Page 47 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 47
r
avmsh ■") ’• ' Ul^gl-g
Bn—HBBBg mmamammmmm
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 913 9 MIERCURI 16 IANUARIE 1974
telegrame * note * informaţii Atlas irului, datorită unei ex
plozii produse după toate
probabilităţile la 24 noiem
brie, se degajă un nor de
gaze Lung de aproape
ATERIZARE PE
400 000 de kilometri.
ORIENTUL APROPIAT TOKIO. - Compania naţio PERNĂ DE AER
Reluarea lucrărilor celei de-a doua faze nală japoneză de televiziune : : : ; serschmitt-Bolkow-Blohm e- EXPEDIŢIE
Firma\vest-germană Mes-
„N.H.K." a difuzat in întrea
Aminarea reuniunii Comitetului de lucru ga Japonie un program de i ! ! lectuează în prezent cer- ALPINĂ austriacă,
30 minute dedicat României.
j cetări şi experinţe menite
expediţie
O
a Conferinţei general-europene avut ca fundal sonor melodia \ să ducă la elaborarea u- alcătuită din 17 persoane,
In cadrul programului, care a
j nui procedeu de aterizare
militar egipteano-israefian
a sosit in localitatea argen-
„Valurile Dunării" de Ivano-
vici, au fost înfăţişate imagini i I a avionelor pe pernă de tiniană Mendoza, pentru a
| aer. Primele experienţe cu
din România. A fost prezen încerca escaladarea virfu
GENEVA 15 (Agerpres). — general de clarificare şi a- ritm mai alert discuţiilor, GENEVA 15 (Agerpres). — nilor Unite. Aminarea celei tată, apoi, de către doi cu j aeromodele au fost efec- lul Aconcagua (6 959 me
După o pauză de o lună, pri propiere a poziţiilor la acti într-o serie de organe de lu Reuniunea Comitetului de de-a şaptea reuniuni, a men noscuţi solişti vocali japonezi, : j tuate cu succes. In acest tri), considerat cel mai
lejuită de sărbătorile de iar vitatea efectivă de elaborare cru s-a dezbătut şi problema lucru militar egipteano-israe- ţionat purtătorul de cuvînt, orchestra Radu Simion, care \ caz, avioanele nu vor zbu- inalt din întreaga Ameri
nă, în oraşul de pe malurile a documentelor să se încheie eventualei creşteri a număru lian consacrată examinării este legată de continuarea efectuează, în prezent, un I ra numai cînd se află in că Latină. Printre alpi-
lacului Leman au fost re în două^tred săptămîni. lui de şedinţe. Astfel, în u- problemelor privind dezanga misiunii secretarului de stat turneu in Japonia. Orchestra j atmosferă, ci vor pluti la nişti se află şi o femeie
luate, marţi, lucrările celei Baza viitoarelor documen nele subcomisii s-a convenit jarea trupelor egiptene şi is- american, Henry Kissinger, : I mică distanţă deasupra so~ în vîrstă de... 69 de ani.
de-a doua faze a Conferinţei te comune o vor forma cele ca în săptămîna următoare raeliene la Canalul Suez, ale care face vizite succesive în I lului şi la aterizare. Ea însă nu intenţionează
pentru securitate şi coopera peste o sută de proiecte de să se ţină mai multe şedin cărei lucrări urmau să în Egipt şi Israel, în efortul de să ajungă, cu orice preţ,
re în Europa. Reprezentanţii lucru, depuse pînă în prezent ţe decît se preconizase în ceapă marţi, la Geneva, a a se ajunge la un acord asu I INSTITUT DE în vîrful colosului andin,
a 35 de state europene, pre de diverse delegaţii. După planul iniţial. Paralel, însă, fost amînată pentru 24 ci numai pînă la înălţi
cum şi cei ai S.U.A. şi Ca cum se ştie, delegaţia româ a fost evidenţiată şi necesi ianuarie — a anunţat un pra separării forţelor milita : ! PEDAGOGIE mea la care îi va permi
nadei. au revenit la Centrul nă a depus două documente tatea ca participanţii să dis purtător de cuvînt al Naţiu re ale celor două ţări. a interpretat muzică populară ! TERAPEUTICĂ te... organismul.
