesta este niere din Valea Jiului poate în gol, raţionalizarea între existenţa tradiţiei unei a- palmares. Actor cu o figu nism ; Irina Soroiu, Puiu Ion Slavici (Editura Alba cu Iosif Răzvan, i-a aflat
un argument puternic ca fi mult sporită prin reduce gului proces de producţie. semenea instituţii în judeţ ră şi un talent comic cu Faur, Cornel Sava, Livia tros), „Urcan bătrînul" de necazurile, a chibzuit şi a
măsurile luate să fie trans rea costurilor de producţie, Organizaţiile de partid sînt face ca publicul să fie fa totul speciale, valorifică Ivan şi Marian Strî2u ne-au Pavel Dan (Editura Mi- cîntărit : pe soţia lui Răz
puse în viaţă, cu exigenţă şi în primul rînd a cheltuieli datoare să acţioneze ferm, miliarizat (şi exigent!) cu din rolurile sale tot ce-i pot oferit interpretări vocale nerva şi „Probleme de van, care nu avea serviciu,
responsabilitate, pînă la ca lor materiale. Trebuie arătat cu perseverenţă, pentru a- acest gen artistic. Poate, acestea oferi. Il urmează în bune, dar lipsite de stră chimie pentru liceu" de a angajat-o ca muncitoare
păt. Fiecare procent al pro deschis că rezultatele obţi plicarea riguroasă a măsuri din această cauză, Teatru] deaproape George Casan şi lucire, datorită oarecum Dumitru Tănase (Editura in cadrul autobazei (familia
ductivităţii muncii, raportat nute în acest domeniu sînt lor stabilite de conducerea de estradă din Deva este Adrian Nicolau, în vervă partiturii muzicale nepre didactică şi pedagogică), are trei copii, iar tatăl su
Ia producţia de cărbune a nesatisfăcătoare. Conducerile partidului şi statului în ve mai aplaudat pe scenele... de zile mari (primul mai tenţioase (chiar dacă o sem sînt cîteva reeditări ce se portă consecinţele provocării
Văii Jiului, echivalează cu o unor exploatări şi sectoare derea reducerii consumurilor altor judeţe. ales, cu vădită poftă, dega nează binecunoscuţii com află zilele acestea în li unui accident), iar pe el l-a
cantitate de 80 000 tone de nu acordă atenţia cuvenită de materiale, piese de schimb, Totuşi, duminică seara, jare şi simţ al poantelor), pozitori Florentin Delmar brării. trecut pe timp de o lună
cărbune sau o sumă de 17 încadrării în consumurile de energie şi combustibil, pen un mare număr de 'deveni care au adus revistei un şi Temistocle Popa) şi, în O sută de ani de so de pe camionul de 3 tone
milioane lei. Dar în fiecare materiale, piese de schimb şi tru întronarea spiritului gos au renunţat la urmărirea aer proaspăt şi alert. îm al doilea rînd, atenţiei prea net românesc", volum apă pe un motoîncărcător. Efec
exploatare, în fiecare aba energie, se fac îndeosebi podăresc şi de economie în păţaniilor locotenentului Co preună cu cei trei, remar mari acordate microfonului rut în Editura Albatros, tul ? Azi Iosif Răzvan este
taj există posibilităţi ca cheltuieli în plus la consu întreaga activitate. lumbo, preferîndu-1 pe Ra- căm cu plăcere pe Ileana în dauna contopirii cu tex reprezintă o interesantă unul dintre şoferii cei mai
productivitatea muncii să mul de armături metalice In condiţiile specifice ale dulian et comp. într-un Zanche (totdeauna o apari tul muzical. antologie, realizată de harnici şi conştiincioşi de la
crească nu cu un singur pro datorită gradului necores unităţilor miniere din Valea spectacol de revistă, cu al ţie agreabilă), Andrei Por- poetul Gheorghe Tomozei. B.J.A.T.M. Deva.