internaţional de conferinţe, de importanţă deosebită, ca pună de timpul necesar con românească şi a prezentat in
reluînd activitatea lor con re au făcut obiectul unei e- tactelor şi negocierilor neofi strumente şi elemente de fol \ MUZICALĂ LA
sacrată elaborării proiectelor xaminări amănunţite în pri ciale, care să faciliteze apro clor specific românesc. I SALZBURG ŞASE GEMENI
de documente ce urmează a ma etapă a negocierilor: li pierea poziţiilor şi să asigu Declaraţiile secretarului de stat i
fi adoptate în faza finală, nul privind măsuri care să re o eficienţă sporită şedin OTTAWA. - Jules Leger a Cei şase gemeni — trei I
preconizată să aibă loc la ni facă efectivă nerecurgerea la ţelor oficiale. depus jurâmintul in calitate i i ; La Institutul Orff de Ia băieţi şi trei fete — năs- j
velul şefilor de stat sau gu forţă şi la ameninţarea cu Delegaţia română acţio de guvernator general al Ca \ Mozarteumul din Salzburg cuţi la maternitatea „Moto- j
vern, la Helsinki. al S.U.A., Henry Kissinger i s-a deschis un institut de bray“ din Capetown se i
forţa şi altul referitor la li nează pentru organizarea ra nadei. Fost ambasador în | pedagogie terapeutică mu-
In prima zi a lucrărilor, nele aspecte militare care ar ţională a activităţii în aceas Belgia şi Luxemburg, Jules simt bine, sînt vioi şi au j
s-au reunit şase din cele 12 urma să-şi găsească soluţio tă perioadă crucială a nego Leger este cel de-al 21-lea | zicală. El va avea ca scop o mare poftă de mincare ;
subcomisii, celelalte organis narea ia această conferinţă. cierilor, care să permită ela CAIRO 15 (Agerpres). — constructive, utile şi rodni guvernator al Canadei. j tratarea terapeutică pe — anunţă un buletin me- j
me urmînd să-şi reînceapă La aceste documente, desi borarea, prin luarea în con „Convorbirile pe care le-am ce". \ cale muzicală a copiilor dical al spitalului. In cel i
activitatea în următoarele 24 gur, se vor adăuga altele, siderare a poziţiilor tuturor avut la Assuan cu preşedin „Problema dezangajării este BONN. - Luni, au început, I cu leziuni cerebrale. In- mult zece zile, băieţii — j
\ cercări în acest sens se
de ore. care vor fi depuse pe par participanţilor, a unor docu tele Anwar Sadat au contri foarte complicată şi are as la Bonn, tratative comerciale ; fac deja de un deceniu. care au o greutate mai \
Nota dominantă a atmo cursul redactării sau în pe mente cît mai clare şi pre buit la reducerea substan pecte diferite. Aceste proble ungaro-vest-germane, în vede mare — urmează să fie i
sferei primei zile a consti rioada de preredactare. In a- cise, cu caracter angajant, ţială a distanţei dintre cele me au fost discutate temei rea prelungirii protocolului scoşi din incubatoare, iar \
fetele — peste două săp- \
tuit-o hotărîrea exprimată de cesţ_ sens, o serie de dele privind principiile noi care două părţi. Această distanţă nic în cursul convorbirilor, semnat anul trecut. I OZN-URILE IN tămîni. \
ţările participante în diver gaţii au şi făcut cunoscută trebuie să guverneze relaţiile va fi şi mai mult redusă în iar preşedintele Sadat a j NORDUL
sele organe subsidiare, care intenţia lor de a prezenta u- dintre statele participante şi următoarele 24 sau 48 de transmis un plan şi o hartă DELHI. - Ministrul petrolu Gemenii de la Capetown [
au ţinut şedinţe, de a se tre nele texte noi privind măsuri măsurile care să asigure ore", a declarat secretarul de în acest scop", a spus secre lui şi chimiei al Indiei, Kant | FRANŢEI sint, pînă în prezent, sin- \
ce cit mai curând la redac de creştere a încrederii şi în transpunerea în viaţă a aces stat american, - Henry Kissin tarul de stat. In cadrul unei Barroah, şi ministrul indus i i gurii sexlupli care au su- ■ \
tare, astfel încît cea de-a tărire a stabilităţii pe con tor principii. Atmosfera de conferinţe de presă ţinute la triei petroliere al U.R.S.S., i Două obiecte zburătoare pravieţuit primelor ore j
treia fază să se ţină fără în tinent, ocrotirea mediului în lucru, laborioasă şi construc ger, luni seara, înaintea ple Cairo, Henry Kissinger a Valentin Şaşin, au semnat un \ neidentificate au fost sem- după naştere.