cent, ci cu mai multe ! Pen punzător de recuperare, se Jiului, un rol important în te cuvinte, au ţinut să asis tase (talentat acest bale Baletul — punctul d în
tru aceasta este imperios ne acţionează insuficient pentru creşterea eficienţei economi te la noua premieră a Tea rin !) şi Marcel Mirea. Ast totdeauna forte al estradei TOT PE DRUM, PE DRUM,
devene (Titus Burducea şi
cesar să se creeze condiţii \ buna gospodărire a utilaje ce îl are îmbunătăţirea cali trului de estradă din Deva fel, cei şase „prozişti“ au D. Hanea) — a fost şi de da PE DRUM © In data de
optime la fronturile de lu lor din dotare şi pentru eli tăţii cărbunelui. Este semni cu revista „Adam şi... De făcut ca un . text subţirel, Pentru 13 XI 1973 Lucreţia Ivani-
cru, printr-o aprovizionare şi minarea cheltuielilor nepro ficativ în această privinţă va ". mai mult un pretext de ta aceasta la înălţimea aş ciu din Simeria comandă la
deservire mai bună, să se ductive. Avîndu-se în vede faptul că reducerea cu un Că n-au avut de regretat, spectacol, să fie redat cu o teptărilor, chiar dacă pe secţia de confecţii încăl
alocuri ne-a făcut impre
îmbunătăţească asistenţa teh re posibilităţile largi existen punct a conţinutului de ce asta e clar — revista în- prospeţime a fanteziei şi a melomani ţăminte a Cooperativei
nică, să se asigure funcţio te în acest domeniu, în pla nuşă în cărbunele brut ex scriindu-se pe linia apre poantelor, ce au stîrnit de sia că unele scheme le-am „Drum nou" Hunedoara
narea normală a utilajelor şi nul pe anul 1974 s-a prevă tras reprezintă pe bazin o ciatelor evoluţii de pînă a- seori aplauze la scenă des mai văzut şi în revistele Q „Simfonia în La ma (bon nr. 3545) o pereche de
instalaţiilor electrocasnice, să zut pentru exploatările mi economie anuală de 14 mili cum a talentatului colectiv chisă. precedente. Din nou, bale jor" de George Stcphă- ghete. In 10 XII i se spune
rinii Eli şi Tică Hanea s-au
se întărească disciplina şi niere din Valea Jiului o re oane Iei! detaşat prin dăruirea cu nescu, prima simfonie că din greşeală ghetele au
ordinea. In toate unităţile ducere a cheltuielilor la 1 000 Din păcate, acest aspect al care îşi onorează rolurile. românească — imagine a fost vindute altui client. In
miniere trebuie să crească lei producţie marfă de 70 lei. activităţii economice este M ■ ă -............. il In ansamblul ei, revista stadiului componistic din 27. XII ’73 i se oferă o pe
Realizarea acestei sarcini subapreciat de către unele ultimele decenii ale vea reche de ghete nepotrivite.
preocuparea pentru folosirea conduceri de exploatări mi „Adam şi... Deva" este un
va însemna un beneficiu în gm m mm I cului trecut şi începutul E sfătuită să vină în ’74.
deplină a capacităţii de pro plus de 140 milioane lei. In niere, uitînd că în final ne spectacol de reală şi plă secolului actual — a fost
glijarea calităţii cărbunelui cută destindere. recent imprimată la Elec-
atrage după sine severe pe Beneficiind de un colec trecord, în interpretarea COMERŢUL ® La Deva
nalizări pentru depăşirea tiv artistic bine articulat, Orchestrei Filarmonicii din s-a deschis, de destulă vre
me, pe Bylevardul Dr. Petru
conţinutului de cenuşă şi a
PRINCIPIUL MICII COLECTIVE—LA BUZA ■111 s m regizorul Alexandru Dari- Cluj, dirijată de Emil Si- Groza, un magazin Consig
gradului de umiditate. Expe
an (totodată şi autorul li
rienţa unui însemnat număr bretului) a apelat cu com mon. naţia. In afara firmei, înşira--
ACTIVITĂŢI A CONSILIULUI M petenţă şi simţ al măsurii la tă proporţional cu lungimea
de brigăzi şi a unor colecti
imobilului
destinat
magazi
ve mai mari a demonstrat
că este posibil ea munca pen diversele genuri de comic Spectacol© nului, nimic nu ar atenţiona
(gras, satiric, parodie, bu
Al C.A.P.
01 CONDUCERE tru o producţie sporită poate fonadă), realizînd un spec că aici se află un spaţiu
comercial, nimic care să a-
fi împletită cu o preocupa
tacol de bună calitate, ca
re permanentă pentru a scoa re nici un moment nu-şi © Orchestra de muzică tragă cumpărătorul. Doar
(Urmare din pag. 1) dispune unitatea. Coopera te la suprafaţă numai cărbu pierde culoarea. Ea succe populară din cadrul Filar nişte vaze în ferestre, cu
torii Loghin Dan, Gheor- ne curat. mmm ■■ -ztmn I sul noii premiere au con monicii de stat din Cluj discutabile flori artificiale.
dau garanţia că obiectivele ghe Pop, Adam Ister, Au In toate unităţile miniere tribuit în mare măsură or prezintă la Vulcan şi A- Ce-i drept, nici interiorul nu
prevăzute pentru acest an rel Părăoan, Valentin Dan din Valea Jiului eficienţa e- chestra teatrului, dirijată ninoasa (16 ianuarie), Si- e cu mult mai atrăgător a-
se vor îndeplini şi depăşi, şi alţii fac propuneri va conomică — criteriul princi de Iosif Kilzer, precum şi meria şi Băcia (17 ianua menajat, iar în achiziţiona
fiind asigurate toate pre loroase şi participă la dez pal de apreciere a activităţii decorurile semnate de Pu rie), Vaţa de Jos şi Brad rea mărfurilor funcţionează
misele necesare. Cu ajuto baterea şi soluţionarea pro fiecărui colectiv de muncă — Wm Hm iu Ganea şi Peter Kolier. (18 ianuarie) un spectacol destul de defectuos exigen-
rul inginerului şef, Teodor blemelor cu care «'este poate şi trebuie să fie ridi Scenă din filmul „Torino negru" care va rula, începînd de folcloric. ţa.
Solomon, am stabilit teh confruntată unitatea. Prin cată la cotele înalte ale ce mîlne, la cinematograful „Patria" din Deva. C. DROZD I LOCUINJA © „Şi ce bloc
nologiile diferenţiate, adap cipiul muncii colective stă rinţelor şi exigenţelor anu
tate la specificul unităţii la baza întregii activităţi a lui pe care l-am început. frumos era" - spun cetăţe
noastre, ce se vor aplica consiliului de conducere. nii care ştiu cum arăta, în
la fiecare cultură şi în Orice hotărîre privind soarta urmă cu cîţiva ani, blocul
zootehnie. In ceea ce pri producţiei şi a veniturilor X1 de pe strada Ştefan cel
veşte culturile de cîmp, se unităţii noastre, gospodări Mare din Hunedoara. Fost -
nefamilişti
cămin
pentru
are în vedere intensifica rea fondurilor materiale şi Investiţiile anului 1974-finalizate în Prezenţă activă !a astăzi fără stăpîn, pentru că
rea producţiei prin fertili băneşti, este luată numai nimeni nu ştie (sau nu vrea
zarea întregii suprafeţe (în după ce se obţine aproba să ştie) de existenţa lui -
1974 se vor dubla cantită rea consiliului. In perioada X1 e într-o stare deplora
ţile de îngrăşăminte chimi actuală, centrul de greutate termen, de cea mai bună calitate emanciparea comunei bilă. Tencuiala căzută cu...