târzieri sau amînări. A reie conjurător, cooperarea cultu tivă. în care s-au redeschis cării sale la Tel Aviv, unde precizat că nu este un „ne protocol cu privire la dezvol ; : ; nalate în cîteva zone din
şit că există toate condiţiile rală şi contactele umane. dezbaterile este de bun au continuă cu oficialităţile is- gociator", ci mai degrabă un tarea colaborării în domeniul ; nordul Franţei. Primul INUNDAŢII ÎN
pentru ca perioada de trece Ca o reflectare a intere gur. Acum, cînd atenţia po raeliene examinarea proble „mediator", iar „părţile inte prospectării zăcămintelor de i I dintre OZN-uri a apărut
re de la discuţiile de ordin sului de a se imprima un poarelor europene, a întregii mei dezangajării trupelor e- resate sînt de acord cu acti petrol în India. \ pentru privitorii ocazio- INDOCHINA
opinii internaţionale este a- giptene şi israeliene la Cana vitatea mea“. I nali ca un glob luminos
ţintită asupra acestor- nego lul Suez — relatează agenţia Pe de altă parte, secreta TOKIO. — Intr-o telegramă i roşu-portocaliu, în timp ce 22 de persoane au murit 1
cieri, statele participante tre France Presse. Kissinger a rul de stat a subliniat că adresată marţi preşedintelui : celălalt a îmbrăcat forma sau sînt date dispărute ca ■.
încheierea vizitei tovarăşului buie să manifeste în practică adăugat că discuţiile sale cu după această etapă vor tre Richard Nixon, premierul ja : | unei ţigări de foi. Autorl- urmare a inundaţiilor care •
-> voinţa lor politică de a duce ponez, Kakuei Tanaka, a a- I tăţile locale au lansat în au devastat, în cursul săp- f
la îndeplinire mandatul pe preşedintele egiptean au fost bui continuate convorbirile nunţat oficial hotărîrea Japo l \ presă apelul de a strînge tămînii trecute, 11 sate din \
care şi l-au asumat de a pu
Manea Mănescu în India ne bazele unui sistem trai ca de obicei „prieteneşti, de la Geneva". niei de a participa la confe I mărturii suplimentare pri- centrul şi estul insulei in- I
doneziene Jawa. Aproxi- \
;
vind apariţia OZN-urilor.
nic de securitate şi coope ★ * ★ rinţa ţărilor consumatoare de mativ 1 500 de case au ;
petrol, propusă de şeful sta
DELIII 15. — Corespon consecventă a cooperării, în rare. Europa trebuie să devi tului american. fost distruse sau luate de !
dentul Agerpres, Ion Puţine- ţelegerii şi destinderii inter nă un continent al păcii şi TEL AVIV 15 (Agerpres). tă agenţia United Press In I COMETA ape. Culturile de orez de j
4
lu, transmite: Tovarăşul naţionale. colaborării, care să exercite — Reîntors, pentru a doua ternational. „Acest grup, a pe o suprafaţă de peste \
Manea Mănescu, vicepreşedin ★ o influenţă puternică în lu oară, în Israel, după convor spus Abba Eban, a fost creat DJAKARTA. - Aflat în In | KOHOUTEK 2 000 hectare au fost dis- •
te al Consiliului de Miniştri, Marţi dimineaţa, tovarăşul me, să asigure triumful poli birile avute cu preşedintele. pentru a exprima opinia is- donezia, într-o vizită de două truse. I
zile, ultima din cadrul turneu i
preşedintele Comitetului de Manea Mănescu a părăsit ca ticii noi, de egalitate între Egiptului, secretarul de stat raeliană asupra propunerilor lui întreprins în sud-estul A- Cometa Kohoutek a pu
al S.U.A.. Henry Kissinger,
Stat al Planificării, a avut o pitala Indiei, îndreptîndu-se toate naţiunile, al unei lumi a examinat, marţi, cu oficia egiptene, astfel încît, în mo siei, primul ministru al Japo j i tut fi văzută clar, cu o- DESCOPERIRI
nouă întrevedere cu minis spre patrie. a păcii şi dreptăţii sociale. lităţile israeliene propunerile mentul cînd Henry Kissinger niei, Kakuei Tanaka, a fost chiul liber, de la observa
trul afacerilor externe al Re egiptene privind realizarea se va reîntoarce în Egipt, el primit de preşedintele Indo torul astronomic Saint Mi- ARHEOLOGICE
publicii India, Swaran Singh. acordului de dezangajare a să aibă o concepţie foarte neziei, generalul Suharto, chel de Provence din su
Cu acest prilej, s-a proce pentru convorbiri în legătură dul Franţei. Astronomii In zona satului Sveştari, j
dat la un tur de orizont a- Eşuarea frafafivelor intre guvern trupelor în regiunea Canalu clară asupra punctului nos cu evoluţia relaţiilor japono- care au efectuat observa din judeţul Razgrad, a i
lui de Suez. In acest sens,
supra problemelor situaţiei Henry Kissinger şi consilie tru de vedere". indoneziene. ţiile au arătat că astrul fost descoperită o statuetă !
internaţionale şi s-a făcut o şi reprezentanţii Congresului rii săi au conferit cu vice- J atît de mult discutat are din aur, reprezentînd scuip- ;
trecere în revistă a stadiu doar strălucirea unei stele tura părţii din faţă a ca- ;
lui actual şi a perspective Sindicatelor Britanice premierul Ygal Allon, minis de mărimea a patra. Coa lului mitologic Pegas, des- I
lor de dezvoltare a relaţii trul de externe, Abba Eban, Consultări, contacte, declaraţii da cometei pare acum lun coperire arheologică unică \
lor bilaterale. Interlocutorii LONDRA 15 (Agerpres). — In urma eşuării tratative ministrul apărării, generalul gă de circa 10 milioane de pe pămîntul Bulgariei.
au exprimat opiniile lor a- După aproape şase ore de lor, Congresul Sindicatelor Moshe Dayan, şeful statului kilometri, în timp ce apre Figurina, ale cărei deta- !
supra principalelor proble convorbiri, primul ministru, Britanice a convocat, pentru major al armatei, generalul cu privire la Hotărîrea Libiei cierile mergeau pînă la 100 Iii — cap, coamă, picioa- j
me internaţionale şi au con Edward Heath, şi reprezen miercuri 16 ianuarie, o con David Elazar. precum şi cu milioane. re, aripi — sînt fin pre- j
statat similitudinea poziţiilor tanţii Congresului Sindicate ferinţă extraordinară, la ca alte oficialităţi ale ţării gaz înregistrările pe peliculă lucrate, cîntăreşte 471 gra- \
celor două părţi. lor Britanice (TUC) nu au re vor participa preşedinţii dă. In timpul vizitei sale, şi Tunisiei de a se uns au arătat că din coada as- me.
întrevederea s-a desfăşu reuşit să ajungă la un acord şi secretarii generali ai a- menţionează agenţiile de pre
rat într-un spirit de cordia care să ducă la încetarea proximativ 100 de sindicate să, citind surse guvernamen
litate şi deplină înţelegere. grevei perlate a minerilor, afiliate la TUC. In acest ca tale israeliene, Henry Kissin RABAT 15 (Agerpres). — bului „nu pot fi adoptate fă
Cu acelaşi prilej, ministrul grevă invocată de guvern ca dru, ar urma să fie formula ger urmează să se întâlneas Şefii de stat ai Marocului şi ră consultări prealabile in
de externe indian a dat o una din cauzele introducerii te noi iniţiative care să fie Algeriei — cele două ţări in dispensabile, fără schimburi
înaltă apreciere principiilor săptămînii de lucru de trei că cu premierul Golda Meir, vitate în declaraţia adoptată de vederi deschise între ţă A
politicii externe promovate zile, cu reducerea corespun prezentate guvernului con care nu a putut participa la de preşedinţii Bourguiba şi rile interesate". Comunicatul întreprinderea mecanică Cugir
de România, a exprimat cu zătoare a salariilor. servator. In ceea ce-1 pri convorbiri din cauză de Gedafi să se alăture Uniunii afirmă, în acelaşi timp, că o
vinte elogioase la adresa ac Observatorii politici apre veşte, cabinetul Heath s-a boală. tunisiano-libiene — au sta iniţiativă de o asemenea im ANGAJEAZĂ DE URGENŢA
tivităţii preşedintelui Consi ciază că eşecul „reuniunii angajat, prin intermediul mi In cadrul discuţiilor care bilit luni contacte pentru a portanţă, care ar putea să
liului de Stat al Republicii ultimei şanse" — cum a fost nistrului forţei de muncă, au avut loc, secretarul de se consulta, anunţă agenţia fie istorică, necesită o pre 9 muncitori calificaţi (frezori, lăcătuşi, strungari,
gătire serioasă, ce exclude,
Socialiste România, Nicolae denumită această întîlnire William Whitelaw, să exa stat american şi oficialităţi MEN, citind postul de radio rectificatori, turnători, forjori, zidari, dulgheri etc.)