ce folosite) şi ridicarea gra al activităţii consiliului de •5 cărămizi cu tot, nici urmă il
dului de mecanizare a lu conducere este orientat spre de geamuri ia uşile de la ^
crărilor, precum şi creşte asigurarea desfăşurării în (Urmare din pag. 1) carea pregătirii muncitorilor, recrutarea şi cali (Urmare din pag. 1) soţilor Icuţa şi Remus Şor- intrare şi la coridoarele de ,
rea cointeresării cooperato cele mai bune condiţii a ficarea de noi muncitori în unele meserii defi tan, a Măriei Trifan, a la cele 4 etaje. Ca după 1
rilor prin aplicarea retri programului de lucru în plexul sanatorial cu 200 de locuri Geoagiu, la citare, creşterea exigenţei şi răspunderii fiecă tigă", „Cine citeşte cunoa muncitorului Viorel Stăn- cutremur I Iar locatarii - ^
buţiei în acord global. De ferma zootehnică, spre or noile capacităţi de la l.C. Orăştie, la cele 3 144 rui salariat pentru munca pe care o face, în ş t e „ C e l mai bun recita cioiu, a lui Ioan, Mana şi în loc să pună mîna să-l i
asemenea, s-au folosit la ganizarea execuţiei lucră de apartamente. Exceptînd casa de cultură, mod deosebit a conducătorilor de comparti tor", seri literare. Cu cei Petru Împărat, a lui Liviu, gospodărească cît de cît, 1
grîu şi se vor utiliza pentru rilor de îmbunătăţiri fun toate celelalte obiective vor fi predate în acest mente, de formaţii de lucru. Aş vrea să mai mici — „Cunoaşteţi basme Ileana şi Petru Groza, Ma dau care-încotro. )
celelalte culturi numai se ciare şi individualizarea an (ţesătoria de mătase şi reutilarea de la spun că atît în anul trecut, dar şi acum am le"?, „încurcă iţele", di na Bexa, Doina Benea, Le-
minţe cu potenţial ridicat. sarcinilor de producţie pe „Viscoza" — numai parţial). Totodată vom lu avut şi avem probleme cu beneficiarii noştri de mineţi de basm cu plăci, tiţia Stăncioiu, Maria Re- STRADA © Cam des sînt J
ur
e
In I SŞI ă cu agrotehnica fiecare cooperator. ................ cra la celelalte obiective aflate în construcţie investiţii .privind ^eliberarea amplasamentelor, dîascol, diafilme. In vacanţe siga, Dorica Simedrea, a accidentele de circulaţie pe Ţ
aplicată, se ţine seama de •Urmărind în continuare şi la altele noi pe care le vom începe, însă asigurarea proiectelor şi documentaţiilor, des îmi place să-i introduc* in tinărului Remus Benea din traseul Brad - Crişcior, în- l
efectuarea lucrărilor pe să întărim disciplina şi răs nici unul nu va fi de prea mari dimensiuni. chiderea finanţărilor, ajutorul mai concret în munca de bibliotecă, să-i Stejărel, care a citit într- tre cele două unităţi co- /
curbele de nivel pentru punderea în muncă, să-i - Pentru a nu se repeta unele lipsuri şi ne finalizarea obiectivelor, aşa cum recomanda se învăţ modul de clasificare, un an peste 100 de cărţi, merciale din Ţărăţel. Zăpa- )
combaterea fenomenelor de mobilizăm pe toţi coopera ajunsuri din anul trecut, pentru ca finele lui cretarul general al partidului nostru, tovarăşul locul cărţilor, ajutîndu-i din cele mai diferite do da căzută la timpul potri- [
eroziune a solului. In zoo torii la aplicarea tehnolo 1974 să vă găsească şi cu planul fizic reali Nicolae Ceauşescu. Mă refer mai ales la astfel să cunoască mai bine menii. vit şi înlăturată de lama
tehnie, accentul va conti giilor de producţie stabilite zat integral, ce măsuri a preconizat conduce I.J.G.C.L., care nu ne-a asigurat amplasamen fondul bibliotecii, să în — Reuşiţi să satisfaceţi buldozerului la marginea
nua să fie pus pe organi — membrii consiliului de rea T.C. Deva ? tele şi finanţările pentru lucrările de la Petro drăgească lectura. toate dorinţele cititorilor? carosabilă a şoselei este în
zarea judicioasă a repro conducere fiind în fruntea — In primul rînd reorganizarea, pe baze mai şani, Lupeni şi Petrila, Oficiul judeţean pentru — Pentru a răspunde cît gheţată şi face ca şoseaua
ducţiei şi selecţiei. Astfel, tuturor acţiunilor —, să solide de extindere şi restrîngere, a şantiere construirea şi vînzarea locuinţelor privind am — Ce alte acţiuni cu car mai complex cerinţelor de să fie foarte îngustă pe o
va fi posibil să realizăm gospodărim judicios fondu lor — după problemele cu care se vor confrun plasamentele noilor blocuri de la Brad şi des tea organizaţi pentru cetă carte, întreţin legături de porţiune de 300 m. O în
sporurile prevăzute pentru rile materiale şi băneşti ta — pentru cuprinderea cît mai bună a lu chiderea finanţării pentru toate lucrările din ţenii satelor? schimb cu Biblioteca cen trebare se cuvine : Cine în
acest an — cu 15 la sută ale unităţii şi să punem în crărilor din perimetrul lor de activitate. Ne vom plan etc. Prin îmbunătăţirea sub toate aspecte — Simpozioane, călătorii trală pedagogică, cu Biblio lătură sursa accidentelor ?