— apropie şi mai mult per Rabat. In legătură cu aceas în egală măsură, atît reti
Ceauşescu, a iniţiativelor ţă spectiva organizării de ale mineze cu atenţie „orice no le israeliene au creat un ta, Hassan al II-lea şi Houari cenţele cît şi orice formă de • muncitori necalificaţi (bărbaţi)
rii noastre în promovarea geri generale anticipate. uă propunere a sindicatelor". grup special de lucru — ara- Boumediene au hotărît să improvizaţie de natură să a-
menţipâ legătura pentru a fecteze însăşi noţiunea de Cei interesaţi se vor prezenta pentru angajare
urmări evoluţia situaţiei. unitate. In încheiere, comu cu toate actele necesare.
Totodată, o delegaţie maro nicatul arată că Algeria îşi
RABAT 15 (Agerpres). — de asemenea, o dezvoltare cană la nivel înalt a vizitat > reafirmă solemn ataşamen Informaţii suplimentare se primesc la sediul uni
Corespondenţă de la Mircea continuă, ele înregistrînd, în luni Algerul, avînd cu pre tul de nezdruncinat faţă de tăţii, telefon 3, interior 131, biroul personal.
S. Ionescu: Din portul Aga- Rezultate ale cooperării economice 1973, un spor de 20 la sută şedintele Boumediene o în politica de fraternitate, bună (ii)
dîr, de pe coasta atlantică a faţă de anul precedent. trevedere consacrată studie vecinătate şi cooperare atît
Marocului, a plecat spre România exportă în Maroc rii aceleiaşi probleme. pe plan maghrebian, cît şi
Constanţa primul vas încăr utilaje miniere, strunguri, a- Totodată, Algeria şi Maro pe plan arab şi african.
cat cu concentrate de cupru, româno-marocane parate de joasă tensiune, cul au convocat reuniuni spe Declaraţia dată publicităţii
extrase de minerii români şi cherestea, alte produse din ciale ale forurilor conducă la încheierea lucrărilor reu
marocani, care au deschis, tare. Proiectată şi aceasta prelucrarea de minereuri, lemn, importînd, la rîndul toare naţionale pentru exa niunii speciale a guvernului E.G.C.L Hunedoara
recent, prin cooperare, mi de specialiştii români, ea va industriile chimică, energe ei, din Maroc, minereuri, minarea hotărîrii Libiei şi marocan, prezidată de regele
na de la Talaat-Iminirfi, si fi dotată în exclusivitate cu tică, hidrotehnică, prelucra fosfaţi, antracit etc. Tunisiei de a se uni. Hassan al II-lea şi care a
tuată în deşertul sudic al ţă utilaje produse de industria rea şi transformarea pieilor In afară de aceasta, se La încheierea reuniunii fost consacrată aceleiaşi pro ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ r
rii. Mina este concepută, în noastră constructoare de ma de animale etc. Diferite stu mai poate menţiona asisten corhune a Consiliului Coman bleme, menţioneză că Ma
exclusivitate, după proiecte şini. In paralel, pe lingă cele dii de specialitate urmăresc ţa de specialitate acordată damentului Revoluţiei şi gu rocul este ferm ataşat ideii • tractorişti rutierişti
româneşti şi dotată în cea două exploatări de cupru se construirea unor obiective e- de România Marocului în di vernului Algeriei, desfăşura de unitate a Maghrebului a-
mai mare parte cu utilaje construiesc, cu utilaje româ conomice de primă importan ferite domenii economice, tă sub conducerea preşedin rab, dar ţine ca „această u- • mecanici auto
fabricate de uzinele construc neşti, şi uzine pentru prepa ţă, înscrise în cincinalul ac dar şi sociale, îndeosebi în telui Boumediene. a fost dat nitate să se realizeze în con
toare de maşini din ţara rarea acestor minereuri. tual al dezvoltării economi- cel al formării de cadre na publicităţii un comunicat ca diţiile cele mai bune, pen • conducători auto cu gradul „D".
noastră. O altă mină de cu Cooperarea economică ro- co-sociale independente a ţionale proprii şi al sănătăţii re menţionează că „un ase tru a beneficia de şanse
pru care urmează să intre mâno-marocană s-a soldat cu Marocului, printre care di publice. Se află, în prezent, menea eveniment nu poate maxime de succes. Guvernul încadrarea şi salarizarea se vor face în confor
în acest an în funcţiune la rezultate deosebite şi în alte ferite unităţi de prelucrare în Maroc, de exemplu, 75 lăsa indiferentă Algeria sau marocan este convins că ori mitate cu prevederile Legii 12^1971 şi H.C.M. nr.
Ouansimi, tot pe baza co domenii, îndeosebi în agri a materiilor prime, complexe de profesori şi 60 de medici celelalte popoare din Ma- ce precipitare sau improvi 914/68.
agroindustriale şi altele. români, fiind aşteptaţi să ghreb". In orice caz, arată zaţie este de natură să lip
operării cu România, este în cultură, fiind în curs de ex Schimburile comerciale sosească şi alţii, la solicita comunicatul, modificările ce sească unitatea dorită de a- (8)
pragul dării sale în exploa tindere şi în alte ramuri — dintre cele două ţări cunosc, rea autorităţilor marocane. afectează regiunea Maghre- semenca şanse".
15,15 Melodii populare ; mia ; 11,10 Radioenciclope- Melodii de estradă; 19,30 11.00 Film serial pentru co întreprinderea judeţeană
Cinema Radio 15.30 Muzică de estradă ; .uşoară de Florin Bogardo Radiosimpozion : 19,50 Noap pii : „Guliver în ţara
die şcolară ; 11,30 Muzică
16.00 Radiojurnal. Buletin
te bună, copii ! Povestea
piticilor" ;
meteo-rutier ; 16,15 Sub fla şi Robert Flavian ; 11,55 „Tigrul, inimă de aur" ; 11,55 Vetre folclorice. Stra de industrie locală Deva
mura luminii — cîntece ; Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin 20.00 Melodii cu Olga Stă- ja—judeţul Suceava;
DEVA : Morgi ana („Pa 16.30 Ştiinţa la zi ; 16,35 de ştiri ; 12,03 Avanpremie nescu ; 20,15 Teatru radio 16,00—17,00 Lecţii Tv. pen Str. Dr. P. Groza, nr. 22-24, telefon 11850, interior 21
tria") ; Bărbaţii („Arta") ; Bucureşti Melodii de Vasile V. Va- ră cotidiană ; 12,18 Din cân fonic. Angelo, tiranul Pa- tru lucrătorii din a-
SIMBRIA : Departe de Tip- PROGRAMUL 1: 5,00 Bu silache ; 16,50 Publicitate ; tecele popoarelor ; 12,30 Re dovei de Victor Hugo ; gricultură : Cultura ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ
perary („Mureşul") ; HUNE letin de ştiri ; 5,05 Melodii 17.00 Concert pentru flaut, frene fără vîrstă — muzică 22.00 Splendorile muzicale plantelor de cîmp ;
DOARA : Mafia albă („Si- în zori de zi ; 5,20 Dragi oboi şi orchestră de Haydn ; uşoară ; 13,00 Radiojurnal; ale Renaşterii ; 22,30 Uni 17.30 Telex ; — 4 strungari
derurgisiul") ; Cutezanţa mi-s cîntecul şi jocul ; 5,40 17.30 Cîntă Maria Badiu, 13,15 Melodii populare in versitatea radio. Pedagogia 17.35 Curs de limba fran — 2 frezori
(„Constructorul") ; Y-17 ac Jurnal agrar ; 5,50 Muzică Elena Roizen, Carol Gurca terpretate de Maria Cră secolului XX ; 22,45 Orches ceză. Lecţia 76 ; — 2 rectificatori