la efectivul de bovine şi valoare toate rezervele de spori preocuparea privind creşterea gradului de le a activităţii T.C. Deva, prin sprijinul perma pe hartă, medalioane, mon teca centrală de stat, cu
65 la sută la producţia de creştere a producţiei agri industrializare a lucrărilor (îndeosebi la locuin nent şr concret din partea organelor noastre taje literare ş.a. O temă ca Biblioteca centrală uni PIAŢA @ Ni se semna
lapte. cole, vom reuşi să îndepli ţe şi în special la cele cu vînzare), privind do tutelare şi printr-o colaborare mai strînsă cu „Eroii comunişti căzuţi pen versitară Bucureşti, cu Bi lează de la filiala judeţea
Cei 13 membri ai consi nim exemplar sarcinile de tarea cu utilaje moderne pentru reducerea vo beneficiarii noştri, sperăm ca în acest an tre tru libertatea 'tcelor mulţi“ blioteca centrală a Univer nă a Asociaţiei crescători
lumului
productivită
burile să meargă mai bine, să ne realizăm in
de
manoperă
creşterea
şi
liului de conducere dove plan ce revin cooperativei ţii muncii. De asemenea, avem în vedere ridi tegral şi la termen sarcinile de plan. am prezentat-o sub o for sităţii „Babeş-Bolyai" Cluj, lor de albine că mulţi din
desc preocupare susţinută agricole în acest an, care mă nouă, îmbinînd relata cu bibliotecile din Deva, tre apicultorii care vînd în
faţă de gospodărirea efi trebuie să fie anul produc rea cu recitările şi evoca Brad ş.a., caut să îmbogă pieţe miere de albine de
cientă a potenţialului li ţiilor record pentru fiecare rea. Rezultatul? Rugămintea: ţesc fondul bibliotecii în fapt revînd produse cum
man şi material de care C.A.P. „Tot de ăstea să ne pre funcţie de specificul lectu părate de la producători
zinţi", mi-au spus-o emo rilor preponderente aici. mai mici ; bineînţeles nu la
tate după apariţia hotă- ţionaţi cei prezenţi. La Şi, am completa noi, bi- preţul la care au cumpă
rîrii. toate acţiunile organizez bl 'iotecara din Luncoiu de rat-o. Cum în limbajul le
Anca Augustin — Bă- expoziţii de carte cu spe gilor această operaţie se
Obiective Industriale în construcţie răşti (Brănişca). Am adus cificul respectiv, cu care Jos este prezentă şi sub numeşte speculă, n-ar fi in
alte aspecte în viaţa co
la cunoştinţa conducerii prilej sînt solicitate aproape teresant de urmărit cine cu
URICANI. Recent, la U- menite să contribuie la re Petru Gherman — Batiz. ua întrebare, răspunsul este întreprinderii de industria toate cărţile expuse. munei, preocupată de eman cîtă miere vine într-un an
ricani, Şantierul „Valea alizarea unui ritm normal Acordarea ajutorului în ca negativ. lizare a cărnii Deva cele ciparea sa multilaterală. pe piaţă şi cîtă poate pro
Jiului" din Petroşani al (le lucru în extracţia căr zurile la care v-aţi referit T. I. — Tătărăşti. La con — Realizări? Aceasta în calitate de mem duce stupina lui ?