ţionează („Arta") ; CĂLAN : uşoară ; 6,00 Radioprogra- şi George Sirbu ; 18,00 O- ciun, trio vocal german, tra Mario Capuano ; 23.00 18.05 Dialog. Impactul de — 6 lăcătuşi matriţeri
Egor Buliciov şi alţii („11 mul dimineţii ; 8,08 Matineu rele serii ; 20,00 Zece melo din Lechinţa şi Ştefan Tu- Buletip de ştiri ; 23,05 Ci mografic ;
Iunie") ; TELIUC : Adio, muzical : uverturi la opere ; dii preferate ; 20,45 Con dorache ; 13,30 Pagini din clul „Mari interpreţi ai li 18.30 Istoria operetei... în — 2 rabotori
Petersburg („Minerul") ; 8,25 Moment poetic. Tineri semnări de prof. Gheorghe opereta „Contesa Mariţa", edului schubertian". „Lie personaje. Eroi din o- Condiţiile de angajare conform Legii nr. 12/1971.
GHELAR : Colega mea vră poeţi — Gabriel Stămescu ; Răduţiu (Avrig) ; 20,50 Un de Kalman ; 14.00 Buletin duri alese" ; 23,20 Pe aripi peretele „Viaţa pari (10)
jitoarea („Minerul") ; PE 8,30 La microfon, melodia instrumentist virtuoz : Du de ştiri ; 14,05 Varietăţi le valsului ; 23,45 Simfonia ziană" şi „Orfeu în
TROŞANI : Autostop („7 preferată ; 9.00 Buletin de mitru Zamfira ; 21,00 Re muzicale ; 14,30 Formaţiile I de Bogdan Moroianu ; 0.32 infern" de Offenbach.
Noiembrie") ; Coarnele de ştiri ; 9,30 Viaţa cărţilor ; vista şlagărelor ; 21,25 Mo „Do diez" şi „Studio V" ; Dedicaţii pentru astrul In distribuţie: Vali
aur (.Republica"); LU- 9,50 Muzică uşoară ; 10,00 ment poetic. Poeţi din Co 14.50 Recitalul violonistului nopţii ; 0.55—1,00 Buletin Niculescu, Constanţa
PENI : Dreptul de a iubi Buletin de ştiri ; 10,05 Din lumbia ; 21,30 Bijuterii mu Varujan Cozighian ; 15,10 de ştiri. Cîmpeanu, Daniela
(„Cultural") ; Omul nu e înregistrările orchestrei Bar- zicale. Sonate pentru or Pentru iubitorii muzicii co Voicu, Mihaela Popa întreprinderea comercială
singur („Muncitoresc") ; LO- bu Lăutaru ; 10,30 Vreau chestră de Rossini ; 22,00 rale un nou disc — corul Timişoara Mija, Dorin Teodo- '
NEA : O zi mai lungă decît să ştiu (emisiune de ştiin Radiojurnal ; 22,30 Concert de cameră din Stockholm, rescu. Eugen Savo-
un an („Minerul") ; ANI- ţă şi tehnică pentru şco de seară ; 24,00 Buletin dirijat de Eric Ericson. E- 18,00 Actualitatea radio ; pol, George Lambra- de stat mixtă Brad
NOASA ' Războiul subteran lari ; 10,50 Miniaturi in de ştiri ; 0,05—5,00 Estrada misiune de Mihaela Arion ; 18,10 „Satule, vatră frumoa che, Toni Buiacici,
(„Muncitoresc") ; PETRILA : strumentale ; 11.00 Buletin nocturnă. 15.30 Radioşcoală. Istoria să" — program de cîntece Ion Dinu şi alţii : Strada Minerilor nr. 6
Bucătăreasa („Muncitoresc") ; de ştiri ; 11,05 Muzică u- PROGRAMUL II : 6,00 României. Organizarea feu populare româneşti ; 18.40 18,45 Publicitate ;
VULCAN : Nunta de aur şoară ; 11,15 Litera şi spi Refrene matinale ; 6,05 Bu dală a Ţărilor române; Cîntă orchestra de cameră 18,50 Teleobiectiv ;