T.C.M.M. a înfiinţat un nou bunelui. Este vorba des nu vă poate pricinui nici siliul popular comunal gă sesizate referitor la starea — Peste 900 cititori, pe bră în biroul comitetului
lot de construcţii-montaj, pre lucrările din incinta o neplăcere. siţi răspuns la cele ce vă bazei volante de preluare a ste 8 000 de cărţi citite. Şi comunal de partid, propa REFLECTOR © in ziua de
animalelor din Ilia. Ni s-au
care să asigure atacarea E.M. Uricani, puţul nr. 5 Eva Sălai — Sălaşu de interesează în legătură cu dat asigurări că se vor re mai ales, fişe de-a dreptul gandistă, deputată la 14 ianuarie, în jurul orei
lucrărilor din partea vestică şi incinta minei Bărbăteni Sus, La împlinirea vîrstei paza obştească. media neajunsurile. impresionante aparţinînd e- Luncoiu de Sus, secretara 17,00, la parcarea autobu
a bazinului, planificate pen Ioan Achim — Tărăţel. Anonimă — Hondol. E- levei Lauriana Benea, care Consiliului comunal al zelor I.J.G.C.L. Deva din Pi
tru acest an. In paralel se şi gară, unde şe execută de pensionare, fireşte că Prima despre care negaţi xistă posibilitatea ca nea a reuşit cu note foarte mari F.U.S., membră în comite aţa Gării staţionau 11 auto
vor continua lucrările la spaţii pentru depozitare, şoţul va primi pensie de scris nu s-a acordat decît junsurile să fie înlăturate la admitere la Liceul ,A- tul executiv al consiliului buze. Şoferii omorau timpul
obiectivele deja începute, măriri de capacităţi. bătrîneţe. Le cea de-a do pentru animalele contrac cu sprijinul băncii. vram lancu" din Brad, a popular comunal. jucînd cărţi în cabina dis
pecerului. Timp de 30 de
minute nu a pornit nici un
autobuz pe linia 4. Fiind în
trebaţi ce fac, şoferii au
„spălat putina" care înco
tro. Cîţiva s-au urcat la vo
lan şi au pornit care pe un
iui temelii pentru pregătirea şi evoluţia echipei Iureşul leva Dăm şi numă
de apucase.
rul unor maşini: 31-HD-1841,
Cupa tineretului 44 Invitat al redacţiei noas ruirea ce o aşteptam. Per meciuri, chiar în ultimele antrenamente zilnic. Fiindcă 31-HD-197, 31-HD-365. Cine
intră pe recepţie ?
99 tre, antrenorul divizionarei sonal am obţinut ceea ce două. posibilităţile financiare nu
B Mureşul Deva, Ladislau doream: 17 puncte, într-un — Cum veţi trece, pentru ne permit să plecăm la
Vlad, a răspuns cu amabi tur dificil. Cu „vechea că trebuie să treceţi, peste munte, ne mulţumim cu CONTRAVENŢII © Pentru
HUNEDOARA. Sîmbătă şi (Institutul de subingineri) PETROŞANI. Duminică, faptul de a nu fi luat toa
duminică în municipiul Hu etc. — la tenis de masă; Cor patinoarul natural din Lu litatea care-1 caracterizează gardă" pot garanta că mai acest moment dificil ? stadionul şi cetatea noas te măsurile de sterilizare şi
nedoara s--a desfăşurat eta nelia Faur, Adrian Ânghe- peni a găzduit etapa pe rugăminţii de a prezenta mult de 13—14 puncte nu — Am renunţat la jucăto tră. Vom intra într-un sta igienă în timpul lucrului,
pa de masă a „Cupei tine lescu (Institutul de subin localitate a întrecerilor de suporterilor echipei cîteva realizam. Problema, însă, rii cărora nu le convenea giu de pregătire comună organele sanitare au amen
retului" la care au partici gineri), Daniela Popescu, patinaj, contînd pentru dintre cele mai importante nu aici e gravă, ci în altă atitudinea publicului faţă de autofinanţat, din indemni dat cu cîte 250 lei pe su