(„Muncitoresc") ; URICANI : ritul legii ; 11,30 Suita I letin de ştiri ; 7,00 Radio 16.00 Radiojurnal ; 16.15 „Opera", dirijată de Simi 19.10 Tragerea Pronoex- ANGAJEAZĂ
..Şi salută rindunelele („7 din baletul „Iancu Jianu" jurnal ; 8,05 Tot înainte ; Cîntă Dorina Drăghici ; on Zimmer ; 19,00 Colocviu pres ; @ 1 lucrător gestionar la magazinul mixt Ţără-
Noiembrie") ; ORAŞTIE : de Mircea Chiriac; 12.00 8,20 Viziuni interpretative; 16.30 Intermezo simfonic. cu tinereţea. 19,20 1001 de seri : „Aven
turile lui Zajko" ;
Conspiraţia („Patria") ; Im- Discul zilei — Doina Mo- 8.55 Piese corale de Ion Poemul simfonic „Marsyas", 19.30 Telejurnal. La cotele ţel
roşanu^ 12,15 Recital de Vanica ; 9,10 Duete din o- de Alfonso Castaldi ; 16,55
blînzirea focului („Flacăra") ; anului XXX ; 9 1 lucrător gestionar la măcelăria Brad
operă ' Ettore Bastianini ; perete. interpretate de Anna Sfatul medicului. Somnul
GEOAGIU-BAI : Fata care 12,30 întîlnire cu melodia Moffo şi Sergio Franchi ; copilului de vîrstă şcolară : 20.00 Publicitate ; ® 4 remizeri produse alimentare şi nealimen
20.05 Baschet masculin :
vinde flori ; HAŢEG : Re populară şi interpretul pre 9.30 Buletin de ştiri ; 9,35 17.00 Buletin de ştiri ; 17,05 9.00 Teleşcoală : Steaua - Spartak Brno tare
întoarcerea pe pămînt ferat ; 13,00 Radiojurnal ; Solişti şi formaţii artistice Tineri interpreţi de muzică 9.00 Album şcolar; (repriza a Il-a). Meci
13,15 Avanpremieră cotidi de amatori ; 10,00 Simfo populară : Angelica Stoi- 0.15 Geografie (anul IV):
(„Popular") ; BRAD : Cu co retur în sferturile de Salarizarea se va face în conformitate cu pre
ană ; 13,30 Concert de nia concertantă pentru pi ean,. Saveta Bogdan şi Con Marea Neagră; finală ale „Cupei cu
piii la mare („Steaua ro prînz : 14.00 Integrala lu an şi orchestră de Nicolae stantin Sofian ; 17,30 Selec- 9,35 Introducere în mate pelor" ; vederile H.C.M. 890/1973.
şie") , GURABARZA : Ho- crărilor pentru pian de Brinzeu ; 10,31 Secvenţe ţiuni din operete ; 17,50 matica modernă : Al 20.35 Telecinemateca. Ciclul
molka şi portofelul („Mine Claude Debussy ; 14.40 O- muzicale oferite de Ileana Mici piese pentru clavecin ; gebră Boole; ecranizări după opere Condiţiile de angajare, cu respectarea Legii
rul") ; ILIA : Efectul raze pereta „Piatra din casă", Popovici. YVencke Myhre 18.00 Publicitaţe radio ; 10.00 Curs de limba engle literare : ..Hamurile" 22/1969. Informaţii în legătură cu Gngni-rea dau
de Victor Iusceanu (selcc- şi Ronny Temmer ; 11,00 18.20 Formaţii româneşti de ză. Lecţia 73 ; — film realizat după zilnic la biroul plan-organizare-personai, între oreh
lor Gamma abupra crăiţe ţiuni) ; 15,00 Buletin de Făurim o viaţă nouă — cameră — Musica Nova ; 10,30 Curs de limba rusă. John Steinbcck.
lor („Lumina"). ştiri ; 15,05 Fişier editorial ; marşuri de Dumitru Ere- 19.00 Buletin de ştiri ; 19,05 Lecţia 74 ; 22.10 24 de ore. 7—15, la telefon 1576.
(9)
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petra Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.