pat aproape 4 000 sportivi. Vaier Munteanu (Şcoala „Cupa tineretului". Au par probleme ce preocupă con parte, în unitatea echipei. ei, care nu au dat randa zaţia jucătorilor, care se rorile medicale Maria Mol-
De notat că s-au eviden gen. nr. 7), Monica . Bera ticipat 83 de elevi şi eleve ducerea administrativă şi Aceşti jucători noi au ve mentul aşteptat: Rusu, Puie, va desfăşura după un pro dovan şi Dumitra Ştirbu, de
ţiat : Eriea Ardeleanu, Flo (Şc. gen. nr. 8) etc. — la de la şcolile generale nr. tehnică a formaţiei în de nit pe rînd, în decurs de Precup, Grama. (A ple gram sever, riguros întoc la circumscripţia sanitară ru
rin Gloanţa (Şcoala genera şah ; Claudia Julea, Ioan 1, 2, 3 şi 6 şi de Ia Liceul butul sezonului precom- două luni, timp în care nu cat Mircea Marian la mit, pe zile şi ore, pe ca rală Băcia.
lă nr. 7), Garofiţa Pando- Tirchineci (Şcoala gen. nr. din Lupeni, precum şi de petiţional, ca şi în viitorul au făcut o pregătire co- Dinamo şi, dacă nu va re-1 vom respecta cu stric
lache, Mircea R'ednic (Şcoa 4) etc. — la săniuş. la Şcoala generală nr. 1 apropiat — returul campio teţe. Apoi, de la 3 februa PROCESE © De la ju
la gen. nr. 3), fraţii Anas Vulcan. natului. Declaraţiile antrenorului LADISLAU VLAD decătoria municipiului Hu
tasia şi Mircea Balaş (Şcoa In fotografie : In aştep — Aşadar, ce reprezintă rie, vom începe meciurile nedoara aflăm că Buzincu
la gen. nr. 1), Marioara Ha- tarea startului în concursul Pe categorii de vîrstă, etapa actuală pentru Mu mună, nu ne-am întîlnit rezista acolo, vine înapoi, de verificare, 12, cu echi Emil şi Miculaş Ioan, recidi-
de săniuţe. primele trei locuri au fost reşul ? pele U.T.A., Corvinul. Elec-
rabogiu, C-tin Tonenche toţi o dată decît rar. Pe dar pînă atunci face pro vişti, în vîrstă de 35, respec
ocupate de: 6—10 ani, fete: — Mureşul a promovat troputere Craiova, Victoria
(Şcoala gen. nr. 2), Maria IOAN VLAD 1. Daniela Voiculescu (Şc. în divizia B aşa cum bine de altă parte, jucători din babil un turneu în Bra Călan, Gaz metan Mediaş, tiv 40 de ani, cu domicili
zilia). In locul lor vom
vechiul lot, rămînînd pe
ul în oraşul Hunedoara, fă
na Igna, Teodor Todoroni corespondent gen. nr. 1); 2. Emilia Dosa ştim cu toţii. Pentru a re lîngă echipă — Precup, promova 4—5 tineri talen Dacia Orăştie şi altele. ră ocupaţie, trăiau din bani
(Şc. gen. nr. 1);. 3. Liana vista nivelului competiţie- Puie, Macavei I şi Maca- taţi, de perspectivă: Niţă, — Ce vă doriţi în retur? nemunciţi, ocupîndu-se cu
Taici (Şc. gen. nr. 3); băieţi: ■ nal superior al diviziei B, vei II —, foarte simpati un mijlocaş de un talent — Să creăm în echipă furtul diferitelor obiecte, în
1. Dragoş Voica (Şc. gen. noi ne-am gîndit că lotul zaţi în Deva, cu mulţi aşa- excepţional, în vîrstă de aceeaşi unitate morală, a- special ceasuri. Fiind reţi
nr. 1); 2. Elisei Sălăjan (Şc. ar trebui întărit, chiar zişi amici, au început să 19 ani, de la Sportul stu celaşi spirit colectiv, unit, nuţi de organele de miliţie
gen. nr. 1 Vulcan); 3. Flo dacă „vechea gardă" a bîrfească pe la colţuri, să denţesc; Merlea, fundaş care ne-a caracterizat în şi apoi judecaţi, cei doi au
rin Bejan (Şc. gen. nr. 3); demonstrat în toate jocu creeze atmosferă împotriva central, 20 de ani, de la divizia C. Am toată con primit fiecare cîte 3 ani în
11—14 ani, fete: 1. Adriana rile din „C" un deosebit echipei. Aşa a apărut o Dinamo, şi mai avem în vingerea că vom reuşi prin chisoare.
Crainic (Şc. gen. nr. 1); 2. devotament, angajament şi stare contradictuală, fără vedere cîţiva. Printre ei aceasta evoluţii mai bune,
Anişoara Dănilă (Şc. gen. o totală dăruire. In „B“ nici un incident grav, ci avem în atenţie pe juniorul ULTIMA ORĂ © Luni, 14
nr. 2); 3. Aurora Colcear n-ar fi rezistat numai cu mocnită, tacită: noii veniţi Ştefănescu, de la Liceul nr. plăcute publicului, care să ianuarie, la ora 11,55, am
ne aducă şi rezultatele ne
(Şc. gen. nr. 3); băieţi: 1 aceste calităţi. Şi atunci nu se angajau la muncă; 2 Deva, care rămîne la e- asistat la o manevră auto
Gheorghe Gogu (Şc. gen. am adus 6,7 jucători noi, cei vechi şuşoteau. Acesta chipa sa, angajată în lupta cesare pentru clasarea pe mobilistică rar întilnită pe
nr. 3); 2. Petre Bulza (Şc. cunoscuţi pentru valoarea a fost cel mai greu . mo pentru titlu în serie. De locurile 6—8. Doresc o mai şoselele publice : în curba
gen. nr. 3); Sorin Mazăre şi calităţile lor tehnice — ment, peste care la timpul asemenea, nu vom renunţa bună colaborare cu cele periculoasă, fără vizibilitate,
(Şc. gen. nr. 1). Cojocaru, Şchiopu, Silaghi, potrivit nu puteiam trece la Rebegilă, Hărţăgan şi lalte echipe hunedorene, din faţa spitalului din O-
In concursul de şah au Szucs, Grama, Gruber şi cu măsuri disciplinare. A Dubinciuc. aşa cum avem cu Dacia răştie, omul aflat la volanul
participat 8 concurenţi. La ceilalţi, jucători cu „cărţi intervenit apoi , accidenta — Ce program aveţi în autoturismului 1-HD-1269 a
categoria 11—14 ani a cîş- de vizită" —, cu convin rea lui Şchiopu, care ulte această perioadă? Orăştie, un public mai ata întors maşina (!) ignorînd
tigat Ioan Rezi (Liceul Lu gerea că reprezintă elemen rior, din favoritul tribune — După controlul me şat de echipa noastră şi total regulile de circulaţie.
peni), iar la peste 19 ani tele cu care întărim echi lor, a devenit, pentru că dical şi cîteva antrenamente mai înţelegător în anumite Cine i le reaminteşte ?
a cîştigat Petre Predescu pa. Dar... Chiar unii dintre ei nu mai putea da randa uşoare de recomandare fă faze ale jocului sau faţă REPORTER
(E.M. Lupeni). au fost cei care au abordat ment, neapreciat de public. cute de colegul Benone Po de jucători. Doresc să fim
meciurile la Mureşul fără Dar publicul uită că Şchio pa, de azi' (n.n. — ieri) o echipă iubită, simpati
STAICU BĂLOI devotamentul şi angaja pu, totuşi aşa accidentat a vom efectua o lună, pînă zată. !
^ corespondent mentul scontat, fără dă fost foarte bun în cîteva la 15 februarie, cîte două N. S